Informatia Bucureştiului, aprilie 1974 (Anul 21, nr. 6399-6424)
1974-04-16 / nr. 6412
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! INFORMA TIA ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. în ziua de 15 aprilie 1974 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a luat în discuţie şi a aprobat proiectul statutului disciplinar al lucrărtorilor din unităţile sistemului energetic naţional, care are ca scop întărirea ordinii, disciplinei şi răspunderii în îndeplinirea sarcinilor de către personalul de exploatare, întreţinere şi reparaţii în vederea creşterii siguranţei în funcţionarea sistemului energetic naţional, Comitetul Executiv a stabilit să se aducă unele îmbunătăţiri proiectului de statut şi să fie supus spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In aplicarea legii cu privire la regimul preţurilor şi tarifelor, Comitetul Executiv a aprobat propunerile guvernului privind limitele maxime de preţuri şi tarife pentru grupele şi subgrupele de produse şi servicii din nomenclatura ministerelor, celorlalte organe centrale şi ale comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, stabilind, totodată, să se ia toate măsurile pentru ca legea să fie respectată cu stricteţe de către toate ministerele şi unităţile economice. In cadrul şedinţei, Comitetul Executiv a stabilit ca Ministerul Finanţelor, Banca Naţională, toate băncile şi organele financiare să acţioneze cu fermitate pentru aplicarea întocmai a legii finanţelor, pentru a se evita imobilizarea mijloacelor circulante, pentru îmbunătăţirea generală a activităţii economico-financiare a tuturor unităţilor economice. Ministerele, împreună cu organele bancare sunt datoare să analizeze cu operativitate şi spirit de exigenţă situaţia fiecărei întreprinderi ale cărei rezultate financiare sunt nesatisfâcâtoare, să cerceteze cauzele reale ale acestei situaţii şi să stabilească măsurile concrete ce se impun pentru îmbunătăţirea activităţii economice a unităţilor respective. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activităţii curente. Pentru colectivul de la întreprinderea „PIONIERUL“ folosirea cu maximum de randament a utilajelor din dotare şi Instalarea, in spaţiile existente, a altora noi constituie o preocupare de prim ordin. De curind aici au fost puse în funcţiune patru utilaje de mare randament care ridică productivitatea muncii la una din liniile tehnologice cu 200 la sută. Urmărind în continuare aplicarea altor măsuri menite să ridice pe o treaptă calitativ superioară întreaga activitate, muncitorii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii sînt hotărîţi, ca pină la finele acestui trimestru, să obţină suplimentar o producţie globală şi marfă In valoare de 7 şl, respectiv, 4 milioane lei. In fotografie , una dintre noile maşini moderne instalate în întreprindere. FRUMOSUL ÎN CASA NOASTRĂ De unde procurăm cele necesare amenajării balcoanelor ? • întreprinderea horticolă „1 Mai" pune la dispoziţia populaţiei : 150 000 arbuşti ornamentali, 450 000 răsaduri de flori, 35 000 conifere * Centre specializate pentru desfacerea uneltelor de grădinărit şi a răsadurilor • Se primesc comenzi din partea asociaţiilor de locatari • Articole care n-ar trebui să lipsească : pumint de fiori, jardiniere, ghivece. In toate cartierele oraşului se desfăşoară în aceste zile intense acţiuni gospodăreşti. Sosirea primăverii a determinat pe locuitorii oraşului să-şi îndrepte atenţia şi spre balcoane, curţile interioare sau grădiniţele din jurul casei. Şi ele trebuie amenajate, îngrijite. Răsadurile de flori, pămîntul, ghivecele, jardinierele, uneltele de grădinărit sînt intens solicitate în toate unităţile care le comercializează. Răspunzînd acestor cerinţe, întreprinderile de specialitate au luat din vreme o serie de măsuri, aşa incit cererile cetăţenilor să fie operativ onorate, întreprinderea horticolă „1 Mai“, spre exemplu, şi-a asigurat importante cantităţi de material săditor. Pentru înfrumuseţarea curţilor, grădinilor, a spaţiilor din faţa blocurilor s-au pregătit 150 000 puieţi de arbuşti ornamentali, 15 000 de arbori (arţari, plopi, sălcii), 35 000 conifere. La cererea asociaţiilor de locatari puieţii R. Groapă (Continuare în pag. a III-a) v\\\\\\\\\\W^^ Strict autentic Un joc de-a viaţa Au intrat în birou surâzători, eleganţi. Judecătorul i-a privit lung, puţin consternat, apoi, i-a invitat să se aşeze. . . Judecătorul: Dumneavoastră (adresîndu-se tinerei) aţi cerut, după cum văd, divorţul. Ea: Da, tovarăşe preşedinte. Eu sânt reclamanta. Judecătorul: Aţi chibzuit bine ? Ea : Cred că da. Judecătorul: Şi (către soţ) dumneavastră ? El : Dacă aşa vrea ea... De ce să mă opun tomnai eu, bărbatul ? Judecătorul: Continuaţi (către soţie) să susţineţi acuzaţiile depuse la dosar împotriva soţului ? Ea : Sigur că e vinovat. Dar, ca să fiu sinceră, acţiunea de divorţ n-am văzut-o.. A vorbit mama cu avocatul, ei au scris-o. Dar de vinovat, e vinovat. Val. Voiculescu (Continuare în pag. a IIl-a) ni A apărut : NICOLAE CEAUŞESCU Cuvintare la Consfătuirea activului de partid şi de stat din ministere instituţii centrale 11 aprilie 1974 Rezoluţia Consfătuirii activului de partid şi de stat din ministere şi instituţii centrale Editura politică Desfăşurînd o susţinută activitate în direcţia folosirii raţionale a utilajelor din dotare şi a timpului de lucru, colectivul întreprinderii „SUVEICA“ şi-a depăşit sarcinile de plan, în perioada care a trecut din Suplimentar, 500 000 lei producţie mar la acest an, cu circa 2 milioane lei producţie globală şi 1,5 milioane lei producţie marfă, îndeplinindu-şi, astfel, angajamentul anual în proporţie de peste 40 la sută. Hotărît să amplifice rezultatele de pină acum, colectivul fabricii s-a angajat să obţină pină la finele lunii o producţie suplimentară in valoare de peste 500 08m ld. r exemplare In acest context general, de fermă preocupare pentru bunul mers al activităţii de aprovizionare tehnico-materială, se ivesc însă şi unele discordanţe. Or, cum sarcinile de plan trebuie realizate exemplar la nivelul fiecărei zile, al fiecărui schimb, se impun atît un riguros control asupra modului cum se desfăşoară aprovizionarea, cit şi găsirea soluţiilor celor mai operative şi eficiente care să elimine greutăţile ivite pe parcurs. De aceea ne-am propus să relevăm, prin exemplul cîtorva întreprinderi, cum sunt asigurate condiţiile materiale necesare realizării sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate in întrecere, atît pe trimestrul în curs cit şi pe întregul an. Iată şi întrebările pe care le-am adresat in acest sens cadrelor de conducere din unităţile vizate — unităţi subordonate aceluiaşi for tutelar, CENTRALA INDUSTRIALA DE UTILAJ TEHNOLOGIC CHIMIC, PETROLIER SI MINIERE CIUTCPM. 1. Cum apreciaţi corelarea dintre contractele de aprovizionare încheiate pentru acest an şi necesarul impus de realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate ? 2. In ce condiţii se derulează programul de aprovizionare pe trimestrul in curs ? 3. Ce solicitaţi centralei tutelare, furnizorilor dv. ? v\\\\\\\m\\\\\\\\\m ÎNTREPRINDEREA DE POMPE. Andrei Fănoiu, director comercial : 1. Putem afirma că, faţă de 1973, în acest an activitatea de aprovizio-A. Pavlovici Emil Munteanu-Retevoescu (Continuare în pag. a IV-a) Aprovizionarea tehnico-materială in pas cu cerinţele îndeplinirii a angajamentelor asumate importanta fundamentală pe care o are pentru buna desfăşurare a procesului de producţie derularea ritmică a activităţii de aprovizionare este un adevăr care nu mai necesită comentarii. Este cunoscută atenţia majoră care se acordă acestei probleme, preocuparea susţinută a Comitetului municipal de partid pentru ca , prin contacte directe cu factorii de răspundere din întreprinderi, centrale şi ministere — să fie asigurate materiile prime şi materialele necesare derulării ritmice a sarcinilor de plan, îndeplinirii exemplare a angajamentelor asumate. Ca urmare firească a acţiunilor iniţiate de organele şi organizaţiile de partid, a măsurilor adoptate pentru asigurarea unei aprovizionări în pas cu necesităţile producţiei, colectivele de muncă din industria bucureşteană au înregistrat rezultate de seamă în activitatea productivă din primul trimestru al anului, planul producţiei marfă fiind depăşit cu 2,3 la sută. Din nou prin staţiile „Peco“ Pentru siguranţa... măsurătorilor, „Cîntarul“ a beneficiat de concursul avizat al tov. Marcel Rădulescu, inginer şef la întreprinderea de desfacere a produselor petroliere, şi P. Lazarovici, economist la Centrala „Peco“. Acum , după ce am vizitat numeroase staţii de vînzare a benzinei şi am discutat cu salariaţii „Peco“ sau cu conducători auto — putem spune, fără teama de a greşi, că atitudinea responsabilă, de gospodărire judicioasă a carburanţilor, este o caracteristică aproape generală. Astfel, la foarte multe întreprinderi şi instituţii (unităţi ale Ministerului Construcţiilor Industriale, Baza de aprovizionare tehnicomaterială a municipiului Bucureşti, întreprinderea de construcţii „Carpaţi“ etc.), gestionarea bonurilor de cantităţi fixe (b.c.f.) de benzină este bine organizată. Decontarea b.c.f.urilor se face numai pe baza confruntării dintre kilometrii parcurşi şi benzina consumată. Am întîlnit numeroşi conducători auto cărora li se eliberaseră bonuri numai în funcţie de cursele pe care trebuiau să le facă într-o singură zi. Am întîlnit însă, din păcate, şi alt gen de comportări. La staţia din Piaţa Naţiunilor Unite, şoferul maşinii nr. 21—0510 a Oficiului de îmbunătăţiri funciare — Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, se aprovizionase cu benzină şi mai lăsase. (uitase ?) 4 b.c.f. în Liviu Nistor-Livescu (Continuare în pag. a III-a) În construcţie ansamblul Petricani Situat In vecinătatea platformei industriala Pipera, construcţia ansamblului de locuinţe Petricani se înscrie ca un obiectiv principal in programul de dezvoltare urbanistică 6 cu privire la construcţia de locuinţa Capitală. — Anul acesta — ne apune ing. Alexandra Preda, gelul şantierului I al întreprinderii de construcţii-montaj nr. 8 — vom termina şi preda beneficiarilor un număr de 858 apartamente, amplasate in citeva blocuri cu parter şi zece etaje. Construcţia acestora se află în diferite stadii de execuţie, unele dintre ele fiind un avans faţă de grafice. Bunăoară, două din cele patru scări ale blocului nr. 8 (220 apartamente), cu termen de predare în luna iulie, se află cu structura la etajele 4, şi finisajele la etajele 1 şi 2. De asemenea, la blocul nr. 7, cu 348 de apartamente , termen de predare luna august , au fost încheiate lucrările de infrastructură şi a început turnarea betoanelor la parter. Actualele stadii de execuţie creează posibilităţi pentru devansarea termenelor la unele scări cu circa 20 de zile. Se mai află in construcţie blocurile nr. 1 (170 apartamente), cu magazine la parter, și nr. 2 — 120 apartamente — cu termene de predare in lunile octombrie si, respectiv, decembrie. Primul cere cu structura la etajul 1, iar la ori de el doilea se lucrează la Infrastructură. In același timp, au Început lucrările la solte două blocuri (In total, 645 apartamente) prevăzute in planul trimestrului I al anului viitor. In construcţie se află şi o centrală termică amplasată la subsolul blocului 3, ca şi o staţie de pompare, aceasta din urmă având termen de predare sfirşitul lunii mai. Cum va arata, în final, ansamblul pe care îl construiţi ? — Amplasat în perimetrul cuprins între str. Spandarlan— bd. Lacul Tei și str. Doamna Ghica, in vecinătatea lacului Tei, ansamblul respectiv se încadrează armonios in planul general de sistematizare a întregii zone Colentina — Tei, răspunzând ŞANTIER '7fl unor necesităţi legate de activitatea Întreprinderilor din soma da nord a oraşului. Infaza celor 888 apartamente pe care le vom termina pini la eflcaltul anului 1974, construcţia va continua şl In 1975. In final, ansamblul va număra circa 3 700 de apartamente, parterul unora dintree blocuri fiind rezervat spaţiilor comerciale şi unităţilor prestatoare de servicii către populaţie. Suprafaţa acestora va însuma circa 7 500 m.p. In plus se vor mai construi o şcoală cu 16 săli de clasă, dotată cu toate anexele necesare bunei desfăşurări a procesului de învăţământ, precum şi o creşă cu 300 de locuri. Nu vor lipsi nici locurile de joacă pentru copii, oazele de verdeaţă şi aleile pietonale dintre blocuri, parcajele pentru autoturisme. Ioan Bălan Unul blocurile aflate în construcţie in noul ansamblu Zile de vacanţa Pe cind copiii din Cetatea lui Bucur iau cu asalt munţii cu pădurile abia înfrunzite, sau se revarsă pe malul mării intrecînd în vuiet valurile sale înspumate, _ spre Bucureşti se îndreaptă o mulţime de copii din toate ţinuturile ţării, atraşi _ de ineditul, de frumuseţea, de faima istorică şi de prezentul clocotitor al metropolei de pe Dîmboviţa. „ Găzduim în această vacanţă, ne informează directorul Administraţiei taberelor din cadrul Inspectoratului şcolar al municipiului, Ion Talmazan — aproximativ 30 000 de elevi de pe cuprinsul întregii ţări. In acest scop, funcţionează pe raza oraşului un număr de 36 de baze turistice de vacanţă, pregătite să facă faţă afluxului de vizitatori care vin în Capitală pentru 3 7 zile. Desigur, toţi vor să... vadă Bucureştiul monumentele istorice şi de artă, obiectivele industriale cele mai importante, noile cartiere ş.a.m.d. O.N.T. şi B.T.T. ne pun la dispoziţie autobuze pentru „Turul Bucureştiului“, iar noi am alcătuit corpuri de ghizi — profesori şi elevi — care însoţesc grupurile , în aceste excursii, cu siguranţă de neuitat pentru tinerii noştri oaspeţi. Bazele turistice de vacanţă cele mai cuprinzătoare se află la Grupul şcolar „23 August“, Grupul şcolar profesional tehnic FRB, Grupul şcolar special nr. 1, Şcoala profesională „Dîmboviţa“, Liceul „Zoia Kosmodemianskaia“, şcolile generale nr. 17 şi nr. 64 şi în alte unităţi de învăţămînt din toate sectoarele municipiului, L. Gavriliu • Şantierele vacanţei1, la Şcoala generală nr. 124 , astăzi de dimineaţă, animaţie deosebită. Pionieri, utecişti, cadre didactice şi părinţi au triceput lucrările de amenajare a unui teren de sport în suprafaţă de 600 mp. Ei au primit o colegială mină de ajutor de la profesorii şcolilor vecine (nr. 128, 135 şi 136). Pentru această iniţiativa, tuturor — calificativul maxim !... Centrala telefonică automată Colentina Anul acesta, continuînd ritmul intens de dezvoltare a telefoniei, Direcţia de telecomunicaţii a municipiului va instala 33 000 de noi posturi telefonice pentru abonaţii din Capitală (mutări sau instalări în noile cartiere). Printre cele trei noi centrale telefonice automate, care vor fi date în exploatare curentă în cursul acestui an, se numără și cea din „Colentina“ (alăturat, un aspect din interior). Situată la intersecţia străzilor Teiul Doamnei cu Doamna Ghica ea va de servi, în primul rînd, noul cartier Colentina şi va prelua şi o parte din traficul centralei telefonice „Dacia“. Capacitatea noii centrale va fi de 10.000 de linii (abonaţi), primii urmînd să fie preluaţi în cursul trimestrului IV. După cum ne informează ing. Ironim Florea, directorul Direcţiei de telecomunicaţii, specialiştii au efectuat lucrările din reţeaua de cabluri şi instalarea ultimelor panouri „Pentaconta“ şi s-a început testarea circuitelor şi a poziţiilor instalate. Recepţia finală va fi consemnată la sfirşitul lunii august. Şt. Gânescu Foto: M. Cioc • INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, in Bucuresti, temperatura aerului a fost de 2 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine rece. Cerul va fi variabil mai mult noros, favorabil ploii. Vînt moderat din est. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între minus 1 şi plus 1 grad, iar maxima into*© 5 și 7 grade. Sub cupolele de sticlă a venit... vara. La fermele legumicole nr. 1 şi 2 ale întreprinderii horticole „1 Mai“ recoltatul tomatelor şi al castraveţilor este în toi. „In pieţele bucureştene — ne informează Ecaterina Brad, ing. şef al Fermei legumicole nr. 1 — s-au desfăcut, până în prezent, 3 000 kg de roşii (la care se adaugă cantitatea livrată astăzi — 1 000 de kg !), urmînd ca pină la sfirşitul lunii să fie recoltate alte 10 000 kg“. In paralel, de pe o suprafaţă de numai un hectar au fost recoltate, pină la această oră, 26 tone de castraveţi... In imagine : instantaneu la recoltatul tomatelor. v\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m ...Festivitatea de decernare a premiilor fusese anunţată pentru ora 16. Sala noului edificiu al „Naţionalului“ craiovean, arhiplină, freamătă. Se ridică cortina şi, pe scenă, reprezentanţii juriului anunţă clasamentul . Marele premiu şi Diploma de laureat al festivalului ii revine Teatrului „Podul“, al Casei de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“ din Bucureşti, pentru „Hamlet“ („Un exerciţiu“), „O staţie mai departe...“, şi colajul de versuri populare „Om de omenie“, toate trei în regia lui Cătălin Naum. Urmează alţi premiaţi, diplome, felicitări. Astfel ia sfîrşit cea de a treia şi ultima zi a competiţiei formaţiilor de teatru Studenţii bucureşteni au adus acasă Marele premiu/ studenţeşti (12—14 aprilie), din cadrul celei de a IX-a ediţii a Festivalului naţional al artei studenţeşti. Studenţii bucureşteni au fost prezenţi cu nouă titluri, dintre care şase ale formaţiilor Casei de cultură (cele premiate, plus „Povestiri care merită povestite“ — II, ale Teatrului Rotund, „întrebări timpului“ — Teatrul Cotidian), celelalte — în interpretarea formaţiilor de la Conservator, Politehnică şi A.S.E. Piese de autori, clasici dar, mai ales, contemporani, dramaturgie originală şi străină , piese de idei, puse în valoare de o interpretare meritorie (foarte buni Nicolae Manea, Facultatea de transporturi, şi Călin Aldulescu, IMF, deţinătorii cite unui premiu de interpretare), de o montare simplă, modernă, lăsînd actorul să se desfăşoare, să transmită direct mesajul. De altfel, colajul „Om de omenie“ ne este bine cunoscut, fiind una dintre reuşitele puneri în scenă ale artiştilor-studenţi de la Podul, noua evidenţiere constituind o recunoaştere în plus. Relevant mi s-a părut, pentru mişcarea artistică studenţească din Capitală — dincolo de laurii victoriei, îmbucurătorul fapt că, în fiecare dintre serile competiţiei, prezenţa bucureştenilor constituia un eveniment. Darda Popescu MARTI GHEORGHE TOMOZEI Aşteptînd ploaia Cine! miresmele ultimilor tei se amestecă blind cu cele ale griului, la început de vară, bucureştenii care şi-au zidit cîndva cetatea în inima unor codri fără capăt, ai Vlăsiei, îşi văd oraşul de azi înconjurat de aurul holdelor. Sînt nopţi în care urechea învăţată cu asprul freamăt al spicelor distinge, dincolo de gravele euritmii citadine, sunete ce-i reamintesc omului de acum muzica de altădată, a prispelor copilăriei trăite, mai ades, la ţară. Bucureştenii au memoria griului şi sunt solidari cu destinul lui. Iată de ce aşteptarea ploilor ne-a adus in faţa unui spectacol ştiut : în convorbirile lor, între netulburatul „avansaţi înainte" sau intre două replici schimbate „din balcon in balcon" oamenii îşi divulgă obîrşia întrebîndu-se dacă va ploua. Privesc cerul şi îşi tălmăcesc în fel şi chip prezumţiile înţelepte. Ei imploră aceeaşi ploaie pe care în urmă cu cîţiva ani o socoteam apocaliptică. Fiindcă ştim să „iertăm". Avem nevoie de liniştea griului lui 1974. Ploaia a devenit şi pentru orăşeni o obsesie. Ea este aşteptată chiar dacă amină deschiderea. .. bodegilor de vară, chiar dacă ameninţă luciul „Daciei 1300", chiar dacă împiedică o plimbare la lacuri. Şi acum plouă... Iar eu mă gîndesc la un pirîu defunct, Bucureştioara, pe care bunicii noştri îl ştiau lunecînd paşnic în oraşul rămas mai apoi numai cu privilegiul Dîmboviţei. El se ivea dintr-un lac situat pe locul parcului loanid, trecea prin mahalaua Batistei şi se vărsa în Dîmboviţa la locul numit „La Rotile". Repede dispărut sub înjghebările urbanistice, pîrîul nu mai curge acum decît în matca legendei. Totuşi, am credinţa că acum, cînd plouă, măcar un firav fir al pîrîului se animă cu ape de argint, trece pe sub palatele de granit, pe sub poduri de asfalt şi îndulceşte rădăcina ierbii. Sînt clipe în care oraşul îşi redobîndeşte şi podoabele de care s-a lipsit în timp. Clipe în care ne regăsim aproape de vibraţia Bărăganului, de legănarea griului, de patetismul unor voci care fac din istorie o oglindă eternă, în care condiţia umană îşi reafirmă caratele. Fie şi prin invocarea, sincronă, a ploii...