Informatia Bucureştiului, aprilie 1974 (Anul 21, nr. 6399-6424)

1974-04-16 / nr. 6412

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! INFORMA TI­A ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. în ziua de 15 aprilie 1974 a avut loc şedin­ţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., pre­zidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a luat în discuţie şi a aprobat proiectul statutului disciplinar al lucrăr­­torilor din unităţile sistemului energetic na­ţional, care are ca scop întărirea ordinii, dis­ciplinei şi răspunderii în îndeplinirea sarcini­lor de către personalul de exploatare, întreţi­nere şi reparaţii în vederea creşterii siguran­ţei în funcţionarea sistemului energetic naţio­nal, Comitetul Executiv a stabilit să se aducă unele îmbunătăţiri proiectului de statut şi să fie supus spre aprobare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In aplicarea legii cu privire la regimul pre­ţurilor şi tarifelor, Comitetul Executiv a apro­bat propunerile guvernului privind limitele maxime de preţuri şi tarife pentru grupele şi subgrupele de produse şi servicii din nomen­clatura ministerelor, celorlalte organe centrale şi ale comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, stabilind, totodată, să se ia toate măsurile pentru ca legea să fie respectată cu stricteţe de către toate ministerele şi unităţile econo­mice. In cadrul şedinţei, Comitetul Executiv a sta­bilit ca Ministerul Finanţelor, Banca Naţională, toate băncile şi organele financiare să acţio­neze cu fermitate pentru aplicarea întocmai a legii finanţelor, pentru a se evita imobiliza­rea mijloacelor circulante, pentru îmbunătăţi­rea generală a activităţii economico-financiare a tuturor unităţilor economice. Ministerele, îm­preună cu organele bancare sunt datoare să analizeze cu operativitate şi spirit de exigenţă situaţia fiecărei întreprinderi ale cărei rezul­tate financiare sunt nesatisfâcâtoare, să cerce­teze cauzele reale ale acestei situaţii şi să sta­bilească măsurile concrete ce se impun pentru îmbunătăţirea activităţii economice a unităţi­lor respective. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activităţii curente. Pentru colectivul de la întreprinderea „PIONIERUL“ folosirea cu maximum de randament a utilajelor din dotare şi Instalarea, in spaţiile existente, a altora noi constituie o preocupare de prim ordin. De curind aici au fost puse în funcţiune patru utilaje de mare randa­ment care ridică productivitatea muncii la una din liniile tehnologice cu 200 la sută. Urmărind în continuare aplicarea altor măsuri menite să ridice pe o treaptă calitativ superioară întreaga ac­tivitate, muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii întreprinderii sînt hotărîţi, ca pină la finele acestui trimestru, să obţină suplimentar o producţie globală şi mar­fă In valoare de 7 şl, respectiv, 4 mi­lioane lei. In fotografie , una dintre noile maşini moderne instalate în între­prindere. FRUMOSUL ÎN CASA NOASTRĂ De unde procurăm cele necesare amenajării balcoanelor ? • întreprinderea horticolă „1 Mai" pune la dispoziţia popu­laţiei : 150 000 arbuşti ornamen­tali, 450 000 răsaduri de flori, 35 000 conifere * Centre spe­cializate pentru desfacerea u­­neltelor de grădinărit şi a ră­sadurilor • Se primesc co­menzi din partea asociaţiilor de locatari • Articole care n-ar trebui să lipsească : pumint de fiori, jardiniere, ghivece. In toate cartierele oraşului se desfăşoară în aceste zile in­tense acţiuni gospodăreşti. Sosirea primăverii a deter­minat pe locuitorii oraşului să-şi îndrepte atenţia şi spre balcoane, curţile interioare sau grădiniţele din jurul casei. Şi ele trebuie amenajate, îngri­jite. Răsadurile de flori, pă­­mîntul, ghivecele, jardinierele, uneltele de grădinărit sînt in­tens solicitate în toate unităţile care le comercializează. Răs­­punzînd acestor cerinţe, între­prinderile de specialitate au luat din vreme o serie de mă­suri, aşa incit cererile cetăţe­nilor să fie operativ onorate, întreprinderea horticolă „1 Mai“, spre exemplu, şi-a asi­gurat importante cantităţi de material săditor. Pentru înfru­museţarea curţilor, grădinilor, a spaţiilor din faţa blocurilor s-au pregătit 150 000 puieţi de arbuşti ornamentali, 15 000 de arbori (arţari, plopi, sălcii), 35 000 conifere. La cererea a­­sociaţiilor de locatari puieţii R. Groapă (Continuare în pag. a III-a) v\\\\\\\\\\W^^ Strict autentic Un joc de-a viaţa Au intrat în birou surâzători, ele­ganţi. Judecătorul i-a privit lung, puţin consternat, apoi, i-a invitat să se aşeze. .­­ . Judecătorul: Dumneavoastră (a­dresîndu-se tinerei) aţi cerut, după cum văd, divorţul. Ea: Da, tovarăşe preşedinte. Eu sânt reclamanta. Judecătorul: Aţi chibzuit bine ? Ea : Cred că da. Judecătorul: Şi (către soţ) dumnea­vastră ? El : Dacă aşa vrea ea... De ce să mă opun tomnai eu, bărbatul ? Judecătorul: Continuaţi (către so­ţie) să susţineţi acuzaţiile depuse la dosar împotriva soţului ? Ea : Sigur că e vinovat. Dar, ca să fiu sinceră, acţiunea de divorţ n-am văzut-o.. A vorbit mama cu avocatul, ei au scris-o. Dar de vinovat, e vino­vat. Val. Voiculescu (Continuare în pag. a IIl-a) ni A apărut : NICOLAE CEAUŞESCU Cuvintare la Consfătuirea activului de partid şi de stat din ministere instituţii centrale 11 aprilie 1974 Rezoluţia Consfătuirii activului de partid şi de stat din ministere şi instituţii centrale Editura politică Desfă­şurînd o susţinută activitate în direcţia folosirii raţionale a uti­lajelor din dotare şi a timpului de lucru, colectivul întreprinderii „SU­VEICA“ şi-a depăşit sarcinile de plan, în perioada care a trecut din Suplimentar, 500 000 lei producţie mar la acest an, cu circa 2 milioane lei producţie globală şi 1,5 milioane lei producţie marfă, îndeplinindu-şi, astfel, angajamentul anual în pro­porţie de peste 40 la sută. Hotărît să amplifice rezultatele de pină a­­cum, colectivul fabricii s-a angajat să obţină pină la finele lunii o pro­ducţie suplimentară in valoare de peste 500 08m­ l­d. r exemplare In acest context general, de fermă preocupare pentru bunul mers al ac­tivităţii de aprovizionare tehnico-ma­­terială, se ivesc însă şi unele discor­danţe. Or, cum sarcinile de plan tre­buie realizate exemplar la nivelul fiecărei zile, al fiecărui schimb, se impun atît un riguros control asupra modului cum se desfăşoară aprovizio­narea, cit şi găsirea soluţiilor celor mai operative şi eficiente care să eli­mine greutăţile ivite pe parcurs. De aceea ne-am propus să relevăm, prin exemplul cîtorva întreprinderi, cum sunt asigurate condiţiile materiale ne­cesare realizării sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate in întrece­re, atît pe trimestrul în curs cit şi pe întregul an. Iată şi întrebările pe care le-am adresat in acest sens cadrelor de con­ducere din unităţile vizate — unităţi subordonate aceluiaşi for tutelar, CENTRALA INDUSTRIALA DE UTI­LAJ TEHNOLOGIC CHIMIC, PE­TROLIER SI MINIER­E CIUTCPM. 1. Cum apreciaţi corelarea dintre contractele de aprovizionare încheiate pentru acest an şi necesarul impus de realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate ? 2. In ce condiţii se derulează pro­gramul de aprovizionare pe trimestrul in curs ? 3. Ce solicitaţi centralei tutelare, furnizorilor dv. ? v\\\\\\\m\\\\\\\\\m ÎNTREPRINDEREA DE POMPE. Andrei Fănoiu, director comercial : 1. Putem afirma că, faţă de 1973, în acest an activitatea de aprovizio-A. Pavlovici Emil Munteanu-Retevoescu (Continuare în pag. a IV-a) Aprovizionarea tehnico-materială in pas cu cerinţele îndeplinirii a angajamentelor asumate i­mportanta fundamentală pe care o are pen­tru buna desfăşurare a procesului de pro­ducţie derularea ritmică a activităţii de aprovizionare este un adevăr care nu mai nece­sită comentarii. Este cunoscută atenţia majoră care se acordă acestei probleme, preocuparea sus­ţinută a Comitetului municipal de partid pentru ca , prin contacte directe cu factorii de răs­pundere din întreprinderi, centrale şi ministere — să fie asigurate materiile prime şi materialele ne­cesare derulării ritmice a sarcinilor de plan, în­deplinirii exemplare a angajamentelor asumate. Ca urmare firească a acţiunilor iniţiate de orga­nele şi organizaţiile de partid, a măsurilor adop­tate pentru asigurarea unei aprovizionări în pas cu necesităţile producţiei, colectivele de muncă din industria bucureşteană au înregistrat rezultate de seamă în activitatea productivă din primul trimestru al anului, planul producţiei marfă fiind depăşit cu 2,3 la sută. Din nou prin staţiile „Peco“­ Pentru siguranţa... măsurătorilor, „Cîntarul“ a beneficiat de concursul avizat al tov. Marcel Rădulescu, in­giner şef la întreprinderea de des­facere a produselor petroliere, şi P. Lazarovici, economist la Centrala „Peco“. Acum , după ce am vizitat numeroase staţii de vînzare a ben­zinei şi am discutat cu salariaţii „Peco“ sau cu conducători auto — putem spune, fără teama de a greşi, că atitudinea responsabilă, de gospo­dărire judicioasă a carburanţilor, este o caracteristică aproape gene­rală. Astfel, la foarte multe între­prinderi şi instituţii (unităţi ale Ministerului Construcţiilor Indus­triale, Baza de aprovizionare tehnico­­materială a municipiului Bucureşti, întreprinderea de construcţii „Car­­paţi“ etc.), gestionarea bonurilor de cantităţi fixe (b.c.f.) de benzină este bine organizată. Decontarea b.c.f.­­urilor se face numai pe baza con­fruntării dintre kilometrii parcurşi şi benzina consumată. Am întîlnit numeroşi conducători auto cărora li se eliberaseră bonuri numai în func­ţie de cursele pe care trebuiau să le facă într-o singură zi. Am întîlnit însă, din păcate, şi alt gen de comportări. La staţia din Piaţa Naţiunilor Unite, şoferul maşinii nr. 21—0510 a Oficiului de îmbunătăţiri funciare — Reşiţa, judeţul Caraş-Se­­verin, se aprovizionase cu benzină şi mai lăsase. (uitase ?) 4 b.c.f. în Liviu Nistor-Livescu (Continuare în pag. a III-a) În construcţie­­ ansamblul Petricani Situat In vecinătatea platformei in­dustriala Pipera, construcţia ansam­blului de locuinţe Petricani se în­scrie ca un obiectiv principal in programul de dezvoltare urbanistică 6 cu privire la construcţia de locuin­ţa Capitală. — Anul acesta — ne apune ing. Alexandra Preda, gelul şantierului I al întreprinderii de construcţii-mon­taj nr. 8 — vom termina şi preda be­neficiarilor un număr de 858 aparta­mente, amplasate in citeva blocuri cu parter şi zece etaje. Construcţia acestora se află în diferite stadii de execuţie, unele dintre ele fiind un a­­vans faţă de grafice. Bunăoară, două din cele patru scări ale blocului nr. 8 (220 apartamente), cu termen de predare în luna iulie, se află cu structura la etajele 4, şi finisajele la etajele 1 şi 2. De asemenea, la blo­cul nr. 7, cu 348 de apartamente , termen de predare luna august , au fost încheiate lucrările de infrastruc­tură şi a început turnarea betoanelor la parter. Actualele stadii de execu­ţie creează posibilităţi pentru devan­sarea termenelor la unele scări cu circa 20 de zile. Se mai află in construcţie blocurile nr. 1 (170 apartamente), cu magazine la parter, și nr. 2 — 120 apartamente — cu termene de predare in lunile octombrie si, respectiv, decembrie. Primul cere cu structura la etajul 1, iar la ori de el doilea se lucrează la Infrastructură. In același timp, au Început lucrările la solte două blocuri (In total, 645 apartamente) prevăzu­te in planul trimestrului I al anu­lui viitor. In construcţie se află şi o centrală termică amplasată la sub­solul blocului 3, ca şi o staţie de pompare, aceasta din urmă având ter­men de predare sfirşitul lunii mai.­­ Cum va arata, în final, ansam­blul pe care îl construiţi ? — Amplasat în perimetrul cu­prins între str. Spandarlan­­— bd. La­cul Tei și str. Doamna Ghica, in ve­cinătatea lacului Tei, ansamblul res­pectiv se încadrează armonios in pla­nul general de sistematizare a între­gii zone Colentina — Tei, răspunzând ŞANTIER '7fl unor necesităţi legate de activitatea Întreprinderilor din soma da nord a oraşului. In­­faza celor 888 aparta­mente pe care le vom termina pini la eflcaltul anului 1974, construcţia va continua şl In 1975. In final, an­samblul va număra circa 3 700 de a­­par­tam­en­te, parterul unora dintree blocuri fiind rezervat spaţiilor co­merciale şi unităţilor prestatoare de servicii către populaţie. Suprafaţa a­­cestora va însuma circa 7 500 m.p. In plus se vor mai construi o şcoală cu 16 săli de clasă, dotată cu toate anexele necesare bunei desfăşurări a procesului de învăţământ, precum şi o creşă cu 300 de locuri. Nu vor lipsi nici locurile de joacă pentru co­pii, oazele de verdeaţă şi aleile pie­­tonale dintre blocuri, parcajele pen­tru autoturisme. Ioan Bălan Unul blocurile aflate în construcţie in noul ansamblu Zile de vacanţa Pe cind copiii din Cetatea lui Bucur iau cu asalt munţii cu pădu­rile abia înfrunzite, sau se revarsă pe malul mării intrecînd în vuiet valu­rile sale înspumate, _ spre Bucu­reşti se îndreaptă o mulţime de copii din toate ţinuturile ţării, atraşi _ de ineditul, de frumuseţea, de faima istorică şi de prezentul clocotitor al metropolei de pe Dîmboviţa. „ Găzduim în această vacanţă, ne informează directorul Adminis­traţiei taberelor din cadrul Inspecto­ratului şcolar al municipiului, Ion Talmazan — aproximativ 30 000 de elevi de pe cuprinsul întregii ţări. In acest scop, funcţionează pe raza oraşului un număr de 36 de baze tu­ristice de vacanţă, pregătite să facă faţă afluxului de vizitatori care vin în Capitală pentru 3­ 7 zile. Desigur, toţi vor să... vadă Bucureştiul­­ mo­numentele istorice şi de artă, obiec­tivele industriale cele mai importan­te, noile cartiere ş.a.m.d. O.N.T. şi B.T.T. ne pun la dispoziţie autobuze pentru „Turul Bucureştiului“, iar noi am alcătuit corpuri de ghizi — pro­fesori şi elevi — care însoţesc gru­purile , în aceste excursii, cu siguran­ţă de neuitat pentru tinerii noştri oaspeţi. Bazele turistice de vacanţă cele mai cuprinzătoare se află la Grup­ul şcolar „23 August“, Grupul şcolar profesional tehnic FRB, Grupul şco­lar special nr. 1, Şcoala profesională „Dîmboviţa“, Liceul „Zoia Kosmo­demianskaia“, şcolile generale nr. 17 şi nr. 64 şi în alte unităţi de învăţă­mînt din toate sectoarele munici­piului, L. Gavriliu • Şantierele vacanţei1, la Şcoala generală­ nr. 124 , astăzi de dimi­neaţă, animaţie deosebită. Pionieri, utecişti, cadre didactice şi părinţi au tricepu­t lucrările de amenajare a unui­­ teren de sport în suprafaţă de 600 mp. Ei au primit o colegială mină de ajutor de la profesorii şco­lilor vecine (nr. 128, 135 şi 136). Pentru această iniţiativa, tuturor — calificativul maxim !... Centrala telefonică automată Colentina Anul acesta, continuînd ritmul intens de dezvoltare a telefoniei, Direcţia de telecomunicaţii a municipiului va instala 33 000 de noi posturi telefonice pentru abonaţii din Capitală (mutări sau instalări în noile cartiere). Printre cele trei noi centrale telefonice automate, care vor fi date în exploatare curentă în cursul acestui an, se numără și cea din „Colentina“ (alăturat, un aspect din interior). Situată la intersecţia străzilor Teiul Doamnei cu Doamna Ghica ea va de­ servi, în primul rînd, noul cartier Colentina şi va prelua şi o parte din traficul cen­tralei telefonice „Dacia“. Capacita­tea noii centrale va fi de 10.000 de linii (abonaţi), pri­mii urmînd să fie preluaţi în cursul trimestrului IV. După cum ne in­formează ing. Iro­­nim Florea, di­rectorul Direcţiei de telecomunicaţii, specialiştii au e­­fectuat lucrările din reţeaua de ca­bluri şi instalarea ultimelor panouri „Pentaconta“ şi s-a început testa­rea circuitelor şi a poziţiilor insta­late. Recepţia fi­nală va fi consem­nată la sfirşitul lunii august. Şt. Gânescu Foto: M. Cioc • INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi, la ora 8, in Bucuresti, temperatura aerului a fost de 2 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine rece. Cerul va fi variabil mai mult noros, favorabil ploii. Vînt moderat din est. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între minus 1 şi plus 1 grad, iar maxima into*© 5 și 7 grade. Sub cupolele de sticlă a venit... vara. La fermele legumicole nr. 1 şi 2 ale în­treprinderii horticole „1 Mai“ recoltatul tomatelor şi al castraveţilor este în toi. „In pieţele bucureştene — ne infor­mează Ecaterina Brad, ing. şef al Fer­mei legumicole nr. 1 — s-au desfăcut, până în prezent, 3 000 kg de roşii (la care se adaugă cantitatea livrată astăzi — 1 000 de kg !), urmînd ca pină la sfirşitul lunii să fie recoltate alte 10 000 kg“. In paralel, de pe o suprafaţă de numai un hectar au fost recoltate, pină la această oră, 26 tone de castraveţi... In imagine : instantaneu la recoltatul tomatelor. v\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m ...Festivitatea de decernare a premiilor fusese anunţată pen­tru ora 16. Sala noului edificiu al „Naţionalului“ craiovean, ar­hiplină, freamătă. Se ridică cortina şi, pe scenă, reprezen­tanţii juriului anunţă clasa­mentul . Marele premiu şi Di­ploma de laureat al festivalului ii revine Teatrului „Podul“, al Casei de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa“ din Bucu­reşti, pentru „Hamlet“ („Un e­­xerciţiu“), „O staţie mai depar­te...“, şi colajul de versuri popu­lare „Om de omenie“, toate trei în regia lui Cătălin Naum. Urmează alţi premiaţi, diplome, felicitări. Astfel ia sfîrşit cea de a treia şi ultima zi a com­petiţiei formaţiilor de teatru Studenţii bucureşteni au adus acasă Marele premiu­­/ studenţeşti (12—14 aprilie), din cadrul celei de a IX-a ediţii a Festivalului naţional al artei studenţeşti. Studenţii bucureşteni au fost prezenţi cu nouă titluri, dintre care şase ale formaţiilor Casei de cultură (cele premiate, plus „Povestiri care merită povesti­te“ — II, ale Teatrului Ro­tund, „întrebări timpului“ — Teatrul Cotidian), celelalte — în interpretarea formaţiilor de la Conservator, Politehnică şi A.S.E. Piese de autori, clasici dar, mai ales, contemporani, dramaturgie originală şi străi­nă , piese de idei, puse în va­loare de o interpretare merito­rie (foarte buni Nicolae Ma­nea, Facultatea de transporturi, şi Călin Aldulescu, IMF, deţi­nătorii cite unui premiu de interpretare), de o montare simplă, modernă, lăsînd acto­rul să se desfăşoare, să trans­mită direct mesajul. De altfel, colajul „Om de omenie“ ne este bine cunoscut, fiind una dintre reuşitele puneri în sce­nă ale artiştilor-studenţi de la Podul, noua evidenţiere con­stituind o recunoaştere în plus. Relevant mi s-a părut, pen­tru mişcarea artistică studen­ţească din Capitală — dincolo de laurii victoriei, îmbucu­rătorul fapt că, în fiecare din­tre serile competiţiei, prezenţa bucureştenilor constituia un e­­veniment. Darda Popescu M­ARTI GHEORGHE TOMOZEI Aşteptînd ploaia Cine! miresmele ultimilor tei se amestecă blind cu cele ale griu­lui, la început de vară, bucureştenii care şi-au zidit cîndva cetatea în inima unor codri fără capăt, ai Vlăsiei, îşi văd oraşul de azi în­conjurat de aurul holdelor. Sînt nopţi în care urechea învăţată cu asprul freamăt al spicelor distinge, dincolo de gravele euritmii cita­dine, sunete ce-i reamintesc omului de acum muzica de altădată, a prispelor copilăriei trăite, mai ades, la ţară. Bucureştenii au memoria griului şi sunt solidari cu destinul lui. Iată de ce aşteptarea ploilor ne-a adus in faţa unui spectacol ştiut : în convorbirile lor, între netulburatul „avansaţi înainte" sau intre două replici schimbate „din balcon in balcon" oamenii îşi divulgă obîrşia întrebîndu-se dacă va ploua. Privesc cerul şi îşi tălmăcesc în fel şi chip prezumţiile înţelepte. Ei imploră aceeaşi ploaie pe care în urmă cu cîţiva ani o socoteam apocaliptică. Fiindcă ştim să „iertăm". Avem nevoie de liniştea griului lui 1974. Ploaia a devenit şi pen­tru orăşeni o obsesie. Ea este aşteptată chiar dacă amină­ deschi­derea. .. bodegilor de vară, chiar dacă ameninţă luciul „Daciei 1300", chiar dacă împiedică o plimbare la lacuri. Şi acum plouă... Iar eu mă gîndesc la un pirîu defunct, Bucureştioara, pe care bunicii noştri îl ştiau lunecînd paşnic în oraşul rămas mai apoi nu­mai cu privilegiul Dîmboviţei. El se ivea dintr-un lac situat pe locul parcului loanid, trecea prin mahalaua Batistei şi se vărsa în Dîmbo­viţa la locul numit „La Rotile". Repede dispărut sub înjghebările urbanistice, pîrîul nu mai curge acum decît în matca legendei. To­tuşi, am credinţa că acum, cînd plouă, măcar un firav fir al pîrîu­­lui se animă cu ape de argint, trece pe sub palatele de granit, pe sub poduri de asfalt şi îndulceşte rădăcina ierbii. Sînt clipe în care oraşul îşi redobîndeşte şi podoabele de care s-a lipsit în timp. Clipe în care ne regăsim aproape de vibraţia Bărăganului, de legănarea griului, de patetismul unor voci care fac din istorie o oglindă eternă, în care condiţia umană îşi reafirmă caratele. Fie şi prin invocarea, sincronă, a ploii...

Next