Informatia Bucureştiului, aprilie 1974 (Anul 21, nr. 6399-6424)

1974-04-17 / nr. 6413

17 aprilie 1974 Anul XXI­ Nr. 6413­­ PAGINI 30 BANI Miercuri KOLETAU JHÎI TOATE TARILE, ÜHITI-VA ! INFORMA­TI­A Aprovizionarea tehnico-materială in pas cu cerinţele îndeplinirii exemplare a angajamentelor asumate ln continuarea anchetei ziarului, interlocutorii noştri de astăzi *int. ine. BOGDAN BUTOI, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini grele, şi ing. GHEORGHE BUJORESCU, di­rector comercial al Centralei industriale de utilaj tehnologic, chi­mic, petrolier şi minier. A­­şa după cum subliniam în ziarul de ieri, asigurarea u­­nei aprovizionări tehnico­­materiale în condiţiile de ritmicitate necesare pentru Înde­plinirea exemplară a mobilizatoa­relor sarcini de plan şi a angaja­mentelor asumate in întrecere pe acest an reprezintă o problemă de fundamentală importanţă eco­nomică. Ţinînd seama de comple­xul angrenaj pe care 11 implică desfăşurarea ritmică, la nivelul fiecărui sortiment, a aprovizionă­rii, de exigenţele mereu sporite ce se impun de la etapă la etapă, este imperios necesar ca acţiuni­le iniţiate de unităţile productive să fie continuu amplificate, cu sprijinul competent şi operativ al forurilor lor tutelare. Iată de ce, având ca punct de plecare opinii­le reţinute în cursul investigaţiilor noastre în cele trei întreprinderi din cadrul Centralei Industriale de utilaje tehnologic, chimic, petrolier şi minier, ne-am propus, în con­tinuarea anchetei noastre, să a­­flăm preocupările factorilor de răspundere din centrala şi din mi­nisterul de resort pentru rezolva­rea tuturor problemelor ridicate. Mai m­ult — pentru a respecta În­tocmai filiera pe care se derulea­ză nu practică dialogul pe teme de aprovizionare — opinia tovarăşului Gheorghe Bujorescu, director co­mercial al C.I.U.T.C.P.M. — Pentru acest an repartiţiile pentru materialele feroase şi ne­feroase au fost emise de Ministe­rul Aprovizionării Tehnico-Mate­­riale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe într-o strînsă concordanţă cu nivelurile şi struc­tura producţiei Întreprinderilor şi, Un aspect industrial care ilustrează grăitor ampla acţiune de modernizare desfăşurată in ultimii ani într-una dintre citadelele industriei metalurgi­ca bucureştene — întreprinderea „LA­­ROMET“. La instalaţia pentru turnarea ala­mei *— în imagine — prin a cărei punere în funcţiune s-au diminuat substanţial importurile, s-a înregistrat o performanţă deosebită : prelungirea duratei de funcţionare continuă, peste prevederile din proiect, cu 3 ani. Este un exemplu concludent al grijii pe bineînţeles, cu cerinţa de a fi gospodărite cit mai raţional. Dar, pentru ca circuitul economic să se realizeze fără întreruperi, în conformitate cu prevederile din balanţe, hotărîtoare rămîne înde­plinirea­ riguroasă a planului la fiecare sortiment în parte. Or, restantele pe care unitățile din componenta centralei le înregis­trează la unele poziții din planul de aprovizionare relevă faptul că nu toţi furnizorii noştri şi-au o­­norat obligaţiile asumate prin con­tracte. Cu sprijinul organelor de resort ale ministerului, am interve­nit ca aceste restanţe să fie grab­nic lichidate, iar în cel de-al doi­lea semestru situaţia să nu se mai repete. Emil Murereanu-Retevoescu (Continuare în pag. a IV-a) care acest harnic colectiv o acordă utilizării optime a zestrei tehnice din dotare. De altfel, măsurile tehnico­­organizatorice menite să asigure func­ţionarea ireproşabilă a utilajelor — printre care întărirea asistenţei teh­nice în toate schimburile, constituirea echipelor specializate de întreţinere şi revizie — şi-au arătat din plin roadele : de la începutul anului şi pină in prezent aici s-au obţinut su­plimentar produse in valoare de 1,5 milioane lei. Foto : M. CIOC Pe urmele controlului.•• Argument I Simbătă, IS »pril­«, Comitetul de partid al doctorului 9 a organizat un raid-anchetă prin unităţi economice şi comer­ciale avlnd ca temă ordinea şi buna gospodărire „acasă“ la fiecare dintre cei vizitaţi. In ge­nere, în unităţi s-a remarcat e­­xistenţa unei preocupări susţinu­te şi pentru aspectul incintelor, pentru folosirea raţională a spa­ţiilor de depozitare, în acest sens, menţiuni deosebite cuvenin­­du-se întreprinderilor „Steaua ro­şie“ şi I.R.A.. Olteniţa, în schimb, Se cer luate măsuri de remedie­re la depozitul de sortare a le­gumelor de la „Flora“, depozitul de materiale al „Metalicii“ și — mai ales — la complexul comer­cial Berceni Sud I. Pe urmele acestui sondaj, am efectuat propriul „extemporal Extemporal, marţi, 16 aprilie, la acest din urmă obiectiv, împreună cu şe­ful unităţii, Ion Boldocan, vizi­tăm curtea unde se depozitează ambalajele şi sticlele goale. — Tovarăşe Boldocan, dv. per­sonal ce impresie vă face aspec­tul total necorespunzător al curţii de incintă — munţi de lăzi goale, stive imense de sticle . Ce măsuri aţi luat în urma contro­lului de sâmbătă ? — Să ştiţi că nu e o situaţie de moment aceasta, cu ambalaje­le. Avem un grafic cu ICVA dar, la ora actuală, sunt neridicate circa trei maşini de ambalaj lemn şi şapte maşini cu sticle. Din 12 aprilie, cei de la ICVA nu au mai efectuat nici un trans­port de la unitatea noastră. Tele­fonăm de două-trei ori zilnic, fără rezultat. Curtea este comu­nă cu vreo alte șapte Întreprin­deri,­ iar noaptea trebuie să ră­­mână deschisă pentru oficiul poștal, centrul de calcul — deci neasigurată. Zilnic. Înregistrăm Si pagube (sticle sparte). Avem în stoc sticle goale in valoare de 42 000 lei. Şi, pentru a argumenta si mai concret, I.B. ne pune In legătură cu merceologul Aurel Munteanu care răspunde de sectorul S in cadrul ICVA : — Cunoaştem problema — ni se spune — dar de două sâptămlni depozitul Fopeşti-Leordeni se află In inventar şi operaţia se pare că va mal dura Încă două luni (î !). — Atunci ! — Astăzi şl mîine, vom rezolva, totuşi, problema stocului, repar­­tizîndu-1 altor depozite. O soluţie care putea fi aplicată mai dinainte. Oricum, mai bine mai tîrziu decit.. . Mihai Bărbulescu ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI Al P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Preţuire muncii Ieri, la Clubul Finanţe bănci, în cadrul unei adunări festive, co­lectivului I.C.R.AX. Vitan i-au fost înmînate Steagul roşu şi Di­ploma de onoare pentru locul I ocupat pe ţară, în întrecerea so­cialistă pe anul 1973, între unită­ţile de gospodărie locativă. Cu acest prilej s-a subliniat că între­prinderea şi-a îndeplinit planul pe primii trei ani ai cincinalului cu cinci luni mai devreme, reali­zând o producţie suplimentară de 9,7 milioane lei şi depăşind cu aproape 54 la sută planul de con­strucţii montaj şi cu aproape 65 la sută planul de prestaţii către populaţie. Cei prezenţi şi-au asumat noi şi mobilizatoare anga­jamente. Intr-o atmosferă entu­ziastă, a fost adoptat textul unei telegrame adresate Comitetului Central al Partidului, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. Produse cu parametri tehnici superiori Este binecunoscută Preocuparea colectivului de la ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJE ŞI PIESE DE SCHIMB din cadrul M.E.F.M.C. pentru asi­milarea şi introducerea in fabrica­ţie a unor pr­oduse cu parametrii tehnici superiori. în aceste zile pie­sele DK pentru drojdie furajeră şi un mare lot de piese de schimb vor pleca către beneficiari. Alte utilaje — componenta ale folului automat de debitat şi transportat cărămizi — au intrat în fază de montaj. Pin mai buna organizare a lucrului, a­­cordarea unei asistenţe tehnice co­respunzătoare, in t­oate schimburile, prin urmărirea stadiului îndeplini­rii sarcinilor şi raportarea zilnica a rezultatelor pe fiecare secţie şi a a­telier în parte, noile produse intro­duse în fabricaţie în această lună vor putea fi finalizate cu un avans sub­stanţial faţă de graficele de livrare. y In grădinile de legume, pe terenurile insamintate cu plante furajere şi pe ogoare Efort susţinut pentru completarea umidităţii din sol şi insăminţarea culturilor de primăvară Recentele precipita­ţii au avut efecte pozitive asupra solu­lui. Totuşi rezerva de apă n-a fost re­făcută ci numai ame­liorată. De aceea e necesară continuarea udării culturilor de legume şi plante fura­jere unde solul are ne­voie de apă, ca şi a lucrărilor de amenaja­re a unor noi su­prafeţe in vederea extinderii irigaţiilor. In acest sens, pe ba­za planului de mă­suri adoptat de Co­mitetul municipal de partid, in cooperati­vele agricole de pro­ducţie din comunele suburbane au fost întreprinse noi acţi­uni pentru punerea în funcţiune a tutu­ror utilajelor şi in­stalaţiilor existente, pentru irigarea unei suprafeţe de 4 500 hectare. In plus, s-au luat măsuri pentru completarea necesa­rului de motopompe, electropompe, con­ducte, furtunuri şi alte materiale adec­vate irigării suprafe­ţelor stabilite. De a­­semenea, activitatea de montare şi racor­dare la sursele de apă a tuturor utila­jelor şi instalaţiilor a fost organizată în aşa fel incit să fie înche­iată intr-un timp cit mai scurt. L­ipsa de umidi­tate din sol nu ne-a găsit ne­pregătiţi — ne relatează tov. Con­stantin Vasilescu, preşedintele coopera­tivei agricole de­ pro­ducţie din Dudeşti. Am luat măsuri din timp pentru ca plan­tele să nu sufere din lipsa apei. Astfel, pe întreaga suprafaţă în­­săminţată în toamnă Ioan Bălan (Continuare ln pag. a III-a) Inedită lecţie de muzică, împreună cu educatoarea, copiii Grădiniţei nr. 94 cu program prelungit CONTRACRONOMETRU în postura de clienţi prin unele ateliere de croitorie. Un costum dat p­ e „Secretul" celor peste 1 000 de solicitări lunare . Deşi ren­tabile, centrele de reparaţii îmbrăcăminte pot fi numărate pe degete înlocuirea unei feţe la gulerul hainei, ajustarea unui mantou, în­toarcerea costumului, repararea manşetelor de la pantaloni... Am notat la întîmpare doar cîteva dintre lucrările pe care cetăţenii le solicită unităţilor de îmbrăcă­minte ale cooperaţiei meşteşugă­reşti. Iată ne, deci, cu o haină în servietă şi cu... cronometrul în mină, în postură de clienţi ai cen­trelor de îmbrăcăminte. Ne-am propus să vedem în ce măsură sunt gata meşterii croitori să pri­mească lucrările mărunte, ter­menele pe care le stabilesc pen­tru execuţia lor. Luni ora 11. Batem la uşa uni­tăţii speciale de reparaţii şi trans­formări îmbrăcăminte din str­­. Groapă (Continuare în pag. a III-a) ZIARELE DE DIMINEAŢĂ PUBLICĂ CUVÂNTAREA PREŞEDINTELUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, Stem GENERAI Al PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, A PLECAT AZI DIMINEAŢĂ LA VARŞOVIA Azi dimineaţă, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, a plecat spre capitala R. P. Polone, pentru a lua parte la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Manea Mă­­nescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­ministru al guvernului, Ştefan An­drei, secretar al C.C. al P.C.R., şi George Macovescu, ministrul afa­cerilor externe. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenţi tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghianu, Gheor­ghe Cioară, Lina Ciobanu, Flo­rian Dănălache, Constantin Dră­­gan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Ion Gheor­ghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Po­­pescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iiie Ver­­deţ, Ştefan Voitec, Cornel Burtică,­ Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ion Păţan, precum şi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi al guvernului, conducători ai insti­tuţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali. Au fost de faţă Wladyslaw Woj­­tasik, ambasadorul R. P. Polone la Bucureşti, şi membri ai amba­sadei. (Agerpres) Pe agenda constructorilor Scurtarea termenelor de execuţie a unor lucrări de larg interes cetăţenesc în cinstea zilei de 1 Mai colec­tivele întreprinderilor din cadrul CENTRALEI CONSTRUCŢII MON­­TAJ Bucureşti s-au angajat să încheie lucrările, înainte de ter­menele stabilite prin plan, la o serie de obiective social-culturale şi edilitar-gospodăreşti de larg in­teres cetăţenesc. Astfel, pină la începutul lunii viitoare vor fi pre­date beneficiarilor complexul co­mercial din Piaţa Dorobanţi, cu o suprafaţă de 2 980 m.p., şi com­plexul comercial din str. Ziduri între Vii — corpul A — termenul de execuţie fiind scurtat cu opt luni. De asemenea, vor fi termi­nate artera de apă de pe şos. Colentina (cu 4 luni mai devre­me), ca şi lucrările de drumuri de pe această şosea (pină la fa­brica de săpun „Steia") şi de pe şos. Pantelimon (pină la str. Mo­rarilor). In domeniul activităţii indus­triale, planul producţiei globale va fi depăşit cu 6,8 milioane Iei, iar la producţia-marfă cu 4 mili­oane lei. Printre altele se vor rea­liza suplimentar 25 000 m.c. pre­fabricate din beton armat şi 15 000 m.c. betoane, mortare şi şape, în cinstea celei de a XXX-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist, constructorii vor preda pină la 1 august, indepli­­nindu-şi astfel integral sarcinile, 194 săli de clasă, 5 săli de gim­nastică şi 10 ateliere şi labora­toare, obtinindu-se, astfel, o scur­tare a termenelor de execuţie de circa 30 de zile. In acelaşi timp, pină la 1 iunie — cu aproape 100 de zile mai devreme — vor fi terminate toate creşele şi grădini­ţele prevăzute in plan (6 490 locuri), iar pină la 1 august vor fi incepute toate cele 517 aparta­mente stabilite ca angajament­ pe anul 1974. Amplă acţiune de amenajare a bazelor sportive din Capitală Azi - participanţi la construirea lor, mîine - beneficiari­ i „Voinicelul" şi „Cireşarii" vor avea fraţi în fiecare sector @ Ecoul „Chemării primăverii" . Buna gospodărire şi eficienta folosire a bazelor, o preo­cupare permanentă ! L­imbajul cifrelor ne spune că în momentul de faţă Capitala are o suprafaţă sportivă totală de 272 de hectare, ceea ce înseam­nă că fiecărui bucureştean îi revin 1,70 metri pătraţi. Unora, se prea poate ca această cifră să nu le spună prea mult, aşa că vom com­para acest „1,70“ prezent, cu acel „sub un metru“ existent cu trei-patru ani în urmă, şi vom da amănuntul nu lipsit de importanţă, poate, că în mai toate metropolele ritmul mediu anual de creştere a spaţiului sportiv, este de aproximativ 0,10 metri pă­traţi pe cap de locuitor. In cele 272 de hectare sunt incluse cam 1150 de obiective sportive, dintre care aproa­pe 150 realizate după adoptarea — în luna aprilie 1973 — Planului de măsuri al Comitetului municipal de partid, în perioada care a trecut de la Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din februarie-martie 1973, cu privire la continua dezvoltare a activităţii de educaţie fizică şi sport. „Voini­celul“, complexul sportiv de la Strău­­leşti, terenurile noi ale Tenis-Clubu­­lui, bazele sportive d­in cartierele Titan, Griviţa, Colentina, Pante­limon, Băneasa, o serie întrea­gă de terenuri amplasate în zona sal­bei de lacuri, nenumărate baze şco­lare, ori terenuri de joacă pentru copii, iar mai recent „Cireşarii“, a v­enit să îmbogăţească patrimoniul porliv al Capitalei. Munca patriotică e­fectuată la aceste obiective de către tineretul din întreprinderile şi insti­­tu­ţiile Capitalei a făcut posibilă rea­lizarea lor intr-un timp relativ scurt şi cu minimum de investiţii i­­ar planul de măsuri vizează urcarea în continuare a „şta­chetei“, astfel Incit finele anu­lui 1975 să găsească amenajate pentru folosinţă sportivă încă 236 de hectare şi 499 obiective sportive în plus, ceea ce ar reprezenta 3,04 metri pătraţi pentru fiecare bucureştean. Ci­fră pe care urbaniştii o consideră la un nivel satisfăcător pentru necesită­ţile marilor oraşe, 3,04 metri destinaţi deopotrivă performerului, dar şi omului care după orele de serviciu doreşte să-şi relaxeze muşchii, ner­vii, intr-un deconectant meci de vo­lei, ori copilului căruia spaţiul pen­­tru mişcare se cuvine să-i fie cit mai aproape de cartea de studiu. Şi prin aceasta am răspuns şi la eventuala întrebare „la ce pot servi miile de metri pătraţi câştigaţi zilnic pentru sport ?“... înşirate pe hîrtie, multitudinea ba­zelor sportive realizata intr-un inter­val relativ scurt poate dilua senza­ţia de efort care s-a depus şi care trebuie depus in continuare, pentru realizarea obiectivelor propuse. în realitate însă este necesară o mare investiție de muncă, inițiativă, spirit Sorin Sotmari (Continuare în pag. a IlI-a)­ ­. INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICĂ : Azi, la ora 8, in Bucureşti, temperatura aerului a fost de 4 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 9 grade, iar minima d­in cursul nopţii de 4 grade Timpul probabil e­e mîine . Vremea se menţine rece. Cerul va fi mai mult acoperit. Va con­tinua să plouă, iar trecător ploaia se va transforma în lapoviţa şi ninsoare. Vîntul va sufla moderat cu Intensificări de scurtă durată din sectorul estic. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între zero şi 2 grade, iar maxima între 6 şi 8 grade. ,\\\K A\N\V\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\,\\\V M IERCURI (.•■V.WVW AUREL BARANGA \\Y Agentul de circulaţie Există îndeletniciri sortite, prin însăşi natura obligaţiilor lor fun­damentale, să stirnească adversităţi, dar care mie îmi impur, o infi­nită stimă. Trec zilnic, de cîteva zeci, sau sute de ori, prin faţa agentului de circulaţie, această statuie vie a ordinii, a disciplinei şi a bunelor rinduieli care se cuvine să domnească între oameni. Pe vînt, pe ploaie, pe arşiţă, in zi de lucru sau de sărbătoare, stă la postul lui de veghe, ca să păzească viaţa oamenilor, de multe ori, împotriva voinţei lor. Spiritele mediocre, lipsite de educaţie, crescute ca bălăriile, închipuindu-şi că-şi pot îngădui totul, protestează sau fac apel la eternul : „ştii cine sînt eu ca şi cînd ar exista vreun rang care să-ţi dea dreptul să te sinucizi sau să omori un pieton nevinovat, condamnat de capriciul vitezei tale nesăbuite. Nimic nu e mai greu pe lumea asta decit iniţiativa de a face oamenilor binele, atunci cînd nu­ înţeleg sau nu-l vor. Prin instinct şi conştiinţă, omul de la intersecţie ştie acest lucru. De aceea, împotriva atîtor injonc­ţiuni, stă la postul lui­ şi-şi face datoria. Există pe lumea asta mii de îndeletniciri. Ce plăcut trebuie să fie să cviţi muzică uşoară, în aplauzele furtunoase ale sălilor de concert. V-aţi gîndit insă vreodată la omul ăsta în uniformă, care nu-şi va vedea niciodată numele pe afiş, de atîtea ori privit din goana maşinii fără un zîmbet, dar al cărui mare merit, anonim, este să ne păzească de moarte î­n mo­mentul să-l salutăm cu simpatie și respect. La înfrumuseţarea şcolii Deşi suntem în vacanţă, numeroşi elevi pot fi întilniţi zilnic la şcoa­lă. Ei ajută la înfrumuseţarea liceu­lui, plantează pomi, amenajează pe­luzele de iarbă, fac „retuşuri" în cla­se. Cînd vom reîncepe cursurile, spre satisfacţia tuturor, şcoala va arăta, intr-adevăr, mult mai frumoasă’. CRISTIAN POPESCU anul III* Liceul nr. 39 Zestrea dendrologică a oraşului (ar­bori şi arbuşti ornamentali) a sporit, anul acesta, cu zeci de mii de exem­plare, plantate îndeosebi in noile an­sambluri de locuinte. La sugestia cores­pondentului ION CHERECHEŞ, fotore­porterul nostru a surprins un instanta­neu din activitatea de întreţinere a ar­borilor denumită de horticultori „opera­ţia plastică“ la coronament. Pentru gospodari­ e în magazinul „Tehnomela. ’ al C­pMB din str. Gabroveni nr. 14 ,gu sosit recent mărfuri noi : stropitori, „pistoale“ electrice de lipit, maşini de tricotat (212 lei bucata), centuri de siguranţă pentru automobilişti etc. VASILE PENESCU str. Boteanu nr. 3­A Pentru alimentarea cu apă a noilor blocuri ce se construiesc in cartierul Militari se află in curs de execuţie o arteră de apă. — Noua arteră, cu 1m diametru de 1 000 mm — ne Informează ing.­­ Nicolae Creţoiu, şeful şantierului­­ Nord al I.C.E.D. — porneşte din bd. Alexasid'U Moghioroş (Drumu! Taberei) făcind le­gătura cu bd. Păcii (Militari). Un prim tronson de 400 m a intrat in probe teh­nologice, urmind ca după circa 16 zile să fie închis. în final, artera va avea o lungime de 1 907 metri, asigurind în bune condiţiuni aprovizionarea cu apă a ansamblului de locuinţe din bd. Armata Poporului.

Next