Informatia Bucureştiului, aprilie 1974 (Anul 21, nr. 6399-6424)
1974-04-23 / nr. 6418
SHBE ConTETUUA municipal BUCUREȘTI ÎCP.C.R. si al consiliului popular al municipiului bucurești lillillIIIII MARII SĂRBĂTORI A MUNCII, OMAGIUL COTON Al NIAtlIUI CIHA IUI! In industria Capitalşi Peste plan, importante cantităţi de produse în aceste zile premergatoare sărbătorii muncii — ziua de 1 Mai colectivele unităţilor industriale bucureştene, sub îndrumarea permanentă a organelor şi organizaţiilor de partid, depun eforturi susţinute pentru a valorifica superior resursele interne — printr-o mai bună organizare a producţiei şi a muncii — obţinînd rezultate meritorii în direcţia creşterii eficienţei activităţii economice. Semnificative în acest sens sunt si realizările din primele două decade «« lunii »prute. Astfel, in contul depăşirilor de plan, s-au Înscris, printre altele, Sil tone de oţel brut, 147 tone de laminat« finite pline din oţel, 64 tone ţevi din oţel fără sudură şi ţevi din oţel sudate, motoare cu ardere internă insumind 865 CP, aparat 13 electric de joasă tensiune in valoare de 313 000 lei, 348 anvelope pentru aoto-tractor-avion, 45 tone de coloranţi şi pigmenţi organici, 37 400 teşituri din bumbac şi tip bumbac, confecţii textile in valoare de 360 000 lei, 6 300 mp testuri din lină și tip lini. Saptamina record d e Ieri, la întreprinderea „Autobuzul“ s-a declanşat „Săptămîna record" în cinstea zilei de 1 Mai. Obiectivele : cea mai mare productivitate a muncii (față de cea înregistrata de la începutul anului si pînă in prezent), calitate superioară a produselor, economii suplimentare la materii prime și combustibili. ÎNTINERIRE. Zeci de case de pe strada Veronica Miale şi împrejurimi, din perimetrul Gării de Nord, au intrat in amintire. Şi doar le văzusem cu ochii mei pe la sftrşitul lui decembrie — păreau uitate acolo pentru multă, multă vreme. In locul lor, nu numai citeva luni, deci, s-au ridicat blocuri cu zece etaje. Alte căsuţe, pe Ungă care am trecut pe la începutul acestei luni — aceleaşi, înghesuite, mohorîte — ieri dimineaţa tăceau intr-o rină. Peste ctteva zile numai, vor intra şi ele in amintire. Pe Dorobanţi, am căutat căsuţa unde locuia o familie de oameni in virstă, aş fi dorit să redau o veste care să-l înseninez*. Pe locul ştiut şi în împrejurimi, se construiesc citeva blocuri. Pe şoseaua Pantelimon, pe străzi din Golentina, din alte cartiere, peisajul te schimbă de la e lunii la alta. Sute de case, care şi-au făcut veacul, cad în amintire. Se înalță altele, construcții moder- 70 iâ suti din angajamentul anual Origanizîndu-se mai judicios activitatea şi montind, cu forţe proprii, pe spaţiile existente, şase războaie automate de ţesut, colectivul întreprinderii „AURORA“ şi-a depăşit, decadă de decadă, sarcinile planificate. O cifră elocventă — de la începutul anului şi pînă în prezent — indicatorii de plan la producţia globală şi marfă, au fost îndepliniţi în proporţie de 102,2 la sUto. In cinstea zilei de 1 Mai, colectivul întreprinderii şi-a asumat noi şi mobilizatoare sarcini. Bină la finele lunii, se va realiza o producţie suplimentară în valoare de circa 500 000 lei. Cu aceste rezultate, angajamentul asumat, pe întregul an, va fi îndeplinit în proporţie de 70 la sută. roOLETA** DIN TOATE ŢĂRILE, ANŢITA INFORMATIA 2| la invitaţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu, ieri a început VIZITA PREŞEDINTELUI REPUBLICII COSTA RICA, JOSÉ FIGUERES FERRER Sosirea in Capitală invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România» Nicole* Ceauşescu, luni & p osH în ţarfa noastră, într-o vizită oficială «« prietenie, preşedintei« Republicii Costa Rica, Je*§ Pagueres Terrer- Această vizită se însori» în cadrul bunelor relaţii de prieteni» şi colaborare statornicite între Republica Socialistă România şi Costa Rica, relaţii rare cunosc un curs ascendent pe baza respectării principiilor Independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, în Istoria legăturilor dintee cele două state un moment de însemnătate primordială l-a reonstruit visít® efectuată în Costa Rica de preşedintele Mc©!»« Ceauşescu, în septembrie 1973. Dialogul la nivel înalt românocostarican, desfăşurat la San José, a constituit, prin rezultatele sale rodnice, o contribuţie de seamă l» întărim raporturilor bilaterale. (Tratatul de prietenie şi cooperare între Republica Socialistă România şi Republica Costa 50ă — document de o deosebită semnificaţie internaţională — şi celelalte acorduri comune, semnate în timpul vizitei şefului statului român, au deschis noi perspective legăturilor bilaterale, pe o perioadă mai îndelungată, în diferite domenii de activitate. Noul dialog la nivel înalt româno-costarican este menit să dea un nou impuls colaborării dintre cele două ţări, în interesul reciproc, să contribuie la cauza înţelegerii internaţionale. Sub aceste auspicii , ar înt rechiii ceremonia sosirii la Bucureşti a preşedintelui José Figueres Ferrer. Pe aeroportul Otopeni au fost arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Costa Rica, ale căror falduri încadrează portretele celor doi şefi de stat. Pe mari pancarte sunt înscrise urările în limbile spaniolă şi română: „Bun sosit în Republica Socialistă România Excelenţei Sale domnul José Figueres Ferrer, preşedintele Republicii Costa Rica „Trăiască prietenia dintre poporul român şi poporul costarican!” La ora 15:40, aeronava cu care a călătorit preşedintele Republicii Costa Rica aterizează. în întimpinarea distinsului oaspete au venit preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii: Emil Bodnaraş, Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Manea Mânescu, prim-ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Fraui de faţă alţi membri ai guvernului, conducători ai unor (Continuare in pag. a TV-a) Iolosiră pe aeroportul Otopeni Oraşul ui, cu toate ferestrele în lumină, îmi place primăvara aceasta adusă de oameni. O primăvară continuă — se face simţită peste tot, tn zile cu soare ţi un sile de zloată. „Trebuie să ajutăm natura — — îmi spunea un constructor. Numai întinerirea pe care ne-o aduce ea nu ne mai ajunge numai frumuseţile ei nu ne mai mulţumesc.'' Omul acesta a împlinit 40 de ani şi meseria lui este să întinerească străzi, cartiere, oraşe. Duminică şi-a luat copiii şi, împreună, au sădit pomi şi flori, fiindcă trebuie să ajutăm natura. „Şi după ce-o să isprăveşti cu l«cr«î la Cocioc, încotro ?" l-am întrebat. Nu s-a gîndit. Oriunde. Se construieşte mult, din ce în ce mai mult. Şi, cită vreme se construieşte, n-are a se plinge. Ciudat: omul acesta locuieşte într-o căsuţă pe locul căreia se va înălţa un edificiu cu multe etaje. Întinerire... NICOLAE TOC Noi unităţi comerciale O nouă coratrucţie cu parter şi zece etaje — 80 de apartamente îşi aşteaptă locatarii. Este vorba de blocul nr. 18 de pe şoseaua Colentina, construit de colectivul şantierului nr. 1 al I.C.M. 5. Parterul este rezervat spaţiilor comerciale. Vor funcţiona aici un centru de desfacere a pîinii şi o cofetărie a căror mobilare a început de cteva zile, urmind ca in ajunul zilei de 1 Mai să fie date in folosinţă. De asemenea, un important spaţiu este rezervat pentru un restaurant şi o tutungerie la care se execută ultimele finisaje pentru ca, la începutul săptăminii viitoare, să fie predate pentru mobilare. Tot pe şoseaua Celentina se află în instrucţie alte citeva blocuri cu termen de predare în trimestrul II. Dintre acestea se remarcă blocul nr. 33 cu trei corpuri A, B şi C, insumind peste 300 de apartamente. După cum ne informează tov. Ion Efrim, inginer şef al şantierului nr. 1, corpul va fi predat pînă la 30 mai, iar corpurile A şi B pînă la 30 iunie. Şi aici, la parter, vor funcţiona unităţi comerciale printre care un mare restaurant, o mercerie, un magazin de galanterie. BULETIN METEOROLOGIC In convorbirea pe care am avut-o astăzi la prinz cu meteorologul de serviciu loan Stăncescu aia aflat : • azi, la ora 8, In Bucureşti, temperatura aerului a fost de 5 grade. • In cursul nopţii, temperaturile minime vor fi între 1 şi 3 grade, existttd condiţii de producere a ploii. * vremea în cursul zilei de miine va prezenta un caracter ușor ,instabil, cu cer temporar noros, favorabil ploii de scurtă durată * dimineața cer variabil * dupa-amiaza, sînt posibile averse de scurtă durată. Temperatura maximă din cursul zilei va urca pînă la 13 grade. Vînt slab pînă la potrivit. în pag. a 31a Rețeaua liceelor din municipiul București pentru anul scolar 1974-1975 (ii) O ciudată amnezie ii! Intru in sală Si mi »?«* *» ■ grefierului. la ora aceasta, tribunalul ieste vorba de cel al sectorului V) este aproape pustiu... Deschid, unul dintre dosare și încep să citesc... Parcurg rechizitoriul. Termenul mi s-a părut, la început, cam dur. Dar faptele — Stare abateri de la Codul familiei — arata că folosirea lui este Îndreptăţită. Mai mult este vorba de fapte pentru care legea (articolul 105 din Codul penal) prevede aspre si meritate sancţiuni. încerc, printre cuvinte cunoscute, dar pline, totuşi, de alte semnificaţii, in acest jv: găsesc un răspuns plauzibil intrebarilor pe care mi Ie pune fiecare paragraf... Si mai încerc, citind întâmplările acestea triste despre abandon familial Şi evaziunea unor părinți de **ca credința de la îndatoririle de tată, să refac atmosfera acelor dezbateri, sa văd ciupul celui care a uitat că este tată, că are o familie şi o responsabilitate faţă de ea faţă de societate... Iată, de pildă, dosarul nr. 912/ at Pp patul de spital, soţia lui Niculae Idmitrescu (sfcr. Barierei nr. 2) cere ajutor lefii pentru ocrotirea şi îngrijirea norului. De ce a fost nevoie de apel al mamei grav bolnave ? pent ro c'Z tatăl, abandonîndu-şi familia, n-a mai dat nici un de faţă P*“* ** teist«, tntîmplare. Revine abia acum, dar ntt pentru * avea grijă de copil, pentru a vinde lucrurile din caisă... Cu o inconştienţă, rar tnianita» D.N. risipeşte banii pe băutura, îşi prigoneşte copilul, îşi neglijează serviciul... Pedeapsa instanţei a fost meritată : cel care şi-a uitat îndatoririle •— în măsură prevăzute legile scrise de cele nescrise ale societăţii noastre — a fost privat de libertate un an de zile. .. .Obligat, prin sentinţă judecătorească, să asigure celor patru copii minori mijloacele necesare. Constantin Bitolea-*nu (bd. Dinicu Golescu 23—25) a început să-şi neglijeze, la un moment dat, această îndatorire. Era firesc ca unasemenea tată ca C.B. (de meserie zugrav dar de ocupaţie... fără să-şi piardă autoritatea morala faţă de familie...; legea, însă, a sancţionat inexplicabila lui „rătăcire“ şi, In final evaziune de la plata pensiei de întreţinere. Ramîn în continuare la acest caz? deoarec® sefer“ de la dosar (nr. 2407/73) fac evident faptul că este vorba de o situaţie ieşită din comun (chiar şî pentru cîte ne sint dat® ?â auzim, uneori aici, în sala pa !in Holt (Continuare în pag. a III-a) r mNm\\\\\\\\\\\m ÎHARfl '\\\V,\\Vv''Vc,\\VW\l\\\\\\\\\\\\l\\T'V,vVV\\\^ Invitafie la cenaclu Astăzi, în frumoasa Casă a scriitorilor, or® loc intilnirea poeţilor din cenaclurile literare din Ploieşti, cu membri ai cenaclului Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti. Cititorul e familiarizat cu existenţa unor cenacluri care, după ani şi ani de aparent anonimat, ne propun spre ascultare anume!® Unu, scriitor adevărat şi trebuie spus că şi neavînd această şansă, întîlnirile iubitorilor de literatura sînt aşezate sub un semn fericit şi merită tot respectul celor din jur. Mai mult, apar forme noi de cenaclu, pe care ne grăbim să le aplaudăm, ca de pildă acela al revistei „Flacăra", care a devenit un frenetic propagator al poeziei noi şi care a redescoperit că muzica este pentru vers „logodnică de-a pururi, soţie niciodată“, vorba lui Arglinzi, ceea ce nu e chiar atît de rău. Pentru poezie. Şi pentru muzică... Este de la sine înţeles că scriitorii adevăraţi pot să se nască şi în afara cenaclurilor, dar e foarte important ca oamenii să se adune în asemenea cenacluri comentind scrisa lor şi a altora şi devenind, dacă nu scriitori profesionişti (expresie exactă, dar cu un nu-ştiu-ce respingător în ea) cititori profesionişti (ceea ce nu sună tocmai rău), autori de climat cultural, „constructori" de opinie publică... Sunt şi excese : cunosc cenacluri „tiranizate" de către vreun acru client al poştei redacţiei de la toate revistele, maestru al ratării care are pretenţia de a plăti poliţe prin cenaclu, care dă certificate de talent şi-i blasfemează in corpore pe autorii consacraţi. Mai ştiu cenacluri cu zece membri, funcţionând cu comitete formate din opt persoane, uzînd excesiv de mult formula „maestre" care, vorba aceluiaşi Arghezi, „e ca mingîierea porcului, pe burtă"... Dar cele mai multe cenacluri literare îşi îndreptăţesc ambiţiile, propunîndu-se ca adevărate instituţii de cultură în viaţa oraşelor şi satelor. Şi s-ar cuveni, poate, ca în obştea scriitoricească să se reînfiinţeze (cu noi accepţii) acel grup de lucru ce ar avea plăcuta datorie de a urmări şi îndruma activitatea acestor cenacluri. Cu aceste gînduri mă voi îndrepta spr® intilnirea de azi cu ploieştenii lui Nenea Iancu, dar şi ai lui Nichita Stănescu., GHEORGHE TOMOZEI Dineu in onoarea înaltului oaspete Preşedinteie Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a oferit, luni, la saloanele Palatului Republicii, un dineu oficial în onoarea preşedintelui Republicii Coste Rica, José Figueree Ferrer. La dineu au participat tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănulache, Constantin Dragan, Emil Drăginescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Paul Niculescu- Misil, Gheorghe Pană, Dumitru Pocescu, Leonte Răuta, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Constentin Băbidău, Cornel Burtici, Rîiron Constantine**, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patâlineţ* Ion Păţan, Ştefan Andrei, Gheorghe Oprea, viceprima-ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, alţi membri ai guvernului, conducători de Instituţii centrale, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. Au luat parte dr. ManuelAguilar Bonilla, prim-vicepreşedinte al republicii, dr. Josй LUis Orlîch Bohmancich, ministrul sănătăţii publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificârii, Franklin Aguilar, ambasador, şi celelalte persoane oficial care îl însoţesc pe preşedintei Republicii Costa Rica în vizita p care o face în ţara noastră. Au fost intonate bunurile de sta ale celor două ţări. In timpul dineului, care s-a desfâşurat într-o atmosferă cordial prietenească, preşedintele Nicola Ceauşescu şi preşedintele José Feuer** Ferrer au rostit toasturi. (Agerpres) Vizită protocolară Preşedinteie José Figueres Ferrer a făcut luni seara, la Palatul Republicii, o vizită protocolară preşedintelui Nicolae Ceauşescu. La întîlnire au participat tovarăşii Emil Bodnaraş, Ştefan Voitec, Manea Mănescu, Emil Drăgănescu şi George Macovescu. A fost de faţă Constantin Stănescu, ambasadorul României la San José. Oaspetele a fost însoţit de dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreşedinte al Republicii, dr. José Luis Orlich Belmarcich, ministr sănătăţii publice, Oscar Ari Sanchez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador. Vizita protocolară a decurs în ti atmosferă de caldă cordialitate.Agerpres Proiectul Legii remunerării dupa cantitatea şi calitatea muncii Ce se prevede în domeniul stimulării materiale .» Proiectul Legii remunerării după cantitatea şi calitatea muncii cuprinde un complex de măsuri care asigură aplicarea consecventă a principiului socialist de repartiţie, stimularea materială a oamenilor muncii în raport cu rezultatele obţinute, realizindu-se astfel o deplină unitate între interesele individuale şi cerinţele generale legate de satisfacerea nevoilor sociale prin progresul neîntrerupt al forţelor de producţie. Printre acestea, sunt prevăzute o serie de îmbunătăţiri ale actualului sistem premiat în ideea intercondiţionării nemijlocite dintre premiile acordate personalului întreprinderilor şi rezultatele tehnicoeconomice ale unităţilor respective. S-au perfecţionat formele de premiere, s-au adus noi reglementări in domeniul formării şi utilizării fondurilor de premiere, fonduri destinate stimulării colectivelor de muncă din întreprinderi pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan, diminuarea cheltuielilor de fabricaţie, obţinerea de beneficii suplimentare, cu alte cuvinte, pentru sporirea eficientei activităţii economice. In această ordine de idei, in primul rînd se cuvine a fi subliniat faptul că se aduc perfecţionări sistemului de premiere din beneficii, care se aplică în unităţile economice. Dacă în prezent, potrivit reglementărilor in vigoare, fondul de premiere din beneficii se constituie în aceeaşi proporţie, atît din beneficiul realizat în cadrul sarcinii de plan, cit şi din beneficiul obţinut peste plan, prin reglementările Proiectului de Lege formarea fondului de premiere anuală se va face în mod distinct din beneficiul planificat, la care se va adăuga o parte de pină la 20 la sută din beneficiul realizat suplimentar. În ceea ce privește partea fondului de premiere corespunzătoare beneficiului realizat în cadrul sarcinii de plan, se păstrează modalitatea de ANINA BEJENARU din Ministerul Muncii Aur® Pavloviei (Continuare in pag. a XXI-a) Noua unitate de produse cosmetice „Romarta", recent deschisă în calea Victoriei nr. 64, îmbină utilul (autoservirea din rafturi bine aprovizionate) cu plăcutul (un interior de magazin frumos și original decorat). Vacanţa studenţilor începînd de astăzi, după încheierea ultimelor ore de curs, sunt lucrări practice de laborator sau de atelier, studenţii intră în vac pînă la 2 mai inclusiv. Vacanţa de primăvară a studenţilor perioadă de binemer odihnă va constitui în acelaşi timp un prilej de bogate manife cultural-educative şi sportive. * După turneul efectuat anul trecut in ţara noastră, trenul ediţiei Rank Xerox, care cuprinde utilaje şi tehnici de reproducere gr şi fotografică, a revenit în Bucureşti, in Gara de Nord, la linia 14, — pînă la 27 aprilie — este pus la dispoziția vizitatorilor, zilnic orele 9—17. AZI LA Întreprinderea comerţului cu ridicata pentru text de încălţăminte Bucureşti sau, pe scurt, I.C.R.T.I., este cea mai mare unitate de specialitate din ţară. Prin depozitele sale trec, in fiecare an, venind de la diverşi furnizori, mărfuri de citeva miliarde lei, destinate magazinelor bucureştene sau celor din judeţele învecinate. înainte de a ajunge la cumpărători, loturile de produse parcurg aici un circuit cu mai multe etape, fiecare dintre ele avind importanţaşi ne-am propus ca, pentru o zi, să lucrăm şi noi efectiv la I.C.R.T.X. într-un sector ehei® compaxtimentul de rrepţi*. Pentru asigurarea volumului, uriaş de articole din grupa textile-încălţăminte necesare aprovizionării populaţiei, întreprinderea încheie contracte de colaborare cu sute de unităţi producătoare din Capitală şi din ţară. Fiecare nou lot de mărfuri înainte de a intra în depozit face mai intii o escală obligatorie la recepţie. Aici se hotărăşte dacă produsele respective pot intra în reţeaua de desfacere, sau trebuie să se reîntoarcă — cu părere de rău — la cei care le-au expediat, deoarece nu se încadrează în prevederile normelor de fabricaţie şi ale mostrelor emotegata. In decursul unei luni, intensitatea din însemnările unui reception activităţii recepţionerilor este nută, pentru că unii furnizori respectă termenele de livrare, bicei în ultima decadă sosesc mai multe loturi de mărfuri. E nu toate întreprinderile proce la fel, cele mai multe livrind rrile în mod ritmic. De fapt, o recepţie, există cea mai fideglindă a activităţii furnizorilor, sosesc mărfuri de la Fabrica defecţii şi tricotaje Bucureşti, „E R, Grau (Continuare In pag. a