Informatia Bucureştiului, aprilie 1974 (Anul 21, nr. 6399-6424)

1974-04-23 / nr. 6418

SH­BE ConTETUUA municipal BUCUREȘTI ÎCP.C.R. si al consiliului popular al municipiului bucurești lillillIIIII MARII SĂRBĂTORI A MUNCII, OMAGIUL COTON Al NIAtlIUI CIHA IUI! In industria Capi­talşi Peste plan, importante cantităţi de produse în aceste zile premergatoare sărbătorii muncii — ziua de 1 Mai colectivele unităţilor industriale bucureştene, sub îndrumarea per­manentă a organelor şi organiza­ţiilor de partid, depun eforturi susţinute pentru a valorifica su­perior resursele interne — prin­­tr-o mai bună organizare a pro­ducţiei şi a muncii — obţinînd rezultate meritorii în direcţia creş­terii eficienţei activităţii econo­mice. Semnificative în acest sens sunt si realizările din primele două decade «­« lunii »pru­te. Astfel­, in­ contul depăşirilor de plan, s-au Înscris, printre altele, Sil tone de oţel brut, 147 tone de laminat« finite pline din oţel, 64 tone ţevi din oţel fără sudură şi ţevi din oţel sudate, motoare cu ardere in­ternă insumind 865 CP, aparat 13 electric de joasă tensiune in va­loare de 313 000 lei, 348 anvelope pentru aoto-tractor-avion, 45 tone de coloranţi şi pigmenţi organici, 37 400 teşituri din bumbac şi tip bumbac, confecţii textile in va­loare de 360 000 lei, 6 300 mp te­­s­turi din lină și tip lini. Saptamina record d­ e Ieri, la întreprinderea „Auto­buzul“ s-a declanşat „Săptămîna record" în cinstea zilei de 1 Mai. Obiectivele : cea mai mare pro­ductivitate a muncii (față de cea înregistr­ata de la începutul anului si pînă in prezent), cali­tate superioară a­ produselor, eco­nomii suplimentare la materii prime și combustibili. ÎNTINERIRE. Zeci de case de pe strada Vero­nica Miale şi împrejurimi, din pe­rimetrul Gării de Nord, au intrat in amintire. Şi doar le văzusem cu ochii mei pe la sftrşitul lui de­cembrie — păreau uitate acolo pentru multă, multă vreme. In lo­cul lor, nu numai citeva luni, deci, s-au ridicat blocuri cu zece etaje. Alte căsuţe, pe Ungă care am tre­cut pe la începutul ac­estei luni — aceleaşi, înghesuite, mohorîte — ieri dimineaţa tăceau intr-o rină. Peste ctteva zile numai, vor intra şi ele in amintire. Pe Dorobanţi, am căutat căsuţa unde locuia o fa­milie de oameni in virstă, aş fi dorit să re­dau o veste care să-l înseninez*. Pe locul ştiut şi în îm­prejurimi, se construiesc citeva blocuri. Pe şoseaua Pantelimon, pe străzi din Golentina, din alte car­tiere, peisajul te schimbă de la e lunii la alta. Sute de case, care şi-au făcut veacul, cad în amintire. Se înalță altele, construcții moder- 70 iâ suti din angajamentul anual Origanizîn­du-se mai judicios ac­tivitatea şi montind, cu forţe pro­prii, pe spaţiile existente, şase războaie automate de ţesut, co­lectivul întreprinderii „AURORA“ şi-a depăşit, decadă de decadă, sarcinile planificate. O cifră eloc­ventă — de la începutul anului şi pînă în prezent — indicatorii de plan la producţia globală şi marfă, au fost îndepliniţi în pro­porţie de 102,2 la sUto. In cinstea zilei de 1 Mai, co­lectivul întreprinderii şi-a asumat noi şi mobilizatoare sarcini. Bină la finele lunii, se va realiza o producţie suplimentară în valoare de circa 500 000 lei. Cu aceste rezultate, angajamentul asumat, pe întregul an, va fi îndeplinit în proporţie de 70 la sută. roOLETA** DIN TOATE ŢĂRILE, ANŢI­TA INFORMA­TI­A 2| la invitaţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu, ieri a început VIZITA PREŞEDINTELUI REPUBLICII COSTA RICA, JOSÉ FIGUERES FERRER Sosirea in Capitală invitaţia preşedintelui Repu­blicii Socialiste România» Nicole* Ceauşescu­, luni & p osH în ţarfa noastră, într-o vizită oficială «« prietenie, preşedintei« Republicii Costa Rica, Je*­§ Pagueres Terrer- Această vizită se însori» în cadrul bunelor relaţii de prieteni» şi co­laborare statornicite între Repu­blica Socialistă România şi Costa Rica, relaţii rare cunosc un curs ascendent pe baza respectării prin­cipiilor Independenţei şi suverani­tăţii naţionale, egalităţii în drep­turi, neamestecului în treburile in­terne şi avantajului reciproc, în Istoria legăturilor dintee ce­le două state un moment de în­semnătate primordială l-a reonstr­­u­­it visít® efectuată în Costa Ri­ca de preşedintele Mc©!»« Ceauş­escu, în septembrie 1973. Dialogul la nivel înalt româno­­costarican, desfăşurat la San Jo­sé, a constituit, prin rezultatele sale rodnice, o contribuţie de seamă l» întărim raporturilor bilaterale. (Tratatul de prietenie şi cooperare între Republica So­cialistă România şi Republica Costa 50ă — document de o deosebită semnificaţie internaţio­nală — şi celelalte acorduri comu­ne, semnate în timpul vizitei şefu­lui statului român, au deschis noi perspective legăturilor bilaterale, pe o perioadă mai îndelungată, în diferite domenii de activitate. Noul dialog la nivel înalt ro­­mâno-costarican este menit să dea un nou impuls colaborării dintre cele două ţări, în interesul reci­proc, să contribuie la cauza înţe­legerii internaţionale. Sub aceste auspicii , ar înt rec­hiii ceremonia sosirii la Bucu­reşti a preşedintelui José Figue­­res Ferrer. Pe aeroportul Otopeni au fost arborate drapelele de stat ale Re­publicii Socialiste România şi Republicii Costa Rica, ale căror falduri încadrează portretele ce­lor doi şefi de stat. Pe mari pan­carte sunt înscrise urările în lim­bile spaniolă şi română: „Bun so­sit în Republica Socialistă Româ­nia Excelenţei Sale domnul José Figueres Ferrer, preşedintele Repu­blicii Costa Rica „Trăiască prie­tenia dintre poporul român şi po­porul costarican!” La ora 15:40, aeronava cu care a călătorit preşedintele Republi­cii Costa Rica aterizează. în întimpinarea distinsului oas­pete au venit preşedintele Repu­blicii Socialiste România, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii: Emil Bodnaraş, Şte­fan Voitec, vicepreşedinţi ai Con­siliului de Stat, Manea Mânescu, prim-ministru al guvernului, Geor­ge Macovescu, ministrul afacerilor externe. Fraui de faţă alţi membri ai guvernului, conducători ai unor (Continuare in pag. a TV-a) Io­losiră pe aeroportul Otopeni Oraşul­ ui, cu toate ferestrele în lumină, îmi place primăvara aceasta adusă de oameni. O primăvară continuă — se face simţită peste tot, tn zi­le cu soare ţi un sile de zloată. „Trebuie să ajutăm natura — — îmi spunea un constructor. Numai înti­nerirea pe care ne-o aduce ea nu ne mai ajunge­­ numai frumuseţile ei nu ne mai mulţumesc.'' Omul a­­cesta a împlinit 40 de ani şi me­seria lui este să întinerească străzi, cartiere, oraşe. Duminică şi-a luat copiii şi, împreună, au sădit pomi şi flori, fiindcă trebuie să ajutăm natura. „Şi după ce-o să isprăveşti cu l«cr«î la Cocioc, încotro ?" l-am întrebat. Nu s-a gîndit. Oriunde. Se construieşte mult, din ce în ce mai mult. Şi, cită vreme se con­struieşte, n-are a se plinge. Ciudat: omul acesta locuieşte într-o căsuţă pe locul căreia se va înălţa un edi­ficiu cu multe etaje. Întinerire... NICOLAE TOC Noi unităţi comerciale O nouă coratrucţie cu parter şi zece e­­taje — 80 de aparta­mente îşi aşteaptă lo­catarii. Este vorba de blocul nr. 18 de pe şoseaua Colentina, construit de colectivul şantierului nr. 1 al I.C.M. 5. Parterul este rezervat spaţiilor co­merciale. Vor func­ţiona aici un centru de desfacere a pîinii şi o cofetărie a că­­ror mobilare a în­ceput de cteva zile, urmind ca in ajunul zilei de 1 Mai să fie date in folosinţă. De asemenea, un impor­tant spaţiu este re­zervat pentru un res­taurant şi o tutunge­rie la care se exe­cută ultimele finisaje pentru ca, la începu­tul săptăminii viitoare, să fie predate pentru mobilare. Tot pe şoseaua Celentina se află în i­nstrucţie alte citeva blocuri cu termen de predare în trimestrul II. Dintre acestea se remarcă blocul nr. 33 cu trei corpuri A, B şi C, insumind peste 300 de apar­tamente. După cum ne informează tov. Ion Efrim, inginer şef al şantierului nr. 1, corpul­­ va fi pre­dat pînă la 30 mai, iar corpurile A şi B pînă la 30 iunie. Şi aici, la parter, vor funcţiona unităţi co­merciale printre care un mare restaurant, o mercerie, un magazin de galanterie. BULETIN METEOROLOGIC In convorbirea pe care am avut-o astăzi la prinz cu meteorologul de serviciu loan Stăncescu aia aflat : • azi, la ora 8, In Bucureşti, temperatura aerului a fost de 5 grade. • In cursul nopţii, temperaturile minime vor fi între 1 şi 3 grade, existtt­d condiţii de producere a ploii. * vremea în cursul zilei de miine va prezenta un caracter ușor ,instabil, cu cer temporar noros, favorabil ploii de scurtă durată * dimineața cer variabil * dupa-amiaza, sîn­t posibile averse de scurtă durată. Temperatura maximă din cursul zilei va urca pînă la 13 grade. Vînt slab pînă la potrivit. în pag. a 31­a Rețeaua liceelor din municipiul București pentru anul scolar 1974-1975 (ii) O ciudată amnezie ii! Intru in sală Si mi »?«* *» ■ grefierului. la ora aceasta, tribunalul ieste vorba de cel al sectorului V) este aproape pustiu... Deschid, unul dintre dosare și încep să citesc... Parcurg re­chizitoriul. Termenul mi s-a părut, la început, cam dur. Dar faptele — Stare abateri de la Codul familiei — arata că folosirea lui este Îndreptăţită. M­ai mult­­ este vorba de fapte pentru care legea (articolul 105 din Codul penal) prevede aspre si meritate sancţiuni. încerc, prin­tre cuvinte cunoscute, dar pline, totuşi, de alte semnificaţii, in acest jv: găsesc un răspuns plauzibil intrebarilor pe care mi Ie pune fiecare paragraf... Si mai încerc, citind întâmplările acestea triste despre abandon familial Şi evaziunea unor părinți de **ca credința de la îndatoririle de tată, să refac at­mosfera acelor dezbateri, sa văd ciupul celui care a uitat că este­­ tată, că are o familie şi o responsabilitate faţă de ea faţă de societate... Iată, de pildă, dosarul nr. 912/­ at Pp patul de spital, soţia lui Niculae I­d­­mitrescu (sfcr. Barierei nr. 2) cere ajutor lefii pentru ocrotirea şi îngrijirea norului. De ce a fost nevoie de apel al mamei grav bolnave ? pent ro c'Z tatăl, abandonîndu-şi familia, n-a mai dat nici un de faţă P*“* ** teist«, tntîmplare. Revine abia acum, dar ntt pentru * avea grijă de copil, pentru a vinde lucrurile din caisă... Cu o inconştienţă, rar tnianita» D.N. risi­peşte banii pe băutura, îşi prigoneşte copilul, îşi neglijează serviciul... Pe­deapsa instanţei a fost meritată : cel care şi-a uitat îndatoririle •— în măsură prevăzute legile scrise­­ de cele nescrise ale societăţii noastre — a fost privat de libertate un an de zile. .. .Obligat, prin sentinţă judecătoreas­că, să asigure celor patru copii minori mijloacele necesare. Constantin Bitolea-*­nu (bd. Dinicu Golescu 23—25) a început să-şi neglijeze, la un moment dat, a­­ceastă îndatorire. Era firesc ca un­­ase­menea tată ca C.B. (de meserie zu­grav dar de ocupaţie... fără­ să-şi piar­dă autoritatea morala faţă de familie...; legea, însă, a sancţionat inexplicabila lui „rătăcire“ şi, In final evaziune de la plata pensiei de întreţinere. Ramîn în continuare la acest caz? deoarec® sefer“ de la dosar (nr. 2407/73) fac evident faptul că este vorba de o situaţie ieşită din comun (chiar şî pentru cîte ne sint dat® ?â auzim, uneori aici, în sala pa­ !in Holt (Continuare în pag. a III-a) r mNm\\\\\\\\\\\m ÎHARfl '\\\V,\\Vv''Vc,\\VW\l\\\\\\\\\\\\l\\T'V,vVV\\\^ Invitafie la cenaclu Astăzi, în frumoasa Casă a scriitorilor, or® loc intilnirea poeţilor din cenaclurile literare din Ploieşti, cu membri ai cenaclului Asociaţiei scri­itorilor din Bucureşti. Cititorul e familiarizat cu existenţa unor cenacluri care, după ani şi ani de aparent anonimat, ne propun spre ascultare a­num­e!® Unu, scriitor adevărat şi trebuie spus că şi neavînd această şansă, întîlnirile iubitorilor de literatura sînt aşezate sub un semn fericit şi merită tot respectul celor din jur. Mai mult, apar forme noi de ce­naclu, pe care ne grăbim să le aplaudăm, ca de pildă acela al revistei „Flacăra", care a devenit un frenetic propagator al poeziei noi şi care a redescoperit că muzica este pentru vers „logodnică de-a pururi, soţie niciodată“, vorba lui Arg­linzi, ceea ce nu e chiar atît de rău. Pentru poezie. Şi pentru muzică... Este de la sine înţeles că scriitorii adevăraţi pot să se nască şi în afara cenaclurilor, dar e foarte important ca oamenii să se adune în asemenea cenacluri comentind scrisa lor şi a altora şi devenind, dacă nu scriitori profesionişti (expresie exactă, dar cu un nu-ştiu-ce respingător în ea) cititori profesionişti (ceea ce nu sună tocmai rău), autori de climat cultural, „constructori" de opinie publică... Sunt şi excese : cunosc cenacluri „tiranizate" de către vreun acru client al poştei redacţiei de la toate revistele, maestru al ratării care are pretenţia de a plăti poliţe prin cenaclu, care dă certificate de talent şi-i blasfemează in corpore pe autorii consacraţi. Mai ştiu cenacluri cu zece membri, funcţionând cu comitete formate din opt persoane, uzînd excesiv de mult formula „maestre" care, vorba ace­luiaşi Arghezi, „e ca mingîierea porcului, pe burtă"... Dar cele mai multe cenacluri literare îşi îndreptăţesc ambiţiile, propunîndu-se ca adevărate instituţii de cultură în viaţa oraşelor şi satelor. Şi s-ar cuveni, poate, ca în obştea scriitoricească să se reîn­fiinţeze (cu noi accepţii) acel grup de lucru ce ar avea plăcuta datorie de a urmări şi îndruma activitatea acestor cenacluri. Cu aceste gînduri mă voi îndrepta spr® intilnirea de azi cu plo­­ieştenii lui Nenea Iancu, dar şi ai lui Nichita Stănescu., GHEORGHE TOMOZEI Dineu in onoarea înaltului oaspete Preşedinteie Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a oferit, luni, la saloa­nele Palatului Republicii, un dineu oficial în onoarea preşedintelui Republicii Coste Rica, José Figue­­ree Ferrer. La dineu au participat­ tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănula­­che, Constantin Dragan, Emil Dră­­ginescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Paul­ Niculescu- Misil, Gheorghe Pană, Dumitru Po­cescu, Leonte Răuta, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Cons­ten­tin Băbid­ău, Cornel Burtici, Rîiron Constantine*­*, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patâlineţ* Ion Păţan, Ştefan Andrei, Gheorghe Oprea, viceprima-ministru al guver­nului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, alţi membri ai guvernului, conducători de Insti­tuţii centrale, personalităţi ale vie­ţii ştiinţifice şi culturale. Au luat parte dr. Manuel­­Agui­lar Bonilla, prim-vicepreşedinte al republicii, dr. Josй LUis Orlîch Boh­mancich, ministrul sănătăţii publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul pla­nificârii, Franklin Aguilar, amba­sador, şi celelalte persoane oficial care îl însoţesc pe preşedintei Republicii Costa Rica în vizita p care o face în ţara noastră. Au fost intonate bunurile de sta ale celor două ţări. In timpul dineului, care s-a des­fâşurat într-o atmosferă cordial prietenească, preşedintele Nicola Ceauşescu şi preşedintele José F­euer** Ferrer au rostit toasturi. (Agerpres) Vizită protocolară Preşedinteie José Figueres Ferrer a făcut luni seara, la Palatul Repu­blicii, o vizită protocolară pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu. La întîlnire au participat tova­răşii Emil Bodnaraş, Ştefan Voitec, Manea Mănescu, Emil Drăgănescu şi George Macovescu. A fost de faţă Constantin Stănescu, ambasa­dorul României la San José. Oaspetele a fost însoţit de dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vice­­preşedinte al Republicii, dr. José Luis Orlich Belmarcich, ministr sănătăţii publice, Oscar Ari Sanchez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador. Vizita protocolară a decurs în ti atmosferă de caldă cordialitate.­­Agerpres Proiectul Legii remunerării dupa cantitatea şi calitatea muncii Ce se prevede în domeniul stimulării materiale .» P­roiectul Legii remunerării du­pă cantitatea şi calitatea mun­cii cuprinde un complex de măsuri care asigură aplicarea consecventă a principiului socialist de repartiţie, stimularea materială a oamenilor muncii în raport cu re­zultatele obţinute, realizindu-se ast­fel o deplină unitate între interesele individuale şi cerinţele generale le­gate de satisfacerea nevoilor sociale prin progresul neîntrerupt al forţe­lor de producţie. Printre acestea, sunt prevăzute o serie de îmbunătăţiri ale actualului sistem premiat în ideea intercondiţionării nemijlocite dintre premiile acordate personalului între­prinderilor şi rezultatele tehnico­­economice ale unităţilor respective. S-au perfecţionat formele de pre­miere, s-au adus noi reglementări in domeniul formării şi utilizării fondurilor de premiere, fonduri desti­nate stimulării colectivelor de mun­că din întreprinderi pentru realiza­rea şi depăşirea sarcinilor de plan, diminuarea cheltuielilor de fabrica­ţie, obţinerea de beneficii suplimen­tare, cu alte cuvinte, pentru sporirea eficientei activităţii economice. In această ordine de idei, in pri­mul rînd se cuvine a fi subliniat fap­tul că se aduc perfecţionări siste­mului de premiere din beneficii, care se aplică în unităţile economice. Da­că în prezent, potrivit reglementări­lor in vigoare, fondul de premiere din beneficii se constituie în ace­eaşi proporţie, atît din beneficiul realizat în cadrul sarcinii de plan, cit şi din beneficiul obţinut peste plan, prin reglementările Proiectului de Lege formarea fondului de pre­miere anuală se va face în mod distinct din beneficiul planificat, la care se va adăuga o parte de pină la 20 la sută din beneficiul realizat suplimentar. În ceea ce privește partea fondu­lui de premiere corespunzătoare be­neficiului realizat în cadrul sarcinii de plan, se păstrează modalitatea de ANINA BEJENARU din Ministerul Muncii Aur®­ Pavloviei (Continuare in pag. a XXI-a) Noua unitate de produse cosmeti­ce „Romarta", recent deschisă în calea Victoriei nr. 64, îmbină utilul (autoservirea din rafturi bine a­­provizionate) cu plăcutul (un in­terior de magazin frumos și origi­nal decorat). Vacanţa studenţilor începînd de astăzi, după încheierea ultimelor ore de curs, sunt lucrări practice de laborator sau de atelier, studenţii intră în vac pînă la 2 mai inclusiv. Vacanţa de primăvară a studenţilor perioadă de binemer odihnă­­ va constitui în acelaşi timp un prilej de bogate manife cultural-educative şi sportive. * Du­pă turn­eul efectuat anul trecut in ţara noastră, trenul e­diţiei Rank Xerox, care cuprinde utilaje şi tehnici de reproducere gr şi fotografică, a revenit în Bucureşti, in Gara de Nord, la linia 14, — pînă la 27 aprilie — este pus la dispoziția vizitatorilor, zilnic orele 9—17. AZI LA Întreprinderea comerţului cu ridi­cata pentru text de­ încălţăminte Bucu­reşti sau, pe scurt,­ I.C.R.T.I., este cea mai mare unitate de specialitate din ţară. Prin depozitele sale trec, in fiecare an, venind de la diverşi furnizori, mărfuri de citeva miliarde lei, destinate magazinelor bucureş­­tene sau celor din judeţele înveci­nate. înainte de a ajunge la cumpă­rători, loturile de produse parcurg aici un circuit cu mai multe etape, fiecare dintre ele avind importanţa­­ş­­i ne-am­ propus ca, pentru o zi, să lucrăm şi noi efectiv la I.C.R.T.X­. într-un sector ehei®­­ compaxtimentul de rre­­pţi*. Pentru asigurarea volumului, uriaş de articole din grupa textile-încălţă­­minte necesare aprovizionării popu­laţiei, întreprinderea încheie con­tracte de colaborare cu sute de uni­tăţi producătoare din Capitală şi din ţară. Fiecare nou lot de mărfuri îna­inte de a intra în depozit face mai intii o escală obligatorie la recepţie. Aici se hotărăşte dacă produsele res­pective pot intra în reţeaua de des­facere, sau trebuie să se reîntoarcă — cu părere de rău —­ la cei care le-au expediat, deoarece nu se­ înca­drează în prevederile normelor de fabricaţie şi ale mostrelor emotegata. In decursul unei luni, intensitatea din însemnările unui reception activităţii recepţionerilor este nută, pentru că unii furnizori respectă termenele de livrare, bicei în ultima decadă sosesc mai multe loturi de mărfuri. E­ nu toate întreprinderile proce la fel, cele mai multe livrind r­rile în mod ritmic. De fapt, o recepţie, există cea mai fide­glindă a activităţii furnizorilor, sosesc mărfuri de la Fabrica de­fecţii şi tricotaje Bucureşti, „E R, Grau (Continuare In pag. a

Next