Informatia Bucureştiului, iunie 1974 (Anul 21, nr. 6463-6466)
1974-06-15 / nr. 6463
Preocupate permanent de creşterea eficienţei activităţii economice, colectivele de muncă din întreprinderile Capitalei acţionează pe multiple planuri pentru a asigura o valorificare superioară a resurselor fie materii prime, pentru a micşora continuu ponderea cheltuielilor materiale in preţul de cost al produselor. • In primele patru luni ale anului, colectivul ÎNTREPRINDERII DE MASINI GRELE a raportat realizarea a peste 7 milioane lei economii la capitolul cheltuieli materiale, „STEAUA ROSIE“ — 2 milioane lei, „FILATURA ROMANEASCA DE BUMBAC“ — 2,7 milioane lei. • Iniţiativa „Fiecare grupă sindicală să fie un purtător al contului de eco- nomii“ ce se desfăşoară la întreprinde- I rea „AUTOMATICA“ acoperă un tot mai larg cîmp de acţiune. La cele70. 000 lei economisite, pe patru luni, se vor mai adăuga pină la 23 August, conform estimărilor, încă 300 000 lei. De consemnat faptul că unul dintre prin- I cipalele angajamente asumate pe acestan de colectivul întreprinderii, — reducerea cu 3 la sută a consumului de metal — a fost îndeplinit. • Folosirea deșeurilor de bumbac în cadrul unor amestecuri de fibre şi eliminarea oricăror canale de risipă in procesul de fabricaţie au asigurat colectivului întreprinderii „BUMBAC ARIA ROMÂNEASCA — JILAVA“ economisirea, pe cinci luni, a 1,5 tone de bumbac. S-a îndeplinit, astfel, angajamentul asumat la acest capitol pe întregul an. Până la finele trimestrului se prelimina economisirea a încă700 kg bumbac. • ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII METALICE ŞI APARATAJE. Ca urmare a acţiunilor vizînd modernizarea produselor, concomitent cu creşterea parametrilor calitativi,se înregistrează importante economii. De pildă, la noul tip de boilere verticale consumul de metal este cu circa 10 la sută mai mic. De asemenea, prin schimbarea elementelor constructive de bază, la noile tipuri de ventilatoare se va obţine o economie de metal de peste 30 la sută. CHELTUIELILE DE PRODUCŢIE „BAROMETRU“ AL EFICIENŢEI întreprinderea „SUVEICA“. Aspect din secţia apretură, dotată cu utilaje echipate cu panouri cu comandă electronică, cu moderne aparate de măsură şi control — atribute ale continuei modernizări a unităţilor din industria uşoară. ŢESĂTURILE UŞOARE ÎŞI CONFIRMĂ CALITATEA şi Industriei uşoare ii revin sarcini de o deosebită importanţă în ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor şi lărgirea gamei sortimentale, în condiţiile realizării unei eficienţe economice superioare. Cum răspund producătorii acestor imperative ? — Urmînd preţioasele indicaţii date în şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 2 iulie 1973 — ne spune ing. Pavel Diniş, director general adjunct al CENTRALEI INDUSTRIEI MĂTĂSII, INULUI Şl t'INF.PEI — colectivele întreprinderilor noastre au iniţiat ample acţiuni vizînd îmbunătăţirea calităţii produselor în accepţiunea sa cea mai largă — incluzînd adică şi diversificarea sortimentală, intensificarea ritmului de înnoire, capacitatea de a răspunde prompt solicitărilor de sezon. Astfel, prin introducerea unor noi tehnologii au fost obţinute finisaje superioare, iar dotarea fabricilor cu utilaje de vopsit la temperaturi ridicate a sporit fineţea şi rezistenţa ţesăturilor, în condiţiile în care acestea sunt mult mai uşoare, în primul trimestru al acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, greutatea medie a ţesăturilor de mătase a scăzut cu 2 gr. pe m. p. (ceea ce înseamnă o economie anuală de 150 tone fire), iar a celor decorative cu 15 gr. La acestea din urmă, prin înlocuirea bumbacului cu fire sintetice, se economisesc 70 tone bumbac. b )ţ— Scăderea greutăţii ţesăturilor nu se face în detrimentul calităţii ? ! Dimpotrivă. Utilizarea firelor cu torsiuni reduse conduce la obţinerea unor ţesături pline, cu tuşeu plăcut. Desigur, prelucrarea firelor subţiri a impus crearea unor apreturi speciale, cu efecte de calandru, iar la încleierea urzelilor au fost introduse reţete speciale pentru fiecare categorie de materie primă în parte. In acest an greutatea medie a ţesăturilor a ajuns la 100 gr. pe m.p., iar în viitor, prin dotarea întreprinderilor cu războaie pneumatice care pot prelucra fire de o mare fineţe, ea va scădea simţitor, permiţîndu-ne să oferim pieţei interne şi externe produse de un înalt nivel competitiv. Emil MUNTEANU Competitivitate şi inteligenţă tehnică (Urmare din par. 1) o profundă fundamentare în modul multilateral şi eficient în care, în fiecare ramură industrială şi în fiecare întreprindere, s-a răspuns şi se răspunde acestui comandament. Asigurînd o mobilizare intensivă a tuturor resurselor de concepţie şi execuţie, a tuturor disponibilităţilor umane şi tehnice, acţiunile iniţiate şi desfăşurate sub directa îndrumare a Comitetului municipal de partid, pentru modernizarea produselor şi a tehnologiilor sunt finalizate în rezultate deosebite. Ca urmare a adevăratei ofensive pentru promovarea „inteligenţei tehnice“, la sfîrşitul anului trecut, noile produse deţineau în totalul producţiei globale o pondere de 33,7 la sută ; în acelaşi timp, anul în curs va însemna asimilarea fabricaţiei altor 460 produse şi a 203 tehnologii, care vor fi livrate şi, respectiv, aplicate pină la sfîrşitul cincinalului. Şi, de fiecare dată cînd ne referim la aceste premiere , ne referim la tehnicitatea lor superioară, la înalta lor eficienţă în exploatare. Eficienţă care — atît pentru beneficiari, cit şi pentru producători — se traduce în certe avantaje economice. Şi, în cazul celor din urmă, nu este vorba numai de implicaţiile financiare pe care sporirea competitivităţii le aduce — preţuri superioare pe piaţa externă, de pildă — ci şi de faptul că, îndeobşte, plusul de tehnicitate realizat este dobîndit în condiţiile reducerii cheltuielilor de producţie , de la volumul de manoperă necesar, pină la cel privind consumul de materii prime şi materiale. Iată, aşadar, cit de organică este relaţia dintre progresul tehnic şi eficienţa muncii noastre individuale, a muncii sociale in final. Căci în contextul orinduirii noastre suntem vital cointeresaţi — ca proprietari şi producători ai avuţiei naţionale — să realizăm, cu eforturi umane şi materiale cit mai reduse, produse competitive, de înalt rang tehnic. Astfel, contribuim nemijlocit la creşterea venitului naţional şi, implicit, a celui de care beneficiem conform principiilor de retribuire socialiste. In acest adevăr rezidă importanţa deosebită care, în complexul de acţiuni ce fundamentează realizarea cincinalului in patru ani şi jumătate, revine modernizării accelerate a produselor şi tehnologiilor, afirmării plenare a inteligenţei tehnice a inginerilor şi proiectanţilor noştri, a tuturor colectivelor de muncă. Cu mai multe laminate pentru economia naţională — iată deviza sub care îşi desfăşoară activitatea harnicii laminarişti de la întreprinderea „REPUBLICA“, în imagine — muncitorul Ştefan Grigore verifică reglajul maşinii de filetat ţevi. cum fost JIECEIMIM Intr-adevăr, în primul trimestru — ne-a relatat ing. Florea Paraschiv, directorul Uzinei de construcţii şi reparaţii utilaje din MfdFMC — unitatea noastră a înregistrat depăşirea consumului planificat de metal cu 68 tone. Pentru redresarea grabnică a acestei situaţii comitetul oamenilor muncii a analizat cauzele care au determinat neîncadrarea în normele de consum , printre altele folosirea in procesul de producţie a unor materiale supradimensionate, precum şi nerespectarea în totalitate a tehnologiilor de lucru. Măsurile adoptate cu acelaşi prilej care, in parte, au şi fost aplicate, ne dau garanţia că, pină la finele acestui trimestru, vom recupera integral pierderile înregistrate, urmînd ca în semestrul II să raportăm economii. Astfel, s-a trecut la revizuirea tehnologiilor de fabricaţie a unor produse, s-au elaborat noi planuri de croire, care să asigure folosirea la maximum a materialului. De asemenea, a fost reorganizată activitatea de debitare , atelierul respectiv a fost redimensionat, iar locurile de muncă înzestrate cu ştanţe şi matriţe la care se înregistrează minime pierderi tehnologice. Totodată, din deșeurile rezultate se execută repere de miri dimensiuni. CĂI MULTIPLE DE ACŢIUNE, ACELAŞI OBIECTIV ESENŢIAL: 7 ■* -1 SCĂDEREA CONTINUĂ A PREŢULUI DE COST Ridicarea pe o treaptă superioară a nivelului întregii activităţi economice este indisolubil legată de diminuarea permanentă a cheltuielilor de fabricaţie. Pentru a reliefa realizările obţinute în acest proces cu profunde implicaţii economice, precum şi căile care au asigurat o eficienţă sporită, am adresat unor cadre cu munci de răspundere din patru întreprinderi următoarele întrebări : 1. CARE A FOST CEA MAI VALOROASA ACŢIUNE DESFĂŞURATA ÎN DIRECŢIA DIMINUĂRII CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE? 2. CARE SÎNT REZULTATELE OBŢINUTE PINA ÎN PREZENT ? Ing. IOAN MOLDOVAN, directorul întreprinderii „REPUBLICA“-tevi. „ Ceea ce a influenţat, în primul rind, asupra reducerii preţului de cost au fost acţiunile desfăşurate pentru modernizarea producţiei prin introducerea în fabricaţie a unor produse cu caracteristici tehnice superioare, care au asigurat valenţe superioare în utilizarea metalului. Astfel, prin perfecţionarea proceselor tehnologice şi introducerea în circuitul productiv a unor utilaje moderne, parte dintre ele realizate cu forţe proprii, au fost asimilate în fabricaţie noi sortimente de ţevi din oţel inoxidabil destinate cazanelor de înaltă şi joasă presiune, precum şi instalaţiilor chimice, şi ţevi aliate pentru foraj de mare adîncime. Gradul inart de prelucrare al acestora a determinat creşterea valorică a producţiei realizate care, implicit, a dus la diminuarea costurilor constante de fabricaţie şi, evident, la creşterea rentabilităţii.2. Efectul acţiunilor întreprinse s-a materializat, pe patru luni, in obţinerea unor economii la preţul de cost în valoare de 1,3 milioane lei. Ing. ŞERBAN TEODORESCU, directorul ÎNTREPRINDERII DE MECANICA FINA : 1. Principale, sursă de ieftinire a producţiei a constituit-o pentru colectivul nostru folosirea raţională a materiilor prime şi materialelor, astfel incit cu minime consumuri să obţinem maximum de randament. Pentru aceasta urmărim cu rigurozitate fiecare element de cheltuieli materiale, orice abateri de la consumurile specifice sunt analizate operativ, luîndu-se măsurile ce se impun pentru închiderea „supapelor“ de risipă. 2. Instituirea unei astfel de gestiuni a avut printre altele ca rezultat o economie de 12,7 tone de metal, precum şi de 350 000 iei la consumul programat de combustibil, energie electrică şi apă. De asemenea, a fost valorificată o cantitate de deşeuri metalice cu 150 000 Iei mai arare decit cea prevăzută iniţial. NICOLAE FLOREA, secretarul Comitetului de partid al întreprinderii „ELECTROAPARATAJ“. 1. întărirea răspunderii pe fiecare loc de muncă şi instaurarea unui înalt spirit gospodăresc în folosirea potenţialului tehnic şi a timpului de lucru — rezultat al unor complexe măsuri politice, educative şi administrative au asigurat, concomitent cu acţiunile desfăşurate pe planul perfecţionării producţiei, creşterea sistematică a productivităţii muncii. în primele cinci luni ale anului am obţinut o producţie suplimentară de 15 milioane lei. In mod firesc, acest spor de producţie a determinat diminuarea cheltuielilor constatate pe unitatea de produs, cheltuieli care in întreprinderea noastră deţin o pondere însemnată. Desigur, acţiuni susţinute s-au desfăşurat şi pentru reducerea consumurilor de materii prime şi materiale. Eficienţa lor : peste 900 000 lei economisiţi in patru luni. 2. în perioada care a trecut din acest an, nivelul cheltuielilor la 1 000 lei producţie marfă a fost cu cinci lei mai mic decit cel planificat, depăşindu-se astfel cu trei lei angajamentul asumat pe anul în curs. Ing. CONSTANŢA STANCIUĂ, directorul întreprinderii „SUVEICA“. 1. Direcţia principală în care am acţionat consecvent a fost creşterea nivelului calitativ al produselor fabricate. De altfel, indicele de calitate atins pe cinci luni — 99,3 la sută, superior celui planificat — reflectă eficienţa măsurilor adoptate. Se detaşează prin valoarea lor cele referitoare la reducerea pierderilor tehnologice (prin mărirea, in toate fazele, a loturilor prelucrate), precum şi diminuarea capetelor şi fîşiilor rezultate din procesul de prelucrare. 2. în contul economiilor am înscris, peste prevederi, o economie de 1,4 lei la 1 000 lei producţie marfă. De asemenea, ne-am îndeplinit angajamentul anual de a realiza, prin reducerea cheltuielilor materiale, o economie de 117 000 Iei. Aurel PAVLOVICI INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI 2