Informatia Bucureştiului, iunie 1974 (Anul 21, nr. 6463-6466)

1974-06-15 / nr. 6463

P­reocupate permanent de creşterea eficienţei activităţii economice, colectivele de muncă din între­prinderile Capitalei acţionează pe multiple planuri pentru a asigura o valorificare superioară a resurselor fie materii prime, pentru a micşora conti­nuu ponderea cheltuielilor materiale in preţul de cost al produselor. • In primele patru luni ale anului, colectivul ÎNTREPRINDERII DE MA­SINI GRELE a raportat realizarea a peste 7 milioane lei economii la capi­tolul cheltuieli materiale, „STEAUA RO­SIE“ — 2 milioane lei, „FILATURA ROMANEASCA DE BUMBAC“ — 2,7­­ milioane lei. • Iniţiativa „Fiecare grupă sindicală să fie un purtător al contului de eco-­­ nomii“ ce se desfăşoară la întreprinde- I rea „AUTOMATICA“ acoperă un tot mai larg cîmp de acţiune. La cele­­70. 000 lei economisite, pe patru luni, se vor mai adăuga pină la 23 August, conform estimărilor, încă 300 000 lei. De consemnat faptul că unul dintre prin- I cipalele angajamente asumate pe acest­­an de colectivul întreprinderii, — redu­cerea cu 3 la sută a consumului de metal — a fost îndeplinit. • Folosirea deșeurilor de bumbac în cadrul unor amestecuri de fibre şi eli­minarea oricăror canale de risipă in procesul de fabricaţie au asigurat colec­tivului întreprinderii „BUMBAC ARIA ROMÂNEASCA — JILAVA“ economi­sirea, pe cinci luni, a 1,5 tone de bum­bac. S-a îndeplinit, astfel, angajamen­tul asumat la acest capitol pe întregul an. Până la finele trimestrului se pre­limina economisirea a încă­­700 kg bumbac. • ÎNTREPRINDEREA DE CON­STRUCŢII METALICE ŞI APARATA­JE. Ca urmare a acţiunilor vizînd mo­dernizarea produselor, concomitent cu creşterea parametrilor calitativi,­­se în­registrează importante economii. De pildă, la noul tip de boilere verticale consumul de metal este cu circa 10 la sută mai mic. De asemenea, prin schim­barea elementelor constructive de ba­ză, la noile tipuri de ventilatoare se va obţine o economie de metal de peste 30 la sută. CHELTUIELILE DE PRODUCŢIE „BAROMETRU“ AL EFICIENŢEI întreprinderea „SU­VEICA“. Aspect din secţia apretură, dota­tă cu utilaje echipate cu panouri cu coman­dă electronică, cu mo­derne aparate de mă­sură şi control — a­­tribute ale continuei modernizări a unităţi­lor din industria uşoară. ŢESĂTURILE UŞOARE ÎŞI CONFIRMĂ CALITATEA şi Industriei uşoare ii revin sarcini de o deosebită im­portanţă în ce priveşte îmbu­nătăţirea calităţii produselor şi lărgirea gamei sortimen­tale, în condiţiile realizării unei eficienţe economice su­perioare. Cum răspund producătorii acestor imperative ? — Urmînd preţioasele in­dicaţii date în şedinţa Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 2 iulie 1973 — ne spune ing. Pavel Diniş, director general adjunct al CENTRALEI INDUSTRIEI MĂTĂSII, INULUI Şl t'I­­NF.PEI — colectivele între­prinderilor noastre au ini­ţiat ample acţiuni vizînd îmbunătăţirea calităţii pro­duselor în accepţiunea sa cea mai largă — incluzînd adică şi diversificarea sor­timentală, intensificarea rit­mului de înnoire, capacita­tea de a răspunde prompt solicitărilor de sezon. Ast­fel, prin introducerea unor noi tehnologii au fost obţi­nute finisaje superioare, iar dotarea fabricilor cu utila­je de vopsit la temperaturi ridicate a sporit fineţea şi rezistenţa ţesăturilor, în condiţiile în care acestea sunt mult mai uşoare, în primul trimestru al acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, greutatea medie a ţesături­lor de mătase a scăzut cu 2 gr. pe m. p. (ceea ce în­seamnă o economie anuală de 150 tone fire), iar a ce­lor decorative cu 15 gr. La acestea din urmă, prin înlo­cuirea bumbacului cu fire sintetice, se economisesc 70 tone bumbac. b )ţ— Scăderea greutăţii ţesă­turilor nu se face în detri­mentul calităţii ? ! Dimpotrivă. Utilizarea firelor cu torsiuni reduse conduce la obţinerea unor ţesături pline, cu tuşeu plă­­­cut. Desigur, prelucrarea fi­relor subţiri a impus cre­area unor apreturi speciale, cu­­ efecte de calandru, iar la încleierea urzelilor au fost introduse reţete specia­le pentru fiecare categorie de materie primă în parte. In acest an greutatea me­die a ţesăturilor a ajuns la 100 gr. pe m.p., iar în vi­itor, prin dotarea întreprin­derilor cu războaie pneuma­tice care pot prelucra fire de o mare fineţe, ea va scădea simţitor, permiţîn­­du-ne să oferim pieţei in­terne şi externe produse de un înalt nivel competitiv. Emil MUNTEANU Competitivitate şi inteligenţă tehnică (Urmare din par. 1) o profundă fundamen­tare în modul multila­teral şi eficient în care, în fiecare ramură industrială şi în fiecare întreprindere, s-a răspuns şi se răspunde a­­cestui comandament. Asigu­­rînd o mobilizare intensivă a tuturor resurselor de con­cepţie şi execuţie, a tuturor disponibilităţilor umane şi tehnice, acţiunile iniţiate şi desfăşurate sub directa în­drumare a Comitetului mu­nicipal de partid, pentru mo­dernizarea produselor şi a tehnologiilor sunt finalizate în rezultate deosebite. Ca urmare a adevăratei ofensi­ve pentru promovarea „in­teligenţei tehnice“, la sfîr­­şitul anului trecut, noile produse deţineau în totalul producţiei globale o pondere de 33,7 la sută ; în acelaşi timp, anul în curs va în­semna asimilarea fabricaţiei altor 460 produse şi a 203 tehnologii, care vor fi livra­te şi, respectiv, aplicate pină la sfîrşitul cincinalului. Şi, de fiecare dată cînd ne re­ferim la aceste premiere , ne referim la tehnicitatea lor superioară, la înalta lor eficienţă în exploatare. E­ficienţă care — atît pentru beneficiari, cit şi pentru producători — se traduce în certe avantaje economi­ce. Şi, în cazul celor din urmă, nu este vorba numai de implicaţiile financiare pe care sporirea competitivită­ţii le aduce — preţuri su­perioare pe piaţa externă, de pildă — ci şi de faptul că, îndeobşte, plusul de teh­nicitate realizat este dobîn­­dit în condiţiile reducerii cheltuielilor de producţie , de la volumul de manoperă necesar, pină la cel privind consumul de materii prime şi materiale. Iată, aşadar, cit de orga­nică este relaţia dintre pro­gresul tehnic şi eficienţa muncii noastre individuale, a muncii sociale in final. Căci în contextul orinduirii noastre suntem­ vital cointe­resaţi — ca proprietari şi producători ai avuţiei na­ţionale — să realizăm, cu eforturi umane şi materiale cit mai reduse, produse competitive, de înalt rang tehnic. Astfel, contribuim nemijlocit la creşterea veni­tului naţional şi, implicit, a celui de care beneficiem conform principiilor de re­tribuire socialiste. In acest adevăr rezidă importanţa deosebită care, în complexul de acţiuni ce fundamentea­ză realizarea cincinalului in patru ani şi jumătate, revi­ne modernizării accelerate a produselor şi tehnologiilor, afirmării plenare a inteli­genţei tehnice a inginerilor şi proiectanţilor noştri, a tuturor colectivelor de muncă. Cu­ mai multe laminate pentru e­­conomia naţională — iată deviza sub care îşi desfăşoară activitatea harni­cii laminarişti de la întreprinderea „REPUBLICA“, în imagine — munci­torul Ştefan Gri­­gore verifică re­glajul maşinii de filetat ţevi. cum­­ fost JIECEIM­IM Intr-adevăr, în primul trimestru — ne-a relatat ing. Florea Paras­chiv, di­rectorul Uzinei de con­strucţii şi reparaţii utilaje din Mfd­FMC — unita­tea noastră a înregistrat depăşirea consumului pla­nificat de metal cu 68 tone. Pentru redresarea grabnică a acestei situaţii comitetul oamenilor mun­cii a analizat cauzele care au determinat neîncadra­­rea în normele de consum­ , printre altele folosirea in procesul de producţie a unor materiale supradi­mensionate, precum şi ne­­respectarea în totalitate a tehnologiilor de lucru. Măsurile adoptate cu ace­laşi prilej care, in parte, au şi fost aplicate, ne dau garanţia că, pină la fi­nele acestui trimestru, vom recupera integral pierde­rile înregistrate, urmînd ca în semestrul II să ra­portăm economii. Astfel, s-a trecut la revizuirea tehnologiilor de fabricaţie a unor produse, s-au e­­laborat noi planuri de croire, care să asigure fo­losirea la maximum a materialului. De asemenea, a fost reorganizată activi­tatea de debitare , ate­lierul respectiv a fost re­­dimensionat, iar locurile de muncă înzestrate cu ştanţe şi matriţe la care se înregistrează minime pierderi tehnologice. Tot­odată, din deșeurile rezul­tate se execută repere de miri dimensiuni. CĂI MULTIPLE DE ACŢIUNE, ACELAŞI OBIECTIV ESENŢIAL:­­ 7 ■* -1 SCĂDEREA CONTINUĂ A PREŢULUI DE COST R­idicarea pe o treaptă superioară a nivelului întregii activităţi economice este indisolubil legată de diminuarea permanentă a cheltuielilor de fabricaţie. Pentru a reliefa reali­zările obţinute în acest proces cu profunde implicaţii economice, precum şi căile care au asigurat o eficienţă sporită, am adresat unor cadre cu munci de răspundere din patru întreprinderi următoarele întrebări : 1. CARE A FOST CEA MAI VALOROASA ACŢIUNE DESFĂŞURATA ÎN DIRECŢIA DIMINUĂRII CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE? 2. CARE SÎNT REZULTATELE OBŢINUTE PINA ÎN PREZENT ? Ing. IOAN MOLDOVAN, directorul între­prinderii „REPUBLICA“-tevi. „ Ceea ce a influenţat, în primul rind, a­­supra­­ reducerii preţului de cost au fost acţi­unile desfăşurate pentru modernizarea pro­ducţiei prin introducerea în fabricaţie a unor produse cu caracteristici tehnice superioare, care au asigurat valenţe superioare în utili­zarea metalului. Astfel, prin perfecţionarea proceselor tehnologice şi introducerea în cir­cuitul productiv a unor utilaje moderne, parte dintre ele realizate cu forţe proprii, au fost asimilate în fabricaţie noi sortimente de ţevi din oţel inoxidabil destinate cazanelor de înaltă şi joasă presiune, precum şi instalaţi­ilor chimice, şi ţevi aliate pentru foraj de mare adîncime. Gradul inart de prelucrare al acestora a determinat creşterea valorică a producţiei realizate care, implicit, a dus la diminuarea costurilor constante de fabricaţie şi, evident, la creşterea rentabilităţii.­­­2. Efectul acţiunilor întreprinse s-a mate­rializat, pe patru luni, in obţinerea unor economii la preţul de cost în valoare de 1,3 milioane lei. Ing. ŞERBAN TEODORESCU, directorul ÎNTREPRINDERII DE MECANICA FINA : 1. Principale, sursă de ieftinire a producţiei a constituit-o pentru colectivul nostru folosi­­rea raţională a materiilor prime şi materiale­lor, astfel incit cu minime consumuri să obţinem maximum de randament. Pentru aceasta urmărim cu rigurozitate fiecare ele­ment de cheltuieli materiale, orice abateri de la consumurile specifice sunt analizate ope­rativ, luîndu-se măsurile ce se impun pentru închiderea „supapelor“ de risipă. 2. Instituirea unei astfel de gestiuni a avut printre altele ca rezultat o economie de 12,7 tone de metal, precum şi de 350 000 iei la consumul programat de combustibil, energie electrică şi apă. De asemenea, a fost valorifi­cată o cantitate de deşeuri metalice cu 150 000 Iei mai arare decit cea prevăzută iniţial. NICOLAE FLOREA, secretarul Comitetului de partid al întreprinderii „ELECTROAPA­­RATAJ“. 1. întărirea răspunderii pe fiecare loc de muncă şi instaurarea unui înalt spirit gospo­dăresc în folosirea potenţialului tehnic şi a timpului de lucru — rezultat al unor complexe măsuri politice, educative şi administrative au asigurat, concomitent cu acţiunile des­făşurate pe planul perfecţionării producţiei, creşterea sistematică a productivităţii mun­cii. în primele cinci luni ale anului am ob­ţinut o producţie suplimentară de 15 milioane lei. In mod firesc, acest spor de producţie a determinat diminuarea cheltuielilor constatate pe unitatea de produs, cheltuieli care in în­treprinderea noastră deţin o pondere însem­nată. Desigur, acţiuni susţinute s-au desfă­şurat şi pentru reducerea consumurilor de materii prime şi materiale. Eficienţa lor : pe­ste 900 000 lei economisiţi in patru luni. 2. în perioada care a trecut din acest an, nivelul cheltuielilor la 1 000 lei producţie marfă a fost cu cinci lei mai mic decit cel pla­nificat, depăşindu-se astfel cu trei lei anga­jamentul asumat pe anul în curs. Ing. CONSTANŢA STANCIUĂ, directorul întreprinderii „SUVEICA“. 1. Direcţia principală în care am acţionat consecvent a fost creşterea nivelului calitativ al produselor fabricate. De altfel, indicele de calitate atins pe cinci luni — 99,3 la sută, superior celui planificat — reflectă eficienţa măsurilor adoptate. Se detaşează prin valoarea lor cele referitoare la reducerea pierderilor tehnologice (prin mărirea, in toate fazele, a loturilor prelucrate), precum şi diminuarea capetelor şi fîşiilor rezultate din procesul de prelucrare. 2. în contul economiilor am înscris, peste prevederi, o economie de 1,4 lei la 1 000 lei pro­ducţie marfă. De asemenea, ne-am îndeplinit angajamentul anual de a realiza, prin redu­cerea cheltuielilor materiale, o economie de 117 000 Iei. Aurel PAVLOVICI INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI 2

Next