Izvorul, 2004 (Anul 22, nr. 25)

2004 / nr. 25

n Izvorul Leipzig în 1906, a fost aspru criticată în țară, mai ales pentru tendința de a exagera contribuția transilvănenilor, în defavoarea scriitorilor din celelalte provincii românești. Tot pentru afirmarea literaturii române în străinătate, Gh. Alexici a tradus în limba maghiară din scrierile lui Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ioan Slavici, Barbu Delavrancea ș.a.3 în răpîndirea culturii românești un rol deosebit l-a avut Gh. Alexici. E autor al unor gramatici românești, studii de istoria literaturii și a culturii românești. A colaborat la enciclopediile maghiare publicate la Budapesta, aici a prezentat cultura și civilizația românească. Prima enciclopedie mare care cuprinde o scur­tă istorie a literaturii universale în limba maghiară a fost Pallas Nagy Lexikon în 18 volume, care a apărut începînd din anul 1893­ Colaboratorul principal pentru articolele de literatură română a fost Gheorghe Alexici (Alexi György). Articolele sale de literatură, deși deseori cu greșelile inerente începutului, sunt bine docu­mentate pentru epoca respectivă. De pildă, lui V. Alecsandri profesorul Alexici i-a dedicat 3 coloane, în care, după analiza vieții și operei poetului, trece la aprecieri asupra tendințelor latinizante ardelenești cărora Alecsandri și alții s-au împotrivit. Peste cîțiva ani, îl vom găsi pe Gheorghe Alexici printre cola­boratorii principali ai unei noi enciclopedii, Révai Nagylexikon, publicată în 20 de volume Tot lui Gh. Alexici îi atribuie amplul capitol de literatură română din prima enciclopedie maghiară de literatură universală, coordonată de Heinrich Gusztáv și intitulată Egyetemes Irodalomtörténet (I—III, vol. 1903-1907). A tradus foarte multe opere românești în limba maghiară. S-a străduit să pre­zinte cultura românescă în mediul maghiar. Avea foarte bune relații cu persona­lități de seamă ale culturii și literaturii maghiare. Unii biografi ai lui Bartók Béla susțin că acesta ar fi luat lecții de română de la Gheorghe Alexici. Profesorul de la catedra română a fost familiarizat și cu teatrul, a tradus mai multe piese românești în limba maghiară, ca: Lecția de Radu D. Rosetti, Năpasta a lui Ion Luca Caragiale. Aceste piese au fost prezentate publicului maghiar din Budapes­ta. La o ședință a Academiei Române, B. P. Hașdeu i-a adresat lui Gheorghe Alexici următoarele cuvinte: „Ungurii au reprezentat la Budapesta piesa unui scriitor român din București. Nimic mai natural, deci, decît să ne alăturăm și noi sferei dv. de activitate, ca să continuați munca începută, s-o continuați pe calea ce ați deschis-o, căci astfel două națiuni vor aplauda succesele dumneavoas­tră.”" Mai sus am amintit, că Alexici a avut relații și cu Octavian Goga, student la Budapesta. Goga a tradus in limba română foarte multe poezii de Petőfi, Ady. El a tradus și Tragedia omului de Madách. Traducerile lui Goga au stîrnit o vie impresie în cercurile literare maghiare, deoarece erau de un nivel poetic incon­testabil. Pentru această activitate și pentru activitatea sa poetică de excepție So­cietatea literară Petőfi îl alege la 11 decembrie 1910 membru al ei. Iată scrisoa­rea trimisă în ziua respectivă:

Next