Izvorul, 2004 (Anul 22, nr. 25)

2004 / nr. 25

6 Izvor­u­l. „Mult stimate și mult prețuite domn, Societatea „Petőfi” urmărește de ani de zile cu atenție splendidele Dv. mani­festări poetice, care, la rugămintea noastră sunt traduse în maghiară de prietenii noștri români printre care prof. univ. dr. Gheorghe Alexici. De cîte ori apare pe piața cărții cîte un volum sau în revistele literare românești cîte o poezie semnată de Dv., dr. Gh. Alexics ni le face cunoscute ca perle ale literaturii române. Astfel am făcut cunoștință și cu minunatele Dv. traduceri din Petőfi. Operele marelui nostru poet nemuritor n-au fost încă traduse în limba română într-un limbaj atît de strălucitor. Traducerile Dv. din Petőfi sînt fără egal în literatura universală. Din această adîncă prețuire izvorăște acea idee a noastră ca­­ drept semn de stimă față de excepționalul Dv. talent poetic, precum și pentru traducerea în cel mai frumos limbaj românesc al operelor lui Petőfi - să ne exprimăm recunoștința și să vă alegem pe Dv., mult prețuite domn, membru de onoare al „Societății Petőfi”. Propunerea am anunțat-o în ședința societății noastre ținută astăzi în Academia maghiară de științe și ea a fost primită cu entuziasm. La 17 decembrie va avea loc adunarea noastră generală de alegeri, după care cu neprețuita Dv. îngăduință vă voi trimite actul societății. Vă rog, mult stimate domn, să primiți atenția noastră cu aceeași caldă cordia­litate cu care noi vă salutăm pe Dr., pe excepționalul poet, pe cel mai bun tradu­cător în românește al lui Petőfi. Alăturînd cordialul salut al dr. Gh. Alexics, cu cele mai alese considerațiuni, Kéry Gyula secretarul Societății „Petőfi” directorul casei „Petőfi”. Mulțumită activității filologice și literare a lui Alexici mulți literați români au ajuns cunoscuți și apreciați în mediul unguresc. Activitatea folcloristică Gheorghe Alexici a făcut atît cercetări de filologie română (etimologii, origi­nea limbii), cît și de folclor. La catedra de limbă și literatură din Budapesta, sin­gurul profesor care s-a interesat de folclorul românesc - nu numai la cursuri, ci și în activitatea lui științifică - a fost Gheorghe Alexici. El a lucrat în acest domeniu mult mai intens decît toți trei înaintași ai lui (Alexandru Roman, Ioan Ciocan și Iosif Siegescu) luați împreună. „Cercetător de mîna întîi”, „folclorist de avangar­dă”, cum îl numește I. Diaconu, apreciindu-i meritele în anticiparea aplicării unor metode de cercetare modernă, în transcrierea fonetică a textelor, în expli­carea genezei și circulației motivelor, în modul de abordare comparatist al studi­ului de folcloristică, Alexici începe să culeagă literatură populară, în 1883, la îndemnul profesorului Alexandru Roman. Am amintit că încă din anul 1887 Alexici publicase, în periodicele maghiare din Budapesta, traduceri de poezie populară românească culeasă de el însuși. Tot în 1887, din însărcinarea soci­etății Kisfaludy, Alexici împreună cu cunoscutul cercetător Herrmann Antal, fost profesor de etnografie la Cluj și Seghedin, întreprinde o anchetă folclo­

Next