Luceafărul, iulie-decembrie 1981 (Anul 24, nr. 27-52)

1981-07-04 / nr. 27

Anul XXIV 27 (1001) Simbată 4 iulie 1981 8 pagini 1 leu Luceafărul Săptămînal editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România troieian am b­aie lume, uniţi-va ! ■■■■■■■■■ CONFERINŢA NAŢIONALA A SCRIITORILOR Mesajul tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, îmi face plăcere să adresez Conferinţei naţionale a scriitorilor — eveniment de­ seamă în viaţa social­­politică a ţării — precum şi tuturor scriitorilor din patria noastră — poeţi, prozatori, dramaturgi, critici — în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului, precum şi al meu personal, un salut călduros şi cele mai bune urări. Conferinţa dumneavoastră are loc în condiţiile cînd întregul popor, strîns unit în jurul partidului, a trecut la înfăptuirea prevederilor celui de-al Vll-lea, plan cincinal, a istoricelor hotărîri ale Congresului al Xll-lea al partidului. Vă sînt cunoscute, de asemenea, rezultatele obținute în înfăptuirea cincinalului 1976—1980 în domeniul dezvoltării economico-sociale a României. Atît despre marile realizări dobîndite in ultimii 5 ani, cît și despre prevederile şi obiectivele noului plan de dezvoltare a României în anii 1981—1985 s-a vorbit pe larg la Congresul consiliilor oamenilor muncii, ca și la recenta plenară a Comitetului Central al partidului şi în plenara Consiliului Naţional al Fron­tului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Putem spune că în decursul acestor ani România a parcurs o nouă şi importantă etapă istorică în dezvol­tarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale a socie­tăţii, în sporirea bogăţiei naţionale, în ridicarea bună­stării şi a gradului de civilizaţie a întregului popor, în înfăptuirea Programului partidului de edificare a socie­tăţii­ socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a ţării spre comunism. S-a demonstrat, cu putere, că tot ceea ce înfăptuim în România socialistă, scopul suprem al politicii partidului, esenţa însăşi a noii societăţi pe care o edificăm sunt bunăstarea, demnitatea şi feri­cirea omului, manifestarea plenară a personalităţii sale, strălucirea şi măreţia patriei, întărirea indepen­denţei şi suveranităţii ei naţionale. Partidul a acţionat şi acţionează, de asemenea, con­secvent pentru perfecţionarea conducerii ştiinţifice, a societăţii, a relaţiilor­­ de producţie şi sociale, pentru adîncirea democraţiei socialiste, creîndu-se un cadru larg de participare nemijlocită a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, la elaborarea şi înfăptuirea politicii de construcţie socialistă, la­ con­ducerea­­tuturor sectoarelor de activitate, a întregii societăţi. Cel de al doilea Congres al consiliilor oame­nilor muncii — la care au participat peste 11 000 de delegaţi — a constituit o puternică manifestare a de­mocraţiei noastre muncitoreşti, socialiste, cel mai larg şi reprezentativ forum al oamenilor muncii din indus­trie, transporturi, construcţii, circulaţia mărfurilor şi finanţe, o expresie elocventă a rolului clasei munci­toare, clasa conducătoare a societăţii, care, în alianţă cu ţărănimea, cu intelectualitatea, cu toţi oamenii muncii, hotărăşte asupra viitorului ţării, acţionează cu toată fermitatea pentru înfăptuirea măreţului Program al partidului. Democraţia noastră muncitorească, so­cialistă îşi confirmă cu tot mai multă pregnanţă su­perioritatea, asigurînd exercitarea reală şi plenară a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, egalitatea deplină între toţi cetăţenii patriei, fără deo­sebire de­­ naţionalitate, făurirea conştientă de către masele populare a propriului lor destin — a viitorului socialist şi comunist a! României. în cadrul dezvoltării generale a ţării, un puternic avîrb­ cunosc ştiinţa, învăţămîntul, cultura, arta — fac­tori esenţiali ai asigurării progresului multilateral al patriei­, ai edificării cu succes a noii orînduiri. Socie­tatea socialistă pe care o edificăm asigură tuturor oa­menilor muncii condiţii optime pentru pregătirea pro­fesională, pentru însuşirea cuceririlor ştiinţei şi cul­turii, pentru dobîndirea unui larg orizont de cunoaş­tere şi înţelegere, pentru îmbogăţirea continuă a vieţii lor spirituale. O expresie puternică a acestor reali­tăţi o const­itue marea mişcare cultural-educativă de masă, festivalul naţional „Cîntarea României“, ajunsă astăzi, la cea de-a treia ediţie. Îmbinînd organic, într-o con­cepţie armonioasă, activitatea în producţie şi activita­tea cultural-educativă şi artistică, Festivalul „Cîntarea României“ s-a afirmat tot mai mult ca o amplă mani­festare a muncii şi creaţiei socialiste, cadru larg de manifestare a talentelor creatoare ale poporului, de­ participare intensă a oamenilor muncii la viaţa spi­rituală nouă a ţării. Este o nouă confirmare a faptului că tot ce s-a făurit mai de preţ pe aceste meleaguri — atît în domeniul material, cît şi în cel al vieţii spiri­tuale, al culturii şi artei, este rezultatul luptei, muncii, gîndirii şi simţirii poporului, al strădaniilor sale pen­tru progres şi o viaţă mai bună. Acestor creaţii, anii Socialismului le-au redat întreaga strălucire, ridi­­cindu-le pe un plan superior şi îmbogăţindu-le necon­tenit cu noi şi noi valori. Partidul şi statul nostru acţionează pentru ca toate mijloacele cultural-educative de care dispune socie­tatea să slujească măreţului ţel al făuririi unui om cu adevărat nou, animat de concepţia revoluţionară a partidului nostru, luptător neobosit pentru fericirea poporului, devotat trup şi suflet cauzei socialismului şi comunismului in patria noastră. Aceasta se reflectă în felul în care clasa muncitoare, ţărănimea, intelec- Continuare în pag. a 3-a Lucrările Conferinţei Mercuri dimineaţa, în Sala mică a­­ Palatului Republicii Socialiste Romă­­* “ S­aia s-au deschis lucrările Conferinţei naţionale a scriitorilor, eveniment de o deosebită însemnătate în viaţa socială şi cul­turală a ţării noastre. La şedinţa de­ deschidere a forumului scriito­ricesc au luat parte tovarăşii Constantin Dăscălescu, Dumitru Popescu, Suzana Gâdea şi Ilie Rădulescu. La lucrările Conferinţei participă delegaţi aleşi la conferinţele asociaţiilor de scriitori din Bucureşti şi din celelalte centre de cultură din ţară, precum şi numeroşi invitaţii Salutind prezenţa tovarăşilor din conducerea de partid şi de stat la lucrările Conferinţei, preşedintele Uniunii Scriitorilor, tovarăşul George Macovescu, a invitat pe tovarăşul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., să dea citire Mesajului adresat Conferinţei naţio­nale a scriitorilor de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socia­liste România. ♦ Mesajul a fost primit cu vii şi îndelungi aplau­ze de cei prezenţi, cu sentimente de profundă satisfacţie şi gratitudine pentru atenţia pe care partidul, secretarul său general o acordă dezvol­tării neîntrerupte a literaturii şi artei, pentru condiţiile create obştii scriitoriceşti,, pentru cli­matul prielnic şi posibilităţile pe care orinduirea noastră socialistă le oferă tuturor creatorilor pentru realizarea de opere literare pe măsura epocii pe care o trăim, pentru sporirea contri­buţiei acestora la creşterea gradului de civili­zaţie spirituală a întregului nostru popor. Făcîndu-se ecoul acestor sentimente, tovarășul Continuare in pag. a 4-a OBŞTEA CĂRŢILOR d­ acă există un privilegiu al artei, atunci acesta nu poate fi altul decit cel pe care ea singură şi-l fiice. Orgoliul e al creatorului şi hu al domeniului său de manifestare. Deşi, stilistic vorbind, se poate şi invers. Dar cel rost ar­ mai împlini atunci o poe­zie,, să zicem, dacă ea s-ar­ rostii doar în numele şi sub pecetea orgoliului ahtuuluii său, cui şi ce ar mai comunica ea altceva decit faţa mul­tiplicată a acestuia şi deci aceeaşi, redusă la sine, făcută pentru sine doar­ şi cam atît?. Să ne înţelegem, nimeni nu scrie pentru el sau nu scrie numai pentru el, lucrurile sunt clare, a­­proape banale aici, dar uneori tocmai claritatea dă acel aer de banal, de obişnuit şi tocmai ea, claritatea, ne pune, în multe privinţe, în situaţia de A. I. Zăinescu - Continuare în pag. a 4-a RAPORTUL CONSILIULUI UNIUNII SCRIITORILOR in pagina a 2-a HR­H înalte şi nobile răspunderi O săptămina de mare încăr­cătură politică şi socială, avînd pe agenda sa eveni­mente care au marcat şi vor marca, evident, într-o laborioasă pers­pectivă toate preocupările de muncă şi viaţă ale ţării. Ecourile Congresului consiliilor oamenilor muncii şi rea­legerea preşedintelui ţării în fruntea acestui înalt organism al democraţiei muncitoreşti sunt încă proaspete în memorie şi fac legătura de inimă şi conştiinţă cu alte mari şi hotăritoare întruniri la nivelul cel mai înalt al ac­tivităţii noastre de partid şi de stat. Plenara C.C. al P.C.R. şi Sesiunea Marii Adunări Naţionale. Importanţa deosebită a acestora rezidă în chiar faptul - cuprinzător şi relevant, tot­odată - că prin însuşi mobilul şi con­ţinutul lor, ele se constituie într-u uriaş demers al existenţei, de la defi­nirea şi situarea în context a momen­tului actual şi pînă la programarea propriu-zisă a viitorului, la concreti­zarea sa după un tablou al elemen­telor celor mai active, posibile şi ne­cesare ale muncii şi creaţiei, ale vie­ţii în plenitudinea sa. Este vorba­­ primul rînd de acea lege care ne pri­veşte pe toţi şi care conferă patriei­­ nouă fizionomie in actuala etapă,­­ obiectivele stabilite de cel de-al XII lea Congres al partidului şi in cond­ţiile unei noi şi necesare calităţi, legi care, în dezbaterea întregului popo şi a forului său legislativ suprem pune în front de lucru deschis Planu naţional unic de dezvoltare economi­co-socială a României în perioada 1981-1985. Expunerea de motive ne este bine cunoscută şi ea are o reglementare concretă în însăşi realitatea pe care o trăim şi în experienţa însăşi pe care o deţinem în construcţia şi dezvoltarea pe mai departe a noii societăți. Mo Luceafărul Continuare în pag. a 4-a CONTEMPORANUL 100 Orizont spiritual socialist­ U­virea,la Iaşi, pe la mijlocul verii lui 1­­881, a unei publicaţii tipărită groso­lan, cu o literă imperfectă şi pe o hîrtie palidă ca de împachetat măr­furi, însemna, în ciuda unor astfel de inevita­bile vicisitudini, un eveniment. Revista, de formulă enciclopedistă, voind a propaga ştiinţa şi combătînd plagiatul, repeta în plin mediu ottocentele un spirit de secol luminist, părînd a izvorî din sforţarea unei mîini de oameni, susţinuţi numai de un infatigabil entuziasm. Totuşi, adevărul nu era acesta, intrucît „Con-Artur Silvestri Continuare în pag. a 3-a , Scrisoare adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu de Conferinţa naţională a scriitorilor MULT IUBITE ŞI STIMATE TOVARĂŞE NICOLAE CEAUŞESCU, Participanţii la Conferinţa naţională a scriitorilor­­ români, maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi, aparţinînd tuturor generaţiilor­­ se folosesc şi de acest prilej pentru a-şi mărturisi adinea recunoştinţă pentru grija şi preţuirea cu care sunt cinstite de către Partid, de către Dumnea­voastră personal, strădaniile lor pe tărîmul creşterii literaturii române. Conferinţa a analizat, cu înaltă principialitate comunistă, împlinirile şi nerealizările creaţiei şi vieţii literare în ultimii patru ani, ceea ce s-a făcut pentru mai buna cunoaştere a realităţii ,şi intensificarea legăturilor cu fău­ritorii de bunuri materiale. Discuţiile pe marginea dării de seamă a Consi­liului Uniunii Scriitorilor, a Tezelor Conferinţei naţionale, a Programului dezvoltării literaturii contemporane au arătat limpede preocuparea sluji­torilor condeiului de a reflecta mai cuprinzător şi mai profund in operele lor lupta de veacuri a poporului nostru pentru păstrarea fiinţei naţionale şi pentru dreptate socială, eroismul cotidian al constructorilor socialismului, viitorul de aur al patriei. Această preocupare statornică, înaripată de în­demnurile şi indicaţiile nepreţuite pe care ni le-aţi dat în atîtea rinduri, a dus la succesele incontestabile înregistrate în poezie, proză, dramaturgie, literatura pentru copii şi tineret, critică şi istorie literară, in domeniul tradu­cerilor, în activitatea publicistică. Literatura şi-a îndeplinit astfel, în bună măsură, vocaţia de formare şi modelare a conştiinţelor în spiritul umanis­mului revoluţionar. O condiţie hotăritoare a acestui bilanţ rodnic o constituie climatul prielnic in care se desfăşoară viaţa spirituală în ţara noastră, libertatea de creaţie care stimulează înflorirea nestinjenită a tuturor talentelor reale, unite in efortul nobil de a ridica literatura la înălţimea faptelor sâvîrşite pe marile şantiere ale socialismului. Ştim că acest climat, instaurat după Con­gresul al IX-lea al Partidului, vi se datorează in primul rînd Dumnea­voastră, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, grijii pe care aţi manifestat-o neabătut pentru valorile perene ale culturii noastre, încrederii in responsabilitatea oamenilor scrisului. Subliniind realizările remarcabile obţinute în aceşti patru ani, documen­tele supuse dezbaterii şi intervenţiile participanţilor la Conferinţă nu au ocolit neîmplinirile de ordin ideologic şi artistic ale unor lucrări. Au fost criticate pe drept cuvînt şi unele aspecte ale vieţii literesre, cerindu-se cu fermitate unirea tuturor forţelor scriitoriceşti, instaurarea unor plaţii de colaborare şi respect reciproc în cadrul breslei, înlăturarea oricăror mani­festări neprincipiale în reuniunile noastre şi în paginile revistelor literare şi de cultură. In documentele Conferinţei şi în discuţii, un loc important a revenit ac­tivităţii obşteşti desfăşurate în mare măsură din iniţiativa şi in organizarea Uniunii şi Asociaţiilor de scriitori, în perioada analizată au dobindit o şi mai mare amploare contactul nemijlocit cu oamenii muncii, sprijinul dat cercurilor şi cenaclurilor literare, participarea la Festivalul Naţional „Cin­­tarea României". Slujitorii condeiului au demonstrat şi în felul acesta că sînt adevăraţi artişti - cetăţeni, martori şi părtaşi la vastul proces de făuri­re a unei lumi noi, cîştigindu-şi preţuirea şi dragostea milioanelor de ci­titori de pe întreg cuprinsul ţârii. Onorîndu-ne cu Mesajul Dumneavoastră in acest moment de bilanţ şi perspectivă a muncii noastre scriitoriceşti, ne-aţi adresat vibranta che­mare de a crea o literatură pătrunsă de patosul revoluţionar al prefacerii materiale şi spirituale a pâmintului românesc. Vă asigurăm, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom face totul pentru a răspunde cu cinste acestei chemări, pentru a fi la înălţimea timpului eroic pe care-l trăim, a misiunii pe care ne-aţi încredinţat-o, a încrederii cu care ne-aţi investit. CONFERINŢA NAŢIONALĂ A SCRIITORILOR

Next