Luceafărul, ianuarie-iunie 1983 (Anul 26, nr. 1-25)

1983-01-08 / nr. 1

a PATRIA IN IANUARIE a treilea an al cincinalu­lui, deosebit de important pentru înfăptuirea obiec­tivelor stabilite de Con­gresul al XII-lea al partidului, a programelor şi hotărîrilor Conferin­ţei Naţionale; un an de muncă şi de luptă pentru dezvoltarea economico­­socială a patriei, pentru afirmarea principiilor păcii, a cauzei umani­tăţii, pentru colaborare şi înţelegere între ţări şi popoare, iată — în linii mari — componentele esenţiale ale anului 1983 definite de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în Mesajul adresat între­gului popor în noaptea de revelion. Emoţionantă şi clară sinteză a lumii în care trăim şi a lumii pe care ne-o făurim, o vastă cuprindere de orizont şi situare adîncă în actuali­tate, în problematica, în dinamica majoră a acestei actualităţi, Mesa­jul din noaptea de Anul Nou este de fapt o elocventă şi densă prefaţă la cartea tuturor faptelor noastre de muncă şi creaţie pe care le vom înscrie în continuarea istoriei trăite şi asumate, la dimensiunea şi după ritmul realizărilor de pînă acum, precum şi după cele din gînd, vi­itoare. Conferinţa Naţională a parti­dului a încheiat intr-un fel simbolic anul care a trecut şi, ca eveniment,­­ prin documentul de excepţie pe care-l reprezintă Raportul prezen­tat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Din hotărîrile şi programele adopt­ate a dat un nou curs efortului şt­iinţei unanime de a ne continua ora de propăşire socialistă a pa­gi, în consens cu propriile noastre fnţe şi posibilităţi. Sub semnul noi calităţi a muncii şi vieţii toaate domeniile de activitate,­­semnul unei noi competenţe, a­­ nou randament, condiţie a însuşi progresului şi­ a experienţei înseşi prin care ne legitimăm. Sau, cum o spune însuşi preşedintele, conducătorul partidului şi statului nostru . Să facem totul ca anul 1983 să asigure depăşirea unor greutăţi vremelnice, să ducă la realizarea în cele mai bune condiţiuni a planu­lui de dezvoltare economico-socială, de ridicare a bunăstării materiale şi spirituale a poporului, de înain­tare mai fermă a patriei noastre spre piscurile tot mai înalte ale ci­vilizaţiei comuniste. Ambianţa sfîrşitului de an, săr­bătorirea celui de al 35-lea an al Republicii, tradiţionalele manifes­tări legate de Anul Nou, pluguşorul, urările adresate celui ce ne repre­zintă cu desăvîrşit devotament, ură­rile pe care ni le-am adresat şi după tradiţia şi farmecul cărora am păşit deopotrivă, om şi ţară, pe o nouă treaptă, pe un nou prag în inima edificării celei mai măreţe opere de progres şi civilizaţie, se reconfirmă, iată, din primele zile, în cele dintîi date pe care, în chip de raport, poporul, patria întreagă s-au obişnuit să le înfăţişeze şi să le consacre, astfel, ca pe un ori­zont nou cu multiple repere, în timpul şi după potriva unor noi împliniri. în calendarul nostru de munci şi zile sînt sărbători care vorbesc de la sine despre patrie şi despre noi, sînt fapte şi vieţi care emană de la istorie şi care produc istorie, înnobilează ideea de creaţie şi dau muncii un sens creator. în asemenea fapte şi cu asemenea vieţi patriotismul cîştigă în adânci­me, spiritul revoluţionar, comunist, se relevă în întregime, poartă ima­ginea vie a tot ce-i model.­ Şi expre­sia în cea mai deplină translaţie, a străduinţei, a puterii şi a vocaţiei de a crea. Numim prin aceasta săr­bătorirea zilei de naştere a tovară­şei Elena Ceauşescu, academician doctor inginer, om politic român şi savant de renume mondial. O zi în calendarul nostru de munci şi zile, o zi de ianuarie, de început de an şi care, în perspectiva unei alte apropiate, jubiliare aniversări, poar­tă semnificaţia întreagă a unei existenţe eroice. Ştiinţa românească, şi nu numai ea, ci şi lupta, munca şi creaţia s-au îmbogăţit cu un nou nume iar sensul pe care l-a dobin­­dit cercetarea şi mai ales sensul pe care l-au dobîndit rezultatele ştiin­ţei şi cercetării contemporane au o adresă pe cit de exactă pe atît de sensibilă, şi anume omul şi progre­sul său, civilizaţia sa, condiţia exis­tenţei şi prosperităţii sale. Să ne amintim numai acea strălucită ini­ţiativă „oamenii de ştiinţă şi pacea“ şi sensul de care vorbim este cit se poate de elocvent. Umanismul se construieşte în permanenţă iar omul de ştiinţă are în această direcţie un rol uriaş. Este o forţă a progresului care, unindu-se cu celelalte forţe ale luptei pentru salvgardarea uma­nităţii, poate contribui, aşa­ cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Mesajul de Anul Nou, la asigu­­­­rarea dreptului suprem al oameni­lor la libertate, la independenţă, la existenţă, la pace. Aşadar , la început de an, in ca­lendarul nostru de munci şi zile, o dată cu faptele noastre de muncă şi viaţă, îi spunem La mulţi ani tovarăşei de viaţă a celui căruia, nu peste mult timp, ii vom ura ju­biliar La mulţi ani ! Două vieţi care, in istoria noastră contempora­nă, şi în inima realităţilor noastre — cele de azi şi de mîine — se con­stituie într-un exemplar mesaj. Luceafărul OMAGIU LA ÎNCEPUT DE AN­ ărbătorim, în acest î­nceput de nou an, z­iua aniversară a celei care stă de o­a­ţă de-a dreapta întîiului bărbat al ţării. O viaţă nes­­cutită de ceasuri dramatice,­­de renunţări şi privaţiuni, dar luminată de bucuria îm­plinirilor viselor înflăcărate ale tinereţii. Activist de înaltă răspun­dere şi de înalt prestigiu al partidului şi statului, tovară­şa Elena Ceauşescu este profund implicată în elabo­rarea şi înfăptuirea politicii de creştere materială şi spi­rituală a societăţii noastre. Eminent om de ştiinţă, dove­dind o înţelegere superioară a necesităţii pătrunderii ra­pide a rezultatelor cercetării în activitatea productivă, Domnia sa a dat un impuls hotăritor edificării cetăţilor chimiei româneşti, în calita­te de preşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, a determinat înscrierea în plănul pe 1981—1985 a realizării in premieră a unor produse de virf pentru aeronautică, e­­lectronică, energetică nuclea­ră și abordarea unor domenii sortite unei mari extinderi în viitor, cum sunt biosinte­­za, catalizările enzimatice, sursele noi de energie. Se cuvine subliniat faptul că lucrările proprii de cercetare fundamentală şi aplicată in chimia macromoleculara s-au bucurat de o deosebită apre­ciere, fiind tălmăcite in mul­te limbi străine. Puternicul lor ecou internaţional s-a concretizat şi in numeroase­le distincţii şi titluri care încununează o activitate şti­inţifică de excepţie, în semn de adîncă preţui­re a unei atitudini consec­vente de respingere a acţiu­nilor şi intenţiilor care pri­­mejduiesc existenţa civiliza­ţiei şi a însăşi speciei umane, tovarăşa Elena Ceauşescu a fost aleasă ca preşedinte al Comitetului na­ţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“. Aşa cum arăta Domnia Sa în cuvîntul rostit la recentul forum al comuniştilor, acest organism reprezentativ „va trebui să iniţieze şi să desfăşoare în continuare larşi acţiuni, să se alăture şi sa sprijine sus­ţinut toate iniţiativele în­dreptate spre dezarmare, Spre oprirea cursului periculos al evenimentelor spre încorda­re şi război. Trebuie să fa­cem totul pentru ca, împreu­nă cu întregul popor, ştiinţa şi cultura românească să participe tot mai larg la e­­forturile pentru înfăptuirea acestor deziderate vitale ale omenirii, pentru promovarea idealurilor colaborării şi pă­cii, a cauzei destinderii şi în­ţelegerii între popoare“. Ca fii ai unei naţiuni care a pre­ţuit totdeauna cuvintele cumpănite şi faptele ge­neroase,­­ aderăm cu trup şi, suflet la acest program în­­sufleţitor, inspirat de ideile nobile exprimate în atîtea rinduri de secretarul general şi preşedintele nostru. Omagiind gîndul cutezător şi strădania neobosită a tovarăşei Elena Ceauşescu, îi urăm să trăiască întru mulţi ani, în deplină sănătate şi putere de muncă, pentru a-şi continua activitatea rodnică închinată propăşirii patriei, împlinirii înaltelor idealuri ale timpului eroic pe care-l trăim. Ion Hobana 6^ 2 l­ 13 i V. HRISOV Străbunele mele, ierugile singurat­ce în cimp ce îşi născură pruncii — sub arşiţă cu broboane de năduşealâ pe frunte cu pletele vestejind sub năf­a­­ nă de frunze - o, cum cîntau greierii în călciiele crăpate... Străbunele mele, ierugile cu braţele întinse cu lacrimile toate prinse la despărţire — în răscrucea drumului a­şteptară întoarcerea din luptă a fiilor — o, cum se înclina firul de iarbă peste neliniştirile unde... Slăbunela mele, ierugile cu plopii işi cununată f­irele sus, pe colinele verzi — c, cită bucurie în sunetul goarnelor vestind a palmelor răcoroasă atingere... Ierugi din ierugi cărări strâluminînd pe cimpie păsări albe în zbor din pacea zăpezilor înălțate— o, cite veacuri trecură pină la noi purlind pe aripe numele împlinirii : Elena Ceaușescu, o, înrourată floare !... Cristina Tacoi In grai de inimi De ziua Dumneavoastră, poporul României, Cu tulnicul de munte, cu zările cimpiei, Intr-un buchet de slove — tot flori înmiresmate — Vă­ aduce o urare: „Ani mulţi în sănătate !“ O ştiu Carpaţii noştri şi-acel picior de plai Ce-a spus pe frunză doina spre gurile de rai... Acum, noi, din pridvorul mai mîndrei Românii Vă închinăm cinstire prin glasuri de copii, Să fie-n lume Pace şi-un cer de Voroneţ, Copilăria aibă un vis mai îndrăzneţ ! De-aceea azi poporul in prag de ianuar, Urări în grai de inimi vi le trimite-n dar. Cuvintele-s petale de trandafir ales In fagurii din limba cu dulce înţeles : Alături de Eroul modernei Românii, De cel ce ne conduce destinul de a fi Uniţi între hotare, cu dreptul nostru-n lume Ca Patria Română să aibă pururi nume, Fiţi umăr de odihnă spre tîmpla lui vitează Fiţi vis ce se-mplineşte şi faptă ce visează ! Intr-un buchet de slove — tot fiori înmiresmate Vă­ aducem o urare : „Ani mulţi în sănătate !“ Valeria Liţă-Cosmin . Exemplul nobil al perfecţiunii­ xistă, fireşte, un eroism cotidian al faptelor obişnuite de muncă, pe care abia prin scurgerea timpului le putem contempla dintr-o perspectivă înaltă şi priveliştea pe care o desluşim ne emoţionează şi ne fericeşte, pentru că sunt zidirile unei lumi noi pe care mereu am visat-o dar niciodată, să­­pînd la temeliile ei, n-am cutezat să credem că va fi atit de plină de lumină. Şi­ este. Şi înţele­suri adinei înfloresc, şi cu adîncă recunoştinţă şi dragoste ai celebrării şi-i slăvim pe cei care se află în fruntea treburilor ţării şi­ ale partidului şi care prin nedezlegata­­lor iubire de patrie şi de oameni şi prin neobosita lor muncă şi veghe fac ca Scurgerea timpului şi prefacerile istorice să slujească viaţa şi bucuria,şi­ împlinirea rostu­lui omenesc. Iată de ce aş îndrăzni , să spun că aniversarea zilei­ de naştere a tovarăşei Elena Ceauşescu, a cărei viaţă nu s-a despărţit nici­odată de idealurile socialismului şi comunismu­lui,­ a cărei, activitate n-a încetat nici o clipă să fie în numele oamenilor, al ţării, al binelui şi al progresului naţional, devine aniversarea fie­­­­căreia dintre conştiinţele noastre, angajate pe acelaşi plan al idealurilor româneşti, devine ani­versarea propriului nostru destin. Recunoaştem, în raţiunea­ înaltă a acestei relaţii, mai presus de orice, un orgoliu naţional al cărui conţinut este, înainte de toate, edificarea în condiţii de pace şi libertate a unei noi conştiinţe comune, a unei unităţi­­ de nezdruncinat intre popor şi partid: să-­ţi împărţi cu,cei mulţi şi truditori viaţa-şi­,visele, să fii ai lor şi ai numelui tău, deopotrivă. Cinstind viaţa pilduitoare a tovarăşei Elena, Ceauşescu, cinstim puterea acestui pămînt minunat care a dat lumii conştiinţe pururi treze,­­ austere,­­declanşind energii şi inspirîndu-şi con­temporanii. Viaţa Şi lupta sa ne învaţă să nu ingenunchezi­ în faţa vitregiilor sorţii, să ţii fruntea sus, trecînd prin viscole şi încercări, să vezi cu ochii visului zorii cei noi aprinzîndu-se pe pajiştile ţării în care te-ai născut. Fie ca acest ianuarie aniversar­­să însemne pentru noi, toţi. Un plus de conştiinţă politică şi revoluţio­nară, iluminare lăuntrică, dăruire de sine, apro­piere de viaţă, spor de iubire. . La mulţi ani .! ... Cornelia Ionescu e ■liBBiBl TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU — pictură de Corneliu Brudaşcu Deschidere spre valorile culturii româneşti ai mult ca oricând, istoria contempo­­­­rană afirmă rolul important al femeii * ““în efortul de­ ridicare pe noi trepte de progres şi civilizaţie a omenirii, im­plicarea ei majoră în toate sferele de activitate­­ umană.­ După ce în­ lupta eroică a clasei noastre mun­citoare condusă de partidul comunist, pentru lichidarea asupririi şi exploatării, femeile din România au înscris pagini glorioase de eroism şi abnegaţie revoluţionară, astăzi în condiţiile optime create de partidul şi­ statul nostru, fe­meile din România socialistă sunt an­gajate plenar în amplul proces de înfăptuire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare spre comunism, afirmîndu-se în toate domeniile vieţii economico-sociale, inclusiv pe planul ştiinţei, învăţămintului, culturii şi artei. Aceste adevăruri, îşi află cea mai strălucită confirmare în personalitatea tovarăşei academi­cian doctor inginer Elena Ceauşescu, a cărei zi de naştere este sărbătorită de întreaga noastră, naţiune. Ziua de 7 ianuarie este pentru noi, mu­zicienii, ca şi pentru întregul popor român, un fericit prilej de a ne exprima profunda admira­ţie şi calda recunoştinţă faţă de tovarăşa aca­demician doctor inginer Elena Ceauşescu, pen­tru întreaga sa activitate pe plan politic şi so­cial, ideologic, ştiinţific şi cultural. Activist de seamă al partidului şi statului nostru, cu o vastă experienţă de luptă, încă din anii ilegalităţii, savant de renume mondial cu o strălucită activitate pe tărîroul cercetării şti­inţifice, militant neobosit pentru punerea desco­peririlor geniului uman în slujba progresului, păcii şi înţelegerii între popoare, tovarăşa aca­demician doctor inginer Elena Ceauşescu con­stituie un exemplu luminos de patriotism înflă­cărat şi de umanism militant, revoluţionar. In acelaşi timp, prin înaltele sale funcţii de partid şi de stat, dar şi printr-o largă deschi­dere de gînd şi de suflet spre valorile culturii şi artelor româneşti, tovarăşa Elena Ceauşescu a acordat şi acordă un sprijin direct şi eficient tuturor iniţiativelor creatoare menite să ducă la desăvîrşirea vieţii noastre culturale, la im­plicarea mai profundă a creaţiei artistice în sfera perfecţionării personalităţii umane, a for­mării omului înaintat al societăţii noastre so­cialiste. Dînd expresie sentimentelor de deosebită sti­mă, adîncă admiraţie şi aleasă preţuire faţă de eminentul om politic şi strălucită personalitate a ştiinţei mondiale, tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, cu prilejul zilei sale de naştere, noi, slujitorii artei sunetelor, compo­zitori, interpreţi, educatori şi oameni de ştiinţă muzicală, îi adresăm cele mai călduroase felici­tări, urări de sănătate şi fericire, de noi şi mari succese în prodigioasa activitate pe care o des­făşoară, pusă în slujba ridicării patriei noastre socialiste pe noi trepte de progres şi civilizaţie. „LA MULŢI ANI !“ Prof. Univ. Nicolae Călinoiu preşedintele Uniunii compozitorilor şi muzicologilor din R. S. România, rectorul Conservatorului de muzică „Ciprian Porumbescu“ SSB3ES­E­ O în acest număr : © Fragmente din romanul „Scaunul singurătăţii" de Fănuş Neaga O Poeme de Gheorghe Tomozei O L-am cunoscut pe G. Călinescu © Evocări de © Marin Nicolae Petrică şi ® H. Zalis © Cărţile anului 1982 ® Articole despre volume de © Ion Gheorghe ® Edgar Papu © Paul Anghel © Mircea Braga semnate de ® Cristian Moraru © Artur Silvestri ® N. Georgescu © Vasile Chi­ci © Fantasticul, dimensiune a prozei scurte româneşti de N. Ciobanu © „De revelion“ de Gheorghe Pituţ O „Spaţiile iubirii“ de Costin Tuchilă 9 Poezii de Valeriu Pantazi 0 Rubrici de • Teatru O Plastică © Muzică ® Atelier literar de Geo Dumitrescu O Rememorări : „Adio Europa !... de Mircea Mica © Mapamond © Gabriel Garcia Márquez : „Singurătatea Americii Latine“ • Spec­tacolul lumii de Ioan Grigorescu O Balcanice © Sport

Next