Luceafărul, iulie-decembrie 1983 (Anul 26, nr. 26-52)
1983-07-02 / nr. 26
2 IULIE 1983 75 de ani de la crearea Societăţii Scriitorilor Români Tovarăşa SUZANA GÂDEA: Stimaţi tovarăşi, Aniversarea a trei sferturi de veac de la înfiinţarea Societăţii Scriitorilor Români constituie ul eveniment de seamă al vieţii culturale din ţara noastră. Mesajul adresat cu acest prilej scriitorilor de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, cuvintele calde, emoţiofiante, constituie pentru scriitorii din România socialistă un însufleţitor imbold în realizarea unor opere durabile, cu un puternic suflu patriotic, umanist, revoluţionar. Datorită politicii înţelepte a partidului şi statului nostru, care poartă amprenta spiritului revoluţionar, de înaltă principialitate comunistă, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, România trăieşte cea mai strălucită epocă din istoria sa. Aniversarea faptelor memorabile din trecut nu are un simplu caracter evocator, ci se înscrie în procesul complex de fructificare şi împlinire contemporană a tuturor valorilor spirituale ale naţiunii noastre, de racordare a creaţiei şi culturii la opera supremă a construirii socialismului, a făuririi omului nou, fericit, liber, într-o patrie liberă. Prin această prismă privim astăzi strădania celor ce, în urmă cu 75 de ani, au pus bazele primei organizaţii de breaslă a scriitorilor din România, act de o semnificaţie deosebită pentru însăşi manifestarea conştiinţei de sine a culturii noastre, în una dintre expresiile sale originale — literatura. Stimaţi tovarăşi, Construirea în România a societăţii socialiste multilateral dezvoltate1 a concentrat, intr-un nobil efort, întregul potenţial al poporului nostru, care, strîns unit în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, înfăptuieşte istoricele hotărîri ale celui de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român. Ţara noastră parcurge o nouă şi importantă etapă in dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale, in sporirea bogăţiei naţionale, în ridicarea bunăstării şi gradului de civilizaţie a întregului popor. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Mesajul adresat Conferinţei Naţionale a scriitorilor, „în cadrul operei istorice pe care o înfăptuieşte poporul nostru, literatura şi arta ocupă un loc de seamă. Putem afirma că literatura română, ca şi cea a naţionalităţilor conlocuitoare din ţara noastră, s-au îmbogăţit în ultimii ani cu noi şi noi lucrări de toate genurile, inspirate din realităţile de astăzi ale ţării, din patosul uriaşei activităţi constructive a poporului“. Aceste vibrante cuvinte ale secretarului generalal partidului definesc, in cel mai înalt grad, statutul de cinste şi demnă angajare socială ale scriitorilor din România, dovedesc înfăptuirea celor mai îndrăzneţe năzuinţi ale celor ce în urmă cu trei sferturi de veac se constituiau într-o organizaţie profesională destinată recunoaşterii scriitorului de către societate. O cerinţă esenţială formulată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, referitoare la rolul literaturii şi artei în viaţa socială, o constituie necesitatea ca acestea să se inspire din munca şi viaţa poporului, din izvorul nesecat al realităţii înconjurătoare. In această atît de expresivă metaforă sînt condensate cele mai importante idei care călăuzesc întregul front al creaţiei noastre artistice : realismul, patriotismul, umanismul, originalitatea, măiestria artistică. Pornind de la aceste generoase premise, în ultima perioadă s-au obţinut succese, remarcabile în domeniul literaturii, au fost realizate numeroase lucrări dereală valoare, cu un mesaj profund educativ, care au îmbogăţit patrimoniul culturii noastre socialiste. * Prin opera lor, prin prezenţa în viaţa politică a societăţii, scriitorii români contemporani se numără printre purtătorii şi propagatorii celor mai înalte idealuri, idealurile socialismului şi comunismului. Este un titlu de mîndrie pentru scriitorii români de astăzi faptul că literatura lor este profund implicată în lupta poporului nostru pentru o viaţă mai bună şi prosperă, constituind un mijloc de înaripare a conştiinţelor, de apărare a valorilor umanităţii, de dezvoltare armonioasă a omului, de salvgardare a păcii. Permiteţi-mi ca, în numele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, al celorlalte uniuni de creaţie, să aduc salutul nostru călduros scriitorilor din ţara noastră cu ocazia acestei frumoase aniversări, cu convingerea că îşi vor spori aportul la înflorirea vieţii culturale a ţării, la cinstirea prin opere de înaltă valoare, bogate în substanţă şi simţire, a faptelor nemuritorului nostru popor. Aş dori să închei citind pe unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Scriitorilor Români, marele nostru scriitor Mihail Sadoveanu.: „Iubind poposii şi identificîndu-se cu aspiraţiile lui, lucrînd pentru a-l ridica la înălţimea culturii socialiste, scriitorul devine un oştean al poporului şi păcii“. Iată o veritabilă profesiune de credinţă care exprimă, în esenţă, convingerile intime ale tuturor scriitorilor din România socialistă. Tovarăşul ION URSU: Stimaţi tovarăşi, Sunt onorat şi deosebit de bucuros să pot aduce oamenilor scrisului din ţara noastră salutul conducerii Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, cele mai bune gînduri şi simţăminte ale tuturor celor care, sub auspiciile Academiei Române şi în cadrul institutelor noastre de cercetare, contribuie şi ei, împreună cu întregul popor, la înflorirea multilaterală a civilizaţiei româneşti, la edificarea unei vieţi libere şi demne pe pămîntul României. Sărbătorirea împlinirii a 75 de ani de la înfiinţarea primei uniuni profesionale a scriitorilor români constituie încă o expresie a preţuirii pe care partidul nostru, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o nutresc faţă de literatura naţională, a încrederii statornice în forţa ei de formare şi modelare a conştiinţei umane. Sub impresia puternică, mobilizatoare a Mesajului preşedintelui ţării, vă rog, stimaţi tovarăşi, să acceptaţi sentimentul nostru, al oamenilor de ştiinţă, că în pofida conduitei uneori reţinute la care ne obligă rigoarea profesiunilor noastre, am fost întotdeauna şi sîntem apropiaţi de literatură şi artă, prin nevoia nesecată de frumos, pe care oîmpărtăşim cu toţi oamenii. Infinit mai mult ne uneşte, credem, conştiinţa că dumneavoastră şi noi sîntem, de fapt, jumătăţi înfrăţite şi de nedespărţit ale aceleiaşi seminţe a cărei perpetuă încolţire şi primenire împinge spiritul omenesc mereu dincolo de vremelnicele sale limite, învăluind mereu mai cuprinzător natura umană in întregimea ei, făcind-o mai dreaptă şi mai bună, umanizind-o. Una din motivaţiile fundamentale, a dumneavoastră ca şi a noastră, este setea de cunoaştere. Atitudinea dumneavoastră faţă de lume şi viaţă, ca şi a noastră, este cea a reflectării oneste şi critice, dominată de setea de adevăr şi orientată, spre acţiune. Cu toţii muncim cu tenacitate pe acelaşi teren al culturii, în aceeaşi vecinătate a celor mai adinei resorturi ale cugetului şi simţirii. Trăim şi trudim cu toţii în această ţară — rotuncitori, ţărani, intelectuali — în cultul aceloraşi valori încununate, simplu şi frumos, de om, focarul ultim, şi cel mai luminosal preocupărilor şi strădaniilor noastre. Acestuia, Omului, îi făurim astăzi împreună destinul înscris în valorile cardinale ale socialismului şi comunismului, în spaţiul modulat de atita istorie şi creaţie in care dăinuim de milenii, ca oameni între oamenii lumii. Aceasta este, in cele din urmă, esenţa angajării noastre comune. Astăzi este rindul nostru să aducem cinstire scriitorimii române, în care noi şi înaintaşii noştri recunoaştem şi am recunoscut cu adînc respect, admiraţie şi preţuire, un factor proeminent de continuitate a discursului civilizaţiei româneşti asupra lumii şi omului, o imagine de marcă a acestei civilizaţii, una din cele mai dinamice pîrghii de lucrare asupra conştiinţei umane, depozitara şi promotoarea celor mai scumpe daruri şi năzuinţe ale acestui popor. Ne mîndrim că, în tot ceea ce a dat mai bun culturii naţionale şi universale, scrisul românesc a cinstit şi slujit pacea şi buna înţelegere între neamuri, raţiunea şi demnitatea că, nefiindu-i străin nimic din ceea ce este omenesc, a ţintit mereu cu atît de frumoasă curăţie de cuget şi simţire să facă oamenii mai luminoşi şi mai buni, să-i ajute să creadă în ei înşişi şi in ziua de miine. Resursele impresionante dovedite de scriitorimea română, ce s-a arătat, de atîtea ori, capabilă să reziste agresiunilor morale, ideologice, politice ale veacurilor şi deceniilor ce au precedat Revoluţia de eliberare naţională şi socială, şi să-şi găsească mai apoi identitatea, crezul şi timbrul specific în concertul culturii contemporane, dovedesc vitalitatea inepuizabilă şi tinereţea mereu proaspătă a acestui popor al nostru, însuşirea sa de a-şi trăi viaţa cu un ad ne simţ al istoriei, cu o arzătoare conştiinţă a drep- trilor şi îndatoririlor la care marile sale daruri îl îndreptăţesc. Epoca eroică inaugurată de cel de al IX-lea Congres al partidului nostru comunist, angajarea ţării în primul ei iureş de autentică creştere economică modernă au îmbogăţit fără precedent fenomenologia realităţii noastre, au pus în faţa ştiinţei şi culturii teme de uriaşă complexitate şi fierbinte interes. Dezbaterea şi soluţionarea acestor teme îngemănează energiile ştiinţei, literelor şi artelor mai mult ca oricînd. In aceşti ani, confruntaţi cu pericole fără precedent la adresa păcii, a liniştii necesare creaţiei, slujitorii ştiinţei şi culturii din ţara noastră se regăsesc uniţi în rîndurile Comitetului naţional „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, sub conducerea eminentului savant şi om politic, tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu. Am împărtăşit, de-a lungul anilor, cu dumneavoastră, şi continuăm şi astăzi să fim confruntaţi cu sarcina de a aborda temele zilelor noastre într-un mod adecvat , măsura acestei adecvări fiind, în cele din urmă, impactul social al operelor noastre, materiale sau spirituale, aderenţa şi aprobarea poporului pe care îl slujim, împreună cu dumneavoastră, cu sprijinul dumneavoastră, însufleţiţi , de cuvîntul pe care îl gîndiţi, îl rostiţi şi îl scrieţi avem convingerea că ne vom spori mereu puterea de influenţare şi acţiune, partinică, patriotică, şi că ne vom ridica la înălţimea marii încrederi şi sprijinului pe care societatea noastră socialistă, partidul, personal secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ni le acordă. Cu aceste gînduri, dorim scritorilor din România sănătate, putere de muncă şi fericire, Uniunii Scriitorilor — noi şi strălucite jubilee, iar scrisului românesc — tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă veşnică in conştiinţa poporului şi a omenirii. A +M Tovarăşul ION TEOREANU: Stimate tovarăşe şi tovarăşi, * Acum, cindi aniversăm împlinirea a şapte decenii şi jumătate de la fondarea Societăţii Scriitorilor Români, slujitorii şcolii şi tineretul studios aduc un vibrant omagiu prozatorilor, poeţilor, dramaturgilor, criticilor, tuturor creatorilor de frumos, care, de-a lungul vremii, au adus şi aduc o contribuţie remarcabilă la formarea şi educarea generaţiilor tinere, la îmbogăţirea vieţii spirituale a poporului nostru, a tezaurului de valori al umanităţii. Dintotdeauna, cunoaşterea temeinică a limbii şi literaturii române, familiarizarea copiilor, elevilor şi studenţilor cu cele mai de seamă opere, au constituit obiective de bază ale şcolii, preocupări de căpătâi ale iluştrilor ei reprezentanţi. O contribuţie deosebită la dezvoltarea studiului limbii române au adus-o clasicii literaturii noastre. Dacă Eminescu şi Caragiale au fost dascăli sau inspectori şcolari pentru scurtă vreme, Creangă şi Slavici au slujit învăţămîntul mulţi ani în şir . Odobescu, Vlahuţă şi Coşbuc au devenit autori de manuale de citire şi gramatică , cărţi şcolare de stil şi compoziţie, de genuri şi specii literare, de istorie literară au alcătuit Topîrceanu, Rebreanu, Sadoveanu, Călinescu şi alţii, cultivînd în conştiinţa tinerelor vlăstare dragostea şi interesul pentru limba strămoşească. In prezent, studiul limbii şi literaturii române constituie prima disciplină din catalog, disciplină fundamentală pe toata treptele, de pregătire, menită să contribuie, într-o măsură hotărîtoare, la formarea culturală a tinerilor, la însuşirea celorlalte obiecte de învăţămînt, la educaţia moral-politică şi patriotică a elevilor şi studenţilor. „Nu se poate vorbi de educaţie politică, de cultură revoluţionară, arăta toovaraşul Nicolae Ceauşescu, fără cunoaşterea limbii, a literaturii, a istoriei glorioase a poporului nostru“. Continuînd, în condiţiile orînduirii noastre, tradiţiile progresiste ale Societăţii Scriitorilor Români, realizările şi preocupările celor mai proeminente personalităţi ale literelor româneşti, Uniunea Scriitorilor, membrii acesteia, acordă învăţământului un real ajutor în procesul complex al formării tinerelor generaţii. In ultimii ani, literatura destinată copiilor şi tineretului a cunoscut un evident spor de calitate, o extindere a ge- nurilor sale spre zone tematice şi de vîrstă dintre cele mai diverse , se conturează, tot mai mult, o arie culturală demnă nu numai de interesul celor peste 5 600 000 de elevi şi studenţi, dar şi de acelaal opiniei literare specializate. Numeroase scrieri contemporane înrîuresc profund conştiinţa tineretului aflat pe băncile instituţiilor de învăţămînt, aduc o însemnată contribuţie la educarea acestuia în spiritul dragostei neţărmurite pentru pămîntul natal, pentru poporul din care face parte, pentru Partidul Comunist Român şi secretarul său general tovarăşul Nicolae Ceauşescu. îngăduiţi-mi ca, folosind acestmoment solemn, să exprim Uniunii Scriitorilor şi membrilor ei cele mai calde mulţumiri din partea conducerii Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, a cadrelor didactice şi tineretului studios, pentru operele literare puse la dispoziţia şcolii, pentru colaborarea fructuoasă în elaborarea programelor, manualelor şi cursurilor, să le adresez chemarea fierbinte de a se apleca, cu şi mai multă atenţie, asupra muncii şi vieţii tineretului, de a făuri noi opere care să reflecte trecutul glorios al patriei, prezentul socialist, viitorul său de aur, aşa cum îl dorea luceafărul poeziei româneşti. Sub semnul răspunderii comune pentru formarea tinerelor generaţii, vă doresc dumneavoastră, tuturor scriitorilor, realizări tot mai mari în activitatea de creaţie, in făurirea de opere tot mai valoroase, la nivelul exigenţelor stabilite de partid, al etapei istorice pe care o străbate România socialistă. Tovarăşul CORNEL NEDELCU: Stimaţi tovarăşi, Aniversarea a 75 de ani de la înfiinţarea Societăţii Scriitorilor Români ne oferă nouă, tuturor, prilejul de a evoca tradiţiile progresiste ale culturii şi literaturii noastre româneşti, cultură care cunoaşte o dezvoltare multilaterală, fără precedent în anii construcţiei socialiste. Ne exprimăm satisfacţia muncitorească şi bucuria deplină că în aceşti ani, cu deosebire de la Congresul al IX-lea, de cînd în fruntea partidului şi statului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, concomitent cu dezvoltarea economică a ţării, cu creşterea nivelului de trai material al întregului popor, au apărut numeroase lucrări literare de mare valoare artistică şi educativă, care îmbogăţesc patrimoniul cultural al ţării. Simţim o mare bucurie cînd ne întoarcem de la lucru şi găsim copiii noştri cu cartea in mînă, luminîndu-şi mintea şi sufletul la flacăra cuvîntului scris, cind în clipele de răgaz beneficiem noi înşine de operele literare create de scriitorii români. De-a lungul anilor, operele celor mai de seamă scriitori români sînt străbătute de o neţărmurită dragoste faţă de patrie şi popor, slujind cu devotament idealurile de libertate naţională şi socială ale întregii naţiuni. Prin operele create, scriitorii au făcut cunoscute lumii virtuţile poporului nostru — demnitatea, hărnicia, omenia, setea de libertate şi dreptate. In acest moment aniversar, satisfacţia noastră, a muncitorilor, a întregului popor, este cu atît mai mare cu cit eforturile depuse, lupta pentru a învinge greutăţile de tot felul sînt oglindite şi în operele literare ale scriitorilor noştri. Lucrările în proză, teatrul şi poezia înfăţişează lupta poporului, urmînd cu încredere partidul, pe secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru înfăptuirea operei de edificare a socialismului în România. Ca muncitor care lucrez într-unul din marile colective muncitoreşti ale Capitalei vă pot spune cu certitudine că marile succese depindite în dezvoltarea economico-socială a patriei noastre în aceşti ani ne umplu sufletele de satisfacţie, bucurie şi un profund optimism. Ele trebuie să constituie, în acelaşi timp, Un izvor nesecatde inspiraţie pentru operele literare, care să ilustreze cu puterea de netăgăduit a faptelor, a realităţii înconjurătoare, adînca încredere în justeţea drumului pe care Partidul Comunist Român călăuzeşte întreaga naţiune. » Aşa cum a subliniat în repetate rînduri tovarăşul Nicolae Ceauşescu, noi, muncitorii, dorim opere valoroase, de oricare diversitate de genuri şi stiluri, care să înfăţişeze munca eroică a poporului nostru, în care să ne regăsim cu idealurile şi sentimentele noastre, opere demne de marea epopee constructivă pe care o înfăptuim. Acum, cînd aniversăm 75 de ani de la înfiinţarea Societăţii Scriitorilor Români, ne exprimăm deplina încredere că, urmînd neabătut politica partidului, transpunînd în fapte indicaţiile preţioase ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, scriitorii noştri îşi vor pune forţa creatoare şi talentul lor în slujba creării unor opere literare de mare valoare, inspirate din clocotul vieţii şi muncii constructive. Vă aşteptăm, stimaţi tovarăşi scriitori, să veniţi mai des în mijlocul nostru, pentru a ne cunoaşte mai bine problemele cu care ne confruntăm, aspiraţiile şi năzuinţele şi vă asigurăm că veţi găsi în colectivul nostru suficient material documentar care să vă inspire în operele pe care le veţi crea. Tovarăşul SZILAGY DEZIDERIU: Stimaţi tovarăşi, Onorat de şansa de a lua cuvîntul în aceste momente sărbătoreşti ce marchează 75 de ani de la constituirea Societăţii Scriitorilor Români, vă rog să-mi permiteţi săexprim un respectuos omagiu din partea ziarului Előre, cotidian central în limba maghiară al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, în cinstea celor care ieri şi azi s-au dăruit şi se dăruiesc slujirii poporului, slujirii patriei prin marea putere a cuvîntului frumos şi adevărat, născut din talent, abnegaţie, devotament şi putere de a crea, prin munca fără de odihnă intru creşterea limbii româneşti. De aici, din această sală, în ziua memorabilă de 1 iunie 1982, în cadrul unui impresionant sfat al ţării, pentru minte şi inimă, ideile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind menirea, sarcinile muncii ideologice şi politico-educative, menirea literaturii pentru asigurarea afirmării depline a concepţiei partidului ca mod de viaţă, de gindire şi acţiune, au pornit spre judecata şi inimile oamenilor ţării, ale noastre, ale întregului popor, generând în conştiinţe o vastă şi profundă reverberaţie. S-a subliniat atunci, iar timpul care s-a scurs confirmă neîntrerupt prin certitudinea faptelor, că vorbele de preţuire rostite azi, aici, cu festivul prilej, subliniază odată mai mult puternica înflorire a literaturii României, ţară liberă şi independentă, înflorire exprimată prin opere literare valoroase, născute pe solul zidirii, socialiste cu deosebire in cele două decenii din urmă ale anilor noştri de mari prefaceri revoluţionare, economice, sociale şi spirituale, îmi îndeplinesc o datorie de conştiinţă atunci cînd reamintesc frumosul adevăr al României socialiste, şi anume că înflorirea literaturii noastre încorporează în valorile sale perene şi noile opere create, în care se regăsesc toţi scriitorii patriei, deci şi cei care-şi încredinţează tiparului gîndurile scrise în limba maghiară, germană, sîrbă sau in alte limbi. Generaţiile de azi şi de miine nu vor uita că unitatea frăţească a tuturor fiilor ţării, deplin egali în drepturi, dar şi în îndatoriri, unitatea întregului nostru popor, unitate reflectată şi în operele literare, a devenit în aceşti ani o realitate, un fapt fundamental, o certitudine a revoluţiei noastre, o statornică realizare istorică, un luminos atribut caracteristic politicii partidului nostru, secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Stimaţi tovarăşi. Societatea noastră nouă, socialistă, de oameni egali, literatura noastră zămislită de aceşti ani beneficiază de enormul avantaj că la noi, în România, construirea celei mai drepte orînduiri din istoria omenirii se desfăşoară pe fundalul solid şi binefăcător al umanismului socialist, luminat de principiul comunistului de omenie. Acum, cînd obştea scriitoricească păşeşte in cel de al patrulea sfert de veac al existenţei uniunii sale de creaţie, exprim şi eu, din nou, urări de bine tuturor scriitorilor patriei, dorindu-ne şi dorindu-ne nouă, cititorilor, cărţi noi, demne de gloria predecesorilor, demne de epoca în care trăim, opere literare care să dăltuiască în marmura vremurilor, pe veci, chipul României socialiste de azi, al României comuniste de miine. r Tovarăşul PANTELIMON GĂVĂNESCU: Stimaţi tovarăşi, • Aniversarea a 75 de ani de la înfiinţarea Societăţii Scriitorilor Români — forum reprezentativ al spiritualităţii româneşti — constituie un plăcut prilej de a vă adresa, in numele Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România şi Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, cele mai călduroase felicitări pentru succesele obţinute în activitatea de creaţie, precum şi mulţumirile tinerilor şi copiilor patriei, pentru operele literare pe care le oferiţi, prin care contribuiţi la formarea lor multilaterală. Continuînd tradiţia progresistă a culturii şi literaturii române, scriitorii de azi şi-au însuşit învăţămintele reieşite din fondul de aur al gindirii revoluţionare, al operei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, reuşind, cu mijloacele artei, să reflecte fenomenele şi procesele devenirii noastre istorice, tumultuosul proces de construire a societăţii socialiste şi comuniste, să pună în evidenţă valorile moral-politice şi spirituale ce definescspecificul nostru naţional, valenţele sale universale. Operele literare, poeziile, romanele, nuvelele, piesele de teatru, scenariile de film, lucrările de critică şi istorie literară, purtînd semnătura scriitorilor contemporani, demonstrează, aşa cum se arată şi în Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, legătura indisolubilă a acestora cu viaţa poporului, cu activitatea eroică de făurire a viitorului nostru socialist. Misiunea educativă a literaturii şi artei nu poate fi apreciată fără a lua în considerare răspunderile acesteia faţă de tânăra generaţie. Mu putem uita că societatea de miine, soarta pămîntului românesc trebuie făurite de oameni cu un larg orizont de cultură, cu capacităţi creatoare multiple, cu spirit inventiv, capabili să înţeleagă, de pe poziţii înaintate, revoluţionare, procesele şi fenomenele din natură şi societate. Literatura anilor noştri, puternic stimulată de orientările şi indicaţiile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de întreaga sa activitate revoluţionară dedicată înfăptuirii înaltelor idealuri ale patriei şi partidului, a obţinut importante şi semnificative succese, contribuind, alături de ceilalţi factori educaţionali, la sădirea în conştiinţa oamenilor muncii, a dragostei faţă de patrie, partid şi popor, mîndria naţională pentru ceea ce se înfăptuieşte în anii socialismului. Devotaţi trup şi suflet cauzei poporului şi partidului, iubindu-şi patria, trecutul, prezentul şi viitorul său luminos, scriitorii. Tovarăşul EDUARD EISENBURGER: Stimaţi tovarăşi, Cu acest minunat prilej rog să-mi îngăduiţi să aduc un cald omagiu solemnităţii consacrate celor 75 de ani de la înfiinţarea „Societăţii Scriitorilor Români“ — moment de deosebită importanţă pentru dezvoltarea literaturii din ţara noastră. Colectivului publicaţiei „Karpatenrundschau“, din care fac parte, i-a fost dat anul trecut, cu ocazia aniversării a unui sfert de veac de existenţă, să trăiască un eveniment inedit în istoria bicentenară a presei noastre, şi anume, aprecierea activităţii unei reviste de cultură în limba germană cu un Mesaj din partea secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Această înaltă cinstire, care ne onorează în mod deosebit, constituie desigur o expresie grăitoare a aplicării consecvente de către Partidul Comunist Român a politicii sale juste şi drepte, ştiinţifice, in problema naţională, ea a constituit insă pentru colectivul nostru totodată şi un prilej de a ne angaja şi mai plenar in faţa editorului şi a cititorului să cultivăm tradiţiile progresiste ale poporului nostru, să acordăm o atenţie şi mai mare reconsiderării moştenirii culturale, bogatelor interferenţe româno-maghiaro-germane în acest domeniu, ca rod al unei convieţuiri îndelungate şi fructuoase, promovării respectului şi stimei faţă de toţi cei care trăim pe aceste meleaguri strămoşeşti, cultivării patriotismului faptelor, a dragostei fierbinte faţă de ţară şi partid, făcîndu-ne un crez din promovarea fermă a unei literaturi angajate şi militante, adueîndu-ne in felul acesta contribuţia la modelarea întregii vieţi spirituale a populaţiei germane din România — parte integrantă a peisajului cultural din ţara noastră. Astăzi, pe lingă cele 7 publicaţii puse la dispoziţia cititorului şi, bineînţeles, şi creatorilor în limba germană, 9 edituri din ţară scot cărţi în limba germană. Toate acestea au facilitat nu numai sporirea numărului operelor realizate, ci şi îmbogăţirea conţinutului şi a mijloacelor artistice ale acestei literaturi, creaţia originală în limba germană reuşind să-şi cucerească un loc bine meritat în creaţia literară a României socialiste, în lume. Nivelul ei apreciabil denotă şi un alt fenomen îmbucurător : mulţi autori sînt editaţi şi in străinătate. Toate acestea sînt explicabile în primul rînd datorită grijii deosebite ce o poartă partidul întregii creaţii literare din patria noastră — indiferent de limba în care ea se realizează , asigurîndu-i un rol şi un statut nou în societatea socialistă românească contemporană, cum de altfel sugerează din plin şi această manifestare emoţionantă dedicată literelor şi rostului lor militant în devenirea şi manifestarea plenară a obştei. La împlinirea a trei sferturi de veac de la constituirea „Societăţii Scriitorilor Români“, care şi-a adus o veritabilă contribuţie la dezvoltarea spiritualităţii româneşti, urăm din toată inima slujitorilor scrisului să dureze noi opere demne de evul socialist pe care îl trăim, să se înscrie prin valoarea lor la* un loc de frunte in patrimoniul literaturii universale. Tovarăşul general colonel VASILE MILEA: Stimate tovarăşe, stimaţi tovarăşi, îmi face o deosebită plăcere să aduc la celebrarea împlinirii a 75 de ani de la înfiinţarea primei Societăţi, a Scriitorilor Români un călduros salut ostăşesc din partea tuturor fiilor patriei înrolaţi sub drapelele de luptă ale armatei. Festivitatea, organizată în aceste zile, cind poporul nostru omagiază un moment de răscruce din istoria României — Congresul al IX-lea al partidului —, capătă o profundă semnificaţie, evenimentul de acum 18 ani deschizînd noi orizonturi şi in domeniul creaţiei literare. Ca urmare a îndrumării, atenţiei şi sprijinului permanent ale partidului, ale secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ultimele două decenii au apărut lucrări de o incontestabilă valoare prin mesajele şi ideile înaintate ce le cuprind. Acum, la această festivitate, doresc să exprim sentimentele de consideraţie şi apreciere pe care militarii le nutresc faţă de trudnica şi incandescenta muncă — încorporată în efortul constructiv al poporului — a scriitorilor din patria noastră, muncă jalonată de crezul înflăcărat al slujirii celor mai nobile idealuri de transformare revoluţionară a societăţii, de formare a omului nou, cu o înaltă conştiinţă patriotică, revoluţionară, aşa cum se subliniază in Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în paleta bogată de teme abordate de literatura română, eroismul şi spiritul de jertfă dintotdeauna ale poporului nostru şi ale armatei sale, pentru apărarea fiinţei naţionale, a gliei străbune au ocupat un loc de frunte. N-a existat mare scriitor român care în lucrările sale să nu fi înfăţişat patria şi patriotismul, să nu fi reflectat virtuţile şi tenacitatea recunoscute ale viteazului şi bravului nostru popor, în lupta pentru apărarea pămîntului strămoşesc, graiului şi spiritualităţii, liniştii şi păcii căminelor. Continuînd această bogată tradiţie, creaţia literară contemporană ne oferă minunate şi vibrante pagini în care este descris chipul luminos, plin de umanism, al ostaşului de astăzi, apărător şi constructor al noii orînduiri, în care este înfăţişată armata noastră revoluţionară — devenită, in anii socialismului, o prezenţă activă în întreaga viaţă politică, economică, socială şi spirituală a patriei. In acest cadru, doresc să relev buna conlucrare statornicită între Uniunea Scriitorilor şi armată, prezenţa multor scriitori la diverse activităţi din unităţile şi instituţiile militare. Incredinţîndu-vă de stima şi respectul purtătorilor uniformei armatei române, vă asigur de tot sprijinul în cunoaşterea cit mai aprofundată a universului vieţii ostăşeşti, in dorinţa noastră ca, extinzînd această conlucrare, armata săfie mai mult prezentă în operele literare, pe măsura rolului şi locului pe care ea îl ocupă în societatea românească actuală. Acţionînd pe baza documentelor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, a cerinţelor doctrinei militare naţionale, al cărei strălucit fondator este tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oştirea ţării îndeplineşte cu abnegaţie indicaţiile şi ordinele comandantului nostru suprem, fiind gata ca în orice moment să apere, împreună cu întregul popor, cuceririle revoluţionare, independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a României socialiste. Educată şi îndrumată de gloriosul nostru partid comunist, armata —parte integrantă a poporului — se afirmă tot mai mult, aşa cum ne-a cerut-o tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, ca o înaltă şcoală de educaţie politică, patriotică şi revoluţionară a tinerilor. Ea îmbină armonios Sarcina de bază — pregătirea de luptă şi politică — cu participarea nemijlocită, plină de dăruire şi abnegaţie, la efortul constructiv al oamenilor muncii, aducîndu-şi contribuţia la edificarea unor importante obiective economice, la Înfăptuirea programului de asigurare a independenţei energetice a ţării, înflorirea patriei noastre socialiste. Totodată, cadrele militare, ostaşii participă la viaţa socialpolitică şi cultural-ştiinţifică a ţării, la ampla manifestare a muncii şi creaţiei libere. Festivalul naţional „Cîntarea României“, afirmîndu-se ca buni activişti ai partidului. Iată, stimaţi tovarăşi, un front larg de activităţi desfăşurate de instituţia noastră militară care se constituie în tot atîtea surse de inspiraţie pentru durarea unor autentice şi viabile opere de artă, ale căror eroi — ostaşii zilelor noastre — să fie înfăţişaţi în contextul minunatului şi înălţătorului lor efort dedicat înfăptuirii Programului partidului edificării socialismului în patria noastră. Ostaşii sunt întotdeauna bucuroşi să-i primească pe scriitori printre ei, pe vatra fierbinte a cîmpului de instrucţie şi, deopotrivă, pe şantiere, oriunde au de îndeplinit chemarea fierbinte înscrisă pe Drapelul de luptă : „Pentru patria noastră. Republica Socialistă România“ şi să le inspire pana în a crea opere care să dăinuie peste veacuri. Vă urez, din toată inima, mult succes în activitatea dumneavoastră de creaţie, spre gloria şi înălţarea literelor româneşti. . prin intermediul scrisului, şi-au adus şi-şi aduc contribuţia la propăşirea României, la întărirea independenţei, suveranităţii, la afirmarea ei pe toate meridianele lumii. împlinirea a trei sferturi de veac de la înfiinţarea Societăţii Scriitorilor Români trebuie să însemne un prilej de subliniere a îndatoririlor Uniunii faţă de promovarea unei literaturi tinere, demne de tradiţia românească, o literatură pătrunsă de spiritul de partid, animată de însufleţitoarele îndemnuri ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a contribui la educaţia patriotică, revoluţionară, a tuturor fiilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, de a mobiliza energiile lor creatoare în amplul proces de edificare socialistă a ţării. Urîndu-vă succese tot mai mari în activitatea dumneavoastră, vă asigurăm, stimaţi tovarăşi, de sprijinul nostru, al organizaţiilor de tineret şi copii, în îndeplinirea importantelor sarcini politico-educative, de formare a omului nou, cu o înaltă conştiinţă socialistă, constructor demn al comunismului pe pămîntul scump al României. A Tovarăşul ILIE RÂDULESCU: Stimaţi tovarăşi, Pentru slujitorii presei, radioului şi televiziunii aniversarea de astăzi este un prilej de a aduce un, cald omagiu literaturii şi făurarilor ei, scrisului generat de marile idealuri ale prezentului socialist, de epoca glorioasă a trecutului, tuturor celor care, cu steg şi neodihnă, au contribuit la „creşterea limbii româneşti şi a patriei cinstite“. Sunt onorat să adresez, cu prilejul aniversării a trei sferturi de veac de la constituirea „Societăţii Scriitorilor Români“ din partea Consiliului Ziariştilor, a Radioteleviziunii Române, cele mai calde felicitări Uniunii Scriitorilor, continuatoare în condiţiile luminoase ale socialismului a tradiţiilor patriotice, umaniste ale înaintaşilor, odată cu urarea de a îmbogăţi cu noi opere fondul de aur al culturii patriei. Sărbătorind acest eveniment din viaţa scriitorimii noastre cind întregul popor omagiază împlinirea a 18 ani de cînd în istoria patriei s-a înscris cu litere de aur Congresul al IX-lea al partidului, exprimăm recunoştinţa ziariştilor, a tuturor colaboratorilor presei şi Radioteleviziunii pentru grija permanentă, inalta exigenţă şi preţuire pe care partidul, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu le manifestă faţă de presă, de radio şi televiziune. Epoca marilor realizări economice înscrisă sub arcul de lumină al acestor 18 ani este, totodată, epoca in care arta şi literatura poporului nostru, tot ceea ce el a creat, inconfundabil şi peren, în patrimoniul culturii naţionale şi universale, au fost puse într-o strălucitoare lumină, sub îndrumarea atentă a partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îmbogăţind universul spiritual al patriei, universul de simţire al generaţiilor de astăzi şi dintotdeauna. Noi cei care lucrăm în presă sîntem bucuroşi să subliniem că astăzi, mai mult ca oricînd, sunt prezenţi în paginile ziarelor şi în emisiuni radiofonice şi de televiziune scriitori, compozitori, artişti plastici, cineaşti, oameni de teatru, istorici, profesori, creatori populari, folclorişti. Subliniem cu recunoştinţă că în aceşti ani s-au creat depline condiţii de către partid şi stat ca Radioteleviziunea să-şi lărgească evantaiul problematic, educativ şi publicistic, ea afirmîndu-se deopotrivă ca publicaţie culturală, atelier de creaţie, teatru, cinematograf, sală de concert, muzeu de artă, tribună de dezbateri creatoare. Şi in viitor. In efortul lor de a realiza pagini şi a difuza emisiuni de o calitate superioară, în consonanţă cu exigenţele maselor, presa şi Radioteleviziunea îşi vor amplifica şi adinei colaborarea cu Uniunea Scriitorilor şi asociaţiile sale, cu cenaclurile din toate judeţele ţării, cu toţi creatorii de valori culturale, văzînd în aceasta un mijloc de ridicare a conţinutului şi nivelului publicistic al activităţii noastre. La împlinirea a 75 de ani de la constituirea „Societăţii Scriitorilor Români“, omagiind pilda patriotică a celor care au îmbogăţit tezaurul nepieritor al culturii României , o cultură care străluceşte astăzi mai viu ca oricind între culturile lumii — urăm scriitorilor să aducă în lumina de aur a timpului socialist şi comunist al ţării opere care să aiureze, capabile să dăinuiască de-a pururi in patrimoniul cultural, naţional şi universal. Căci, cum mărturisea ilustrul cărturar George Călinescu, „a scrie pentru cei mulţi este o serie pentru multă vreme“.