Luceafărul, ianuarie-iunie 1985 (Anul 28, nr. 1-26)

1985-01-05 / nr. 1

I Ţara la început de an M grg la început de an, ţara aflată la orizonturile­­■ unui nou an, pe traiectul istoriei sale de muncă şi l­a viaţă, in continuitatea de fapt a unor idei şi dimen­­siuni de natură economică, politică şi socială care au plasat-o in epoca celor mai fertile şi mai prodigioase transformări din întreaga sa existenţă, ţara ca realitate ma­terială şi spirituală, ţara ca timp, ca durată, ţara ca per­manenţă a gîndurilor şi sentimentelor noastre fundamentale, ţara ca dragoste, ca nădejde, ţara ca vis şi înfăptuire, ţara ca tot ce ne înconjoară şi sîntem — acesta este tabloul în relief uman şi moral al unui nou început de an, acesta este sentimentul înalt care ţine de durabilitatea şi frumuseţea unei epoci uriaşe, de cea mai mare însemnătate naţională. In lumina şi pe parcursul înfăptuirii căreia ne moştenim neîn­cetat, cu o zestre nouă, sporită, pe măsura celor mai înain­tate idealuri şi aspiraţii. Mesajul de anul nou adresat ţării, poporului, de către secretarul general al partidului, pre­şedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ne insuflă acel cuprinzător şi dinamic realism care a devenit o carac­teristică esenţială a ultimelor două decenii de cînd ţara se află pe cel mai complex şi mai înfloritor drum al său. Tra­diţional prin expresia şi sinteza sa, mesajul ne conţine în datele unor preocupări şi eforturi de întinsă rezonanţă, în el se află imaginea României cuprinsă şi se află definită starea unui bilanţ care a făcut din anul jubiliar al celei de a patru­­zecea aniversări a libertăţii noastre şi anul celui de al Xlll-lea Congres al partidului un răstimp definitoriu pentru actualitatea şi perspectiva în care sîntem angajaţi. Pe filele începutului de an, ultimul din seria acestui cinci­­nal, s-au înscris şi se înscriu cele dintii semne şi fapte de muncă ce ne ilustrează sub raportul încrederii şi hotărîrii cu care dăm viaţă prevederilor planului pe acest an, progra­melor şi măsurilor adoptate de marele forum comunist. Este, aşa cum s-a spus, un an decisiv pentru bilanţul unei întregi etape şi este în acelaşi timp decisiv pentru viabilitatea şi certitudinea unei întregi perspective pentru că, în toate com­ponentele sale economice, tehnice şi ştiinţifice, în toate arti­culaţiile sale sociale, sub toate laturile şi mobilurile sale, acest an 1985 apare şi ca o punte temeinică între două etape, ca un reper, cit se poate de semnificativ pentru o realitate cu mult mai dinamică, viitoare. Ea apare ca proiect dar şi ca deziderat, ca posibilitate şi certitudine, ca materie densă de lucru, in modelare, după spiritul şi substanţa idei­­lor, a h®tăririlor marelui ro­an- comunist devenite program şi conduită ale întregii naţiuni. Este de ordinul celei mai simple şi mai cuprinzătoare evidenţe, faptul că, asemeni unei uriaşe rostiri în destin, partidul şi ţara alcătuiesc îngemănarea de gînd şi acţiune, de realitate, vigoare, dinamism şi perspectivă, ca o sudură a celor mai trainice şi înaintate idealuri, dind în permanenţă şi cu o deosebită claritate proba unei indestructibile şi deci­sive unităţi. Este acesta, sentimentul întreg pe, care l-am trăit ascultînd mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Pe temeiul acestei unităţi ţara de azi se află în focarul de raze al celei de mîine. Mesajul conducătorului partidului şi statului trimite cu însufleţire spre o asemenea înţelegere şi e hotărît că în Inima şi­ conştiinţa întregii naţiuni stă lumina tuturor împlinirilor sale. έn felul său emoţionant, cald şi generos, ţara îşi­­ omagiază oamenii şi biografiile de excepţie, adău­­gîndu-le tezaurului său de valori şi exemple mode­latoare ca pe un fapt de spirit în cumpănirea con­temporanilor ca şi a urmaşilor. Este un gest acesta care-şi are o profundă şi revelatoare explicaţie morală, pentru că el atinge resorturi adinei, mai puţin vizibile dar de un curat şi indiscutabil simţ al dreptăţii, al încrederii, al preţuirii, al stimei şi respectului cu care poporul şi ţara îi înconjoară dintotdeauna pe cei ce le exprimă şi le înţeleg în cel mai înalt grad aspiraţiile, cerinţele şi aşteptările şi, prin întreaga lor muncă şi viaţă, se aşează în slujba împlinirii acestora, aducîndu-şi o inconfundabilă contribuţie la sporirea zestrei naţionale de valori. Ne prilejuieşte aceste gînduri apropiata omagiere a zilei de naştere a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, remarcabilă personalitate a vieţii noastre politice, om de ştiinţă binecunoscut, savant de renume mondial.­­ ‘ Este ştiut că nu există azi domeniu de activitate în care ştiinţa şi cercetarea să nu fie implicate după cum la fel de bine se ştie că în toate marile izbînzi ale acestor ani, în strînsă legătură cu creşterea nivelului de viaţă material şi spiritual al poporului, ştiinţa are o contribuţie de vîrf. Şi în toate acestea se află contribuţia de marcă a gîndirii, a ope­­rei, a acţiunii teoretice şi practice ale tovarăşei Elena­­. Ceauşescu- Acest adevăr încununează o realitate şi deschide­­ un larg orizont asupra preocupărilor economice, ştiinţifice şi tehnice din actuala etapă ca şi în perspectivă. Viabilitatea unui asemenea amplu şi statornic demers stă ca argument în tot ceea ce ne-am propus pentru viitorul apropiat şi depăr­tat cînd noul, crearea şi aplicarea acestuia în­ muncă, în viaţă, constituie o coordonată de fond a întregii activităţi. O biografie de excepţie, o­ activitate neobosită, un exemplu strălucit de muncă şi viaţă, o cuprinzătoare şi responsabilă înţelegere a rosturilor ştiinţei şi a menirii acesteia în socie­tate, în­­ lume, pentru salvgardarea umanităţii şi a condiţiei umanismului fac tot mai rostit pretutindeni numele tovarăşei Elena Ceauşescu. In fruntea Comitetului Naţional Român „Oamenii de ştiinţă şi pacea" desfăşoară o prodigioasă activitate, exemplară nu numai sub aspectul concret al re­zultatelor, cit şi sub acela etic, al moralei prin care ştiinţa trebuie să servească vieţii, libertăţii­ şi independenţei po­­poarelor ,iar nu ameninţării lor, nu­­distrugerii. „Popoarele, în care oamenii de ştiinţă au un mare rol - spunea tovarăşa Elena Ceauşescu - pot, acţionînd unite, să schimbe cursul evenimentelor, să­ asigure triumful raţiunii şi păcii. Trebuie să, făcem totul, mai sublinia, ca minunatele cuceriri ale ştiinţei, ale tehnicii, ale cunoaşterii, energia nucleară să fie puse numai şi numai în slujba dezvoltării economico-sociale paşnice ! Să facem­ totul pentru a apăra dreptul suprem al oamenilor la existenţă, la libertate şi independenţă, la viaţă, la pace!“. Cu Sentimentele celui mai deplin respect, de stimă şi pre­ţuire ţara îi omagiază personalitatea şi îi adresează urarea călduroasă. „La mulţi ani i­­n ecourile urărilor de an nou, ale manifestărilor tradiţionale prilejuite de acesta, sub semnul mesa­jului conducătorul partidului şi statului, ţara a îna­intat, aşadar, către un nou orizont al existenţei şi devenirii­­ sale. Gen­erăţia tînără, copiii patriei au urat tovarăşului ,Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu „La­­ mulţi ani !". Poporul întreg a făcut aceasta, exprimînd un crez al propriei sale identităţi. La rindu-le, au urat ţării­­şi nouă tuturor izbînda unei munci şi vieţi tot mai pline, satisfacţia şi mîndria unor eforturi care să confere un sens nou­, tot mai ridicat,, edificării socialiste şi comuniste a patriei. Luceafărul 1 QIS'H . '32. 4 Proletari din toate ţările, uniţi-vâ l­uceafărul Sáptamínal editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România ,UN ACCENT DEOSEBIT SE VA PUNE PE DEZVOLTAREA STIINTEI, ÎNVĂȚĂMÎNTULUI ȘI­ CULTURII - FACTORI DE CEA MAI MARE IMPORTANȚĂ PENTRU DESFĂȘURAREA CU SUCCES A ÎNTREGII OPERE DE CONSTRUCȚIE SOCIALISTĂ DIN PATRIA NOASTRĂ. SE VA INTENSIFICA ACTIVITATEA POLITICO­­EDUCATIVA PENTRU LĂRGIREA ORIZONTULUI DE CUNOŞTINŢE AL OAMENILOR MUNCII, DE FOR­MARE A OMULUI NOU, CU O CONŞTIINŢĂ PATRIOTICA, REVOLUŢIONARĂ, ÎNAINTATĂ". NICOLAE CEAUŞESCU Din Mesajul de Anul Nou Mmammmmmmawmusmmam Incă-i in sudorile naşterii Anul înstelat şi încă aştept la cişmea stînjeneii de seară Lampa latină se-aprinde pentru toţi zburătorii de larg sufletu-mi e fruct de ianuar Inima-n frunze calde pe sănii de vint pretutindeni Uite schimbarea Patria ninge Ovidiu Genaru POEME PATRIEI ÎN IANUARIE In pagina a 5-a Pe cer splendoarea amintirii cocorului In ou de zăpadă tineri mă cheamă la cină ­­A A OMAGIU TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU .................................... . . Ştiinţa — componentă fundamentală a progresului şi milenara istorie a României, in nu-i­meroase momente de­ răscruce pentru existenţa şi progresul patriei, s-au afirmat mulţi patrioţi luminaţi care şi-au consacrat întreaga activitate şi fiinţă slujirii cu abnegaţie a idealurilor majore ale poporului. Perioada care însumează insă ,cele mai de seamă înfăptuiri ale­ existenţei poporu­lui român, începe odată cu făurirea­ Partidului Comunist Român, care in lupta sa pentru împlinirea idealurilor de libertate naţională şi socială şi de trecere la construirea societăţii noi socialiste şi­­comuniste, a reliefat nume­roase personalităţi al căror simbol il repre­zintă secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care întruchipează cele mai de seamă trăsături de conducător eminent de partid şi de stat. Acţionind cu fermitate, şi, consecvenţă, ,in conformitate cu liniile direc­toare ale Programului Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a elaborat con­cepţia de amplă deschidere istorică privind locul şi însemnătatea cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice in asigurarea progresu­lui general al societăţii. O remarcabilă contribuţie la elaborarea şi transpunerea in viaţă cu fermitate a politicii partidului­ de dezvoltare a ştiinţei şi tehnolo­giei aparţine tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, membru al Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­viceprim ministru, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie. Eminen­tului om politic şi de ştiinţă îi revine astfel meritul de a fi fundamentat ideea că progra­mul de dezvoltare a societăţii socialiste, satis­facerea nevoilor mereu creseicide ale econo­miei naţionale sunt indisolubil legate­ de pro­gramul ştiinţei, de rezultatele cercetărilor fun­damentale şi aplicative în toate­­ramurile eco­nomiei, că îndeplinirea cu succes­ a noilor, sar­cini decu­rgîh­d din dezvoltarea social-econo­­mică a ţării creează necesitatea­ perfecţionării sistemului de organizare a activităţii ştiinţi-Prof. dr. doc. Constantin Luca Continuare în pag. a 3-a • In pagina a 3-a : • •■Mărturii are unui strălucit prestigiu internaţional» de Corneliu Vlad • «Omagiu luminii» de Eugen Palade • Poeme omagiale de • Victoria Milescu * Sandu Stelian • Valeria Deleanu • Ion Vergu Dumitrescu Flori pentru întîia Fiică a Ţării Centru întîia Fiică a Ţării, Un cintec de pace din inimi rostim, şi-n semnul iubirii tresar parcă zorii, cind florile dalbe cu drag­i le-nchin ! Pentru întîia Fiică a Ţării, aşez lingă soare un ram de măslin­­ şi plouă pe ţară cu flori de lumină şi florile-s dalbe, de măr şi de crin­ şi plouă pe ţară cu flori de lumină , şi-n suflet ne este înalt şi senin ! Cum braţ lingă braţ se adună, ca fluviul mare venim,­­ flori dalbe-mpletind in cunună, — prinos pentru-Un chip ce-l iubim ! Şi scriem cu slove de aur, pe stemă - un falnic destin -­ Ca zorile-a Sa ctitorie să dăinuie-n veacuri, deplin ! Şi scriem cu slove de aur — pe stemă - un falnic destin — Iar Numelui Său, — cu mindrie — alături de Ctitorul drag, Azi - cupa-nchinăm,­­ să ne fie — Lumină in viaţă - şi-n prag ! Iuliana Paloda Bestia Istoria română inscrie pe Columnă Un nume de femeie cum altul n-a mai fost, Femeile române se-nsumă in ea toate, in ea se-nsumă timpul şi-al nostru visat rost. Atitea eroine au fost in astă vatră Străbună şi înaltă şi-au devenit simbol, Dar toate-n ea se-adună, in numele ei, care Planetei şi luminii ii dă mereu ocol. Alături de EROUL acestui neam străbun Ea este azi in lupta pe-a vieţii baricadă, Să vină viitorul mai repede în prag, Să intre Mari Vapoare, la noi, aici, în radă. Ne-a învăţat partidul să fim mereu aripă, Ne-a învăţat partidul să fim mereu o zare Şi-avem în fruntea luptei pe cel mai Mare fiu Al neamului acesta privind in depărtare. Poporul care naşte o astfel de FEMEIE, Poporul care naşte un astfel de BĂRBAT Este menit să aibă un viitor de aur, Coloana Infinită să urce ne-ncetat. Ion Văduva-Poenaru mm »•m*. - •/.. Tovarășa Elena Ceauşescu - Tablou de Dan Halmanu wmm An tînăr, 1985 f­ ­ără zăpadă, răscrucea anilo­r are in sine ceva ireal, ca o trecere cu ochii închişi dintr-o poveste in altă po­veste. Totuşi, niciodată nu e prea tir­­ziu. Poate ninsoarea se va porni chiar in clipa cind voi pune punct acestor rinduri de început de an nou şi, atunci, cel puţin, nedumeririle copiilor cartierului meu se vor domoli. Ei vor impinzi toţi derdeluşurile improvizate, trăgind de sănii mai mari decit ei său clătinîndu-se ameţiţi de viteză pe patine legate in pripă., Dacă stau să mă gindesc bine, cam aşa trecem toţi din decembrie in ianuarie , trăgind de spe­ranţe mai mari decit noi şi ameţiţi de bucurii pe care nu le mai măsurăm cu prea multă luare aminte şi ne surprind pe nepregătite. Şi, în vecinătatea şi în larma copiilor, încercăm sâ trăim preţ de o secundă sau două intr-un viitor in temeliile­­căruia am aşezat­ fiecare o cărămidă. Sau un copil, ceea ce uneori cam acelaşi lucru se cheamă. E un privilegiu al maturităţii să poată me­dita şi la bucurie asupra unor intimplări care pregătesc viitorul. In anul ce s-a încheiat, în­­timplârile de acest fel au adăugat existenţei fiecăruia dintre noi conştiinţa unor responsa­bilităţi majore, certitudinea asumării unui des­tin a cărui însemnătate depăşeşte omul şi clipa. Anume, despre destinul ţării româneşti este vorba, despre statura ei din anii ce vin “şi despre puterea fiecăruia dintre noi de a se regăsi in ziua­ de miine a patriei cu întreaga sa abnegaţie de cetăţean devotat progresului obştii. In vremuri mari, cuvintele mari sunt la ele acasă. .Uneori chiar se cuvine, să le rostim, cu încredere in harul lor de a cuprinde elanul şi sentimentele unui popor renăscut, ale poporului care suntem­ , in viaţa unei naţiuni, o răscruce de ani poate fi şi o răscruce de istorie. Şi in faţa acestui an tinăr, 1985, gindul nu ezită : dorinţa fierbinte a ţării este de a investi isto­ria ei cu un nou început. Chiar de pe pragul acestui an nou şi cu preţul unei dăruiri care nu cunoaşte margini. Fiind pregătiţi toţi pentru orice încercare menită să aducă mai binele ţării, cu un ceas mai devreme şi mai rotund decit l-am preconizat. După un congres care a, statornicit iit viaţa Ro­mâniei s­ocialet­c o atrei voinţe, de- a­­urca pe treptele cele mai înalte ale civilizaţiei şi bunăstării şi o nouă strategie intru atingerea, unui ideal comun rămîne o datorie a fiecărui comunist să caute in el însuşi resursele avin­­tului la care sintem­ chemaţi, ş­i asta va sem­nifica, implicit, o cunoaştere mai adîncă de sine a fiecăruia. Cu certitudine, vom găsi in noi mai multă lumină, mai multă limpezime, mai multă claritate. Şi vom înţelege mai bine că am evoluat fiecare laolaltă cu ţara. Este in firea lucrurilor beneficiul acestei surprize. Orice clipă de abnegaţie înseamnă, totodată, şi o clipă de uitare de sine. Şi orice regăsire de sine nu înseamnă decit o confruntare a omului cu destinul său, făurit prin efort pro­priu, integrat in efortul tuturor celor deopo­trivă cu el, şi la gind, şi la faptă. Pe pragul unui an nou, regăsindu-ne pe noi înşine, vom ajin­si un sens superior in soli­daritatea noastră indestructibilă. Mihai Pelin

Next