Luceafărul, iulie-decembrie 1988 (Anul 31, nr. 27-53)

1988-07-02 / nr. 27

E PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului Central al partidului a analizat şi aprobat, in unanimitate, propunerile Comitetu­lui Politic Executiv al Com­itet­ului Central cu privire la creşterea re­tribuţiei întregului personal mun­citor, precum şi­ a pensiilor. Prin­ aceste măsuri se asigură realiza­rea unor hotărâri importante ale Congresului al XIII-lea şi ale Con­ferinţei Naţionale ale partidului privind creşterea nivelului­ de trai­­material şi spiritual al întregului popor , ţelul suprem al politicii partidului, esenţa societăţii socia­liste multilateral dezvoltate pe care o edificăm cu succes în România. (Aplauze puternice, prelungite). După cum s-a văzut din mate­rialele studiate şi aprobate, se va majora cu 10 la sută retribuţia în­tregului personal muncitor, de aproape 7 900 000 de persoane. In acest cadru, retribuţia, tarifară se majorează cu 8 la sută, iar retri­buţia variabilă cu 2 la sută. Am pus, şi de data aceasta, accentul pe majorarea în mod deosebit a re­tribuţiei tarifare, pentru a asigura, în acest fel, o stabilitate şi garan­ţie a veniturilor reale obţinute prin muncă şi crearea condiţiilor pentru aplicarea fermă a acordului global. Retribuţia medie nominală va creşte de la 2 980 la 3 285 lei. Trebuie subliniată în mod deo­sebit creşterea retribuţiei tarifare minime, de la 1 500 lei lunar la 2 000 lei lunar, cu un spor de 33 la sută. Se poate spune că, de fapt, este cea mai mare creştere a retri­buţiei din anii socialismului , şi aceasta este în strînsă concordanţă cu politica generală a partidului nostru, de a asigura o creştere echilibrată a veniturilor tuturor oamenilor muncii și, în primul rînd, a celor cu venituri mici. (Aplauze puternice, prelungite). De această majorare vor beneficia, începînd de la 1 august pînă la 1 octombrie,­ peste 2 500 000 de persoarie.­ După­ cum pe drept cuvînt s-a subliniat­­și în plenară, aceasta se referă în­deosebi la personalul muncitor tî­­năr, aflat în primii ani­ de activi­tate în producţie, sau în diferite alte sectoare. . . In acelaşi timp, creşterea retri­buţiei nu va duce la creşterea chi­riilor sau la diminuarea 'alocaţii'lor pentru copii, pentru personalul muncitor care beneficiază de majo­rarea retribuţiei. Mărirea retri­buţiei se va realiza, pînă la sfîrşi­­tul anului, pentru 4 470 000 de oa­meni ai muncii, care reprezintă aproape lio la , sută din­­ întregul personal muncitor. ...„I’entru „reşUil, personalului,, maj­­orarea retribuţiei se va face în mod eşalonat, începînd de la 1 martie 1989 şi se va încheia la 1 august 1989. Astfel, în a doua parte a anului 1989, întregul per­sonal muncitor va primi retribuţia majorată.­­Prin majorarea mai accentuată a retribuţiilor mici, raportul dintre retribuţia minimă şi maximă, pe economie, va fi de 1 la 4,70, faţă de 1 la 5,35, în prezent, şi faţă de aproape 1 la 10, în 1965. Aceasta­­corespun­de pe deplin principiilor eticii şi echităţii­­ so­cialiste, asigurînd, în acelaşi timp, cointeresarea materială şi diferen­ţierea necesară între retribuţia mi­nimă şi maximă, între diferite sec­toare de­ activitate. Odată cu majorarea retribuţiilor are loc majorarea pensiilor de asi­gurări sociale, de­ stat pentru mun­că şi limită de vîrstă, pînă la 3 000 lei lunar, în medie cu 8 la sută. De această majorare a pensiilor vor beneficia 97 la sută din tota-. Iul pensionarilor din această cate­gorie, circa 1 350 000 de persoane. In acest cadru, pensia pentru li­mita de vîrstă, cu vechime de muncă integrală, va ajunge la me­dia de 2 000 lei, iar pensia minimă la această categorie va crește cu 22 la sută, de la 900 lei, lunar, la 1 100 lei, lunar. Pentru pensionarii cu vechimea în muncă incompletă, dar care au cel puţin 10 ani de muncă, pensia minimă creşte cu 45 la sută, de la 550 lei, lunar, la 800 lei, lunar. De asemenea, pensia minimă pentru gradul II de invaliditate se majo­rează cu 33 la sută — de la 600 lei, la 800 lei, lunar. In acelaşi timp, se majorează pensiile inva­lizilor­­de­ război — mai mici de­­3­ 000­ lei lunar — in medie cu circa­­1­7 la sută,­iar pensia minimă,­cu 45 la sută, de la 550 lei lunar, la 800 lei lunar. Măsurile de creştere a retribu­ţiilor şi a pensiilor au un caracter profund social şi umanitar, oglin­dind justeţea­­ politicii partidului nostru,­a­ României pline" în centrul activităţii sale omul, bunăstarea şi fericirea sa.. (Aplauze puternice, prelungite). Prin­ majorarea retribuţiilor, în anul 1990, cind întregul personal muncitor vă primim retribuţia noua, majorată,, fondul de retribuţie va creşte cu peste 29 miliarde lei anual. Merită, deci, subliniat făp- tui L.cJ L .în. 19­65 , fondul­, del retrib­u­­ţie total reprezenta circa 57 mi­liarde lei, iar în urma majorării retribuţiei va ajunge la peste­­ 300 miliarde lei , ceea ce reprezintă o creştere de 5 ori şi jumătate a fondului general de retribuţie. Dacă mai adăugăm la aceasta şi cele aproape­ 48 miliarde lei impo­zitul pe retribuţie care se suportă în prezent de întreprinderi, atunci înţelegem şi mai bine uriaşa creş­tere a fondului de retribuţie, a ve­nitului general al oamenilor mun­­cii dar., retribuţie, ca urmare a ac­tivităţii depuse............., în acelaşi timp, prin aplicarea majorării pensiilor, fondurile ne­cesare pentru un an, la această majorare, sunt de circa 2 miliarde lei, iar fondul total pentru pensii depăşeşte 35 miliarde lei, faţă de 3,8 miliarde lei în 1965, ceea ce reprezintă­ o creştere de aproape 9 ori. Este bine să subliniem toate acestea, pentru că ele reflectă în mod pregnant justeţea politicii ge­nerale a partidului nostru, de dez­voltare puternică a forţelor de producţie — singura cale de a asi­gura făurirea cu succes a socialis­mului şi de ridicare continuă a bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Noua majorare a veniturilor din retribuţii şi pensii demonstrează cu putere forţa orinciunii noastre, ca­racterul profund umanist şi demo­cratic al orînduirii noastre socia­liste. Această majorare generală a retribuţiilor şi pensiilor are loc­ în condiţiile menţinerii stabilităţii preţurilor la bunurile de consum şi la servicii şi, în general, a pre­ţurilor la toate produsele. Merită de subliniat făptui că în luna iunie a acestui an indicele preţurilor la o serie de produse agricole, vegetale,­in­ animale, pe piaţă, au fost cu aproape 10 la sută mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Luînd ca bază indicele 100 în 1987, în luna­ iunie a acestui an indicele preţurilor a fost de 90 la sută. Aceasta de­monstrează­­ cu putere justeţea po­liticii partidului nostru de dezvol­tare a agriculturii, a producţiei p­alii­­mentare şi a bunurilor de consum, de stabilitate şi menţinere sub con­trol a preţurilor. Aceasta, de alt­fel, este singura cale pentru a asi­gura ca­ majorarea retribuţiilor şi pensiilor să se reflecte în mod co­respunzător în veniturile­ oameni­lor mujicii, in ridicarea puterii lor­­de cumpărare, a bunăstării întregii naţiuni. (Aplauze puternice, pre­lungite). Toate acestea au devenit posibile ca urmare a faptului că, în prima jumătate a actualului cincinal, am obţiniut rezultate­­importante ,­­ aşa cum am menţionat în expunerile precederate d­in dezvoltarea eco­nomico-socială a patriei noastre. Mai avem, însă, o jumătate de cincinal — doi ani şi jumătate din cel de-al 8-lea cincinal — şi se impun măsuri hotărîte, în toate despeijjile de, activitate, pentru In­­deplinirea în b.une condiţii a­ pla­nului pe acest an, a planului cin­cinal, pentru a asigura înfăptuirea obiectivelor strategice de trecere a patriei noastre la un nou stadiu de dezvoltare, de înfăptuire cu suc­ces la Programului partidului de făurire a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate şi de înaintare spre comunism. (Aplauze puternice, prelungite). Stimaţi tovarăşi, în întreaga ţară se desfăşoară o largă dezbatere în partid şi cu în­tregul popor a Tezelor Comitetului Politic Executiv din 29 aprilie, care urmează să facă obiectul unei ple­nare speciale a Comitetului Central al partidului. Este necesar ca, pînă la plenară, să acţionăm în toate sectoarele pentru înfăptuirea măsurilor sta­bilite de Comitetul Politic Exe­cutiv iin ce priveşte realizarea­ în viaţă a celor mai importante pre­vederi, de modernizare, de perfec­ţionare a activităţii economico-so­ciale, de creştere a rolului conducă­tor al partidului în toate domeniile de activitate. Astfel, la plenară să nu­­ discutăm •Nr trebuie­ să facem, ei­­să facem bilanţul realizării în viaţă a­ prevederilor,­privind perfecţiona­rea şi modernizarea întregii noas­tre activităţi şi să aprobăm noile măsuri, pentru întregul cincinal, privind dezvoltarea intensivă şi la un nivel tehnic şi ştiinţific supe­rior a­ întregii activităţi econo­­mico-sociale, de ridicare a Româ­niei pe noi culmi de progres, şi ci­vilizaţie. (Aplauze puternice, pre­lungite). . . Continuare in pag. a 2-a Agenda politică românească din săptămina care s-a înche­iat a­­ cuprins evenimente de referin­ţă pentru, viaţa econo­mică şi socială a ţării. Sub pre­şedinţia­­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu a avut­­loc plenara Comitetului Central al Partidu­­­lui Comunist Român, plenară in dezbaterile şi hotăririle că­reia ,în­­loc important l-au .‘ocupat propunerile ■ privind ma­jorarea retribuţiei. personalului m­uncitor" in amil 1988—1989, cele privind majorarea pensiilor precum ş­i unele■ probleme inter­naţionale-Plenară a reafirmat angaja­mentul ferm al­ comuniştilor, al' tuturor aaptejiilor „muncii de-a . ăgţipria,. -op,- dăruire . şi t abnc-ga- - ţie, 'in*, spirit .­.revoluționar,' pen­tru ' înfăptuirea neabătută a.'oriv­entSHlor $i"indicatiilor secreta­rului general .al­­partidului. ..to­varăşia Nicolae Ceauşescu, pentru id­depiinirea integrală a prevederilor pe 1988, p­entru re­alizarea­­tuturor planurilor și programelor de dezvoltare eco­nomică-socială a ţării,­ asigurîn­­du­-sefipribir-o activitate de înaltă calitate şi eficienţă, creş­terea neîntreruptă a venitului naţional şi, pe această bază, a nivelului de trai al întregului popor,, ţelul suprem al politicii Partidului Comunist Român. Plenarul a dat expresie adezi­unii­ depline a tuturor cetăţeni­lor patriei la politica externă, principială constructivă a parti­­­­dulu­i şi statului nostru, iniţia­­­tă­ şi­­promovată îu consecvenţă de secretarul general al par­ti­­dului, preşedintele Republicii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, per­sonalitate proeminentă a vieţii­­ internaţionale­, care acţionezi cu înaltă răspundere faţă de desti­nele poporului rov­ân, faţă de­­soarta­­­ întregii omeniri, pen­­tru r­ edificarea unei lumi mai , drepte, şi ,mai bune, fără arme ’ şi­ războaie, o lume a păcii, în­ţelegerii­­ şi colaborării, pentru împlinirea aspiraţiilor de liber­tate şi progres ale tuturor na­ţiunilor. Sub­­ preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al­­ Partidului Comunist Rom­­ăn, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele­­ Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste a avut loc plenara Consiliului Naţional al Frontu­lui Democratei şi Unităţii So­cialiste, inait şi cuprinzător forum democratic în cadrul că­ruia tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o importantă cuvîn­­tare, în prezenţa secretarului gene­ral al­­ partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-au desfăşu­rat lucrările­ Sesiunii Marii­ Adu­nări Naţionale, forum legislativ suprem al ţării care, a dat pu­tere de lege propunerilor privind majorarea retribuţiei persona­lului muncitor, a pensiilor pre­cum şi altor proiecte de legi care privesc viaţa economică şi socială. Prin amploarea şi semnificaţia lor, evenimentele acestei sâptă­­mini s-au constituit intr-un nou prilej de manifestare a unităţii indestructibile a poporului, in ju­rul partidului, al secretarului său general, precum şi a hotărîrii ferme de a face totul pentru în­făptuirea măreţelor programe de dezvoltare economico-socială a patriei. am ÎNALTE ORIZONTURI t­ezele din aprilie prezentate de­ se­cretarul general al­­ partidului au pri­mit, in acel consens larg al dezbaterilor care au loc in întregul partid, în întreaga ţară, o nouă şi elocventă motivaţie de ordin teoretic şi practic prin lucrările re­centei consfătuiri de lucru cu activul şi cadrele de bază din domeniile activităţii or­ganizatorice,­ ideologice şi politico-educative. Expu­nerea tovarăşului. . Nicolae Ceauşescu, treia­­şi dezvoltă concepte şi idei care în esen­ţa lor pornesc, de la expe­rienţa anilor construcţiei so­cialiste şi sintetizează, într-o viziune a realităţii practice dar şi a aceleia care ţine de formarea şi afirmarea unui nou tip de­ conştiinţă moral­­politică şi socială, un, vast şi prodigios program­­revoluţio­nar ale­ cărui temelii şi con­secinţe trebuie căutate în chiar dialectica şi profunzi­mea­­ mersului nostru ascen­dent, in această chemare de noi şi înalte orizonturi pe care o lansează. însăşi ne­voia noastră, de perfecţiona- . re, de afirmare a progresului ■ şi civilizaţiei in toate dome-, niile de activitate. Să avem permanent in, vedere şi să nu uităm niciodată,­ sublinia secretarul general al parti­dului, că ,procesul, revoluţio­r­nar ,nu s-a încheiat şi nu se­­ va incheiui­ că­­avem obligat­­ţia, ca revoluţionari, să asi­gurăm conducerea şi dezvol­tarea conştientă a transfor­mărilor revoluţionare. Prin­­tr-o atare viziune realitatea intră in cîmpul de gravitaţie a ideilor, a scopurilor înalte­, şi iirîuitoare, tot astfel cum acestea, pe măsură ce înain­tăm in lumea construcţiei materiale a societăţii, devin un stăruitor şi omniprezent criteriu al muncii, al gîndi­­rii şi creaţiei, al vieţii. A asigura conducerea şi . dezvoltarea conştientă a transformărilor revoluţiona­re este tocmai ceea ce impli­că azi, la nivelul întinsei ex­perienţe;'. pe care-'societatea- ' to deţine, şi voinţa, politică de ,acţiune, şi. cunoaştere,-'-şi hotărîre fermă de a face to­tul pentru cauza poporului şi a patriei, forţa de dăruire şi angajare, spirit înalt, res­ponsabil, revoluţionar. Din­­tr-o asemenea perspectivă, Expunerea cu privire la per­fecţionarea activităţii orga­nizatorice, ideologice şi po­litico-educative, în­ vederea creşterii rolului conducător al partidului in întreaga via­ţă economico-socială, are caracteristicile unor reflecţii de cea mai 'mare importan­­­tă . Şi se constituie intr-un, am­piu'tsi călăuzitor, _ docu-* ' tmeat .ai; actualităţii. . Continuitatea 'şi' amploarea procesului revoluţionar­­ in care sint angajate economia, ştiinţa, învăţămintul­­şi cul­tura nu reprezintă numai opţiunea în plan ideal­ a so-/ -.eietăţii ci chiar modul cohr cret şi explicit prin­­care, pornind de la actualul stadiu A. I. Zăinescu Continuare în pag. a 2-a ­K_ m r ClNTEC Cu flaute de iarbă şi riuri de culori ni se revarsă vara-n auz şi in privire, printr-un ţinut cu lanuri călătorind în zori, noi vom călca prin rouă cu teamă şi uimire.­ Ne vom atinge timpla de firele de iarbă şi cerul ne va curge sub pleoape luminind, C I Cimpie aburind a griu şi-a fructe lin rostogolite, mă furi puţin cite puţin printre fintinile,topite rănită palmă de pămint in geana holdei viitoare, pădurea de mesteceni ifosni-va iarăşi albă - desigur ne va ninge polenul din cuvint. Şi niciodată ora nu va-nflori mai pură şi niciodată cerul mai fraged nu va fi, in cercul armoniei in ritm şi cu măsură vor undui miresme şi riuri şi cimpii.­­ Evgeniu Nistor . P­IE tu fremătîndu-te in vint sub ploaia dulce, roditoare -mă ceri in universul tău ca pe-o felie de lumină, cimpie răzvrătită-n rouă holdelor grele ce-or să vină. Nicolae Arieşescu ­ SCRIITORII VORBESC DESPRE PATRIE Cosmogonia firelor de iarbă ntre pămintul , din care sunt făcut şi veşnicia bolţilor înstelate, ca o dovadă măsurabilă­­ a tuturor paşilor mei petrecuţi prin vadurile virstei, de la inconştienţa jocului dinţii pină la complicatul postulat ■ al agonisirii de­­piine,­­ după har şi pricepere, percep neliniştile ierbii şi neostoitele sale puteri abisale lăsate să­ urce-n bătaia via­tului, cu fiecare nouă rotire de zodii, fiind , uimit întotdeauna de clocotul sevelor vii, m­ai dăinuitoare şi mai tari decit toate coasele lumii puse la un loc. Oceanele, de« iarbă,­­cu valurile foşnitoare şi ■ născătoare, die­ poveşti! au'fost prilejul meu de călătorie perpetuă ■ spre­' ţărmurile' unui mirific tărit, unde s-au­ strămutat pe fund cuvintele de taină' aie neamului din care mă, trag şi s-au făcut seminţe şi s-au făcut luceferi şi s-au făcut legende fără de care nu s-ar putea alege lumina de întuneric, griul de neghină, binele de rău, bucuria de întristare, adevărul de min­ciună, zicerea de tăcere. Cind se coseşte iarba şi aerul se umple fie mireasma inconfimndabilă a sîngelui său volati­lizat, redescopăr sub straiele mele urbanizate stringerea de inimă a firii ţărăneşti, fire de care nici nu mi-a fost vreodată ruşine şi nici n-am să încerc vreodată a mă descotorosi prin ■ complicate operaţii estetice, de dragul modelor cosomopolite şi-n schimbul unor prea costisi­toare cununi de lauri părelnici. Mi-e dragă iarba şi mi-e mai scumpă decit toţi bulgării de aur culeşi din bălţile de lacrimi şi de singe ale războaielor mai mari sau mai mici, mai lungi sau mai scurte, cite s-au abătut vremelnic, cu legea focului, a fierului şi-a silniciei, peste numele omului — firul de iarbă cel mai ciudat, cel mai plăpind, cel mai cunos­cător şi cel mai necunoscut din toate firele de iarbă cîte­ a ivit şi va ivi pămintul, în zborul său prin necuprinderile oceanelor stelare. Am văzut pieţe orgolioase, din trufaşe cetăţi care s-au socotit şi încă se mai socotesc cirmui­­■ teare­ peste soarta întregii omeniri, am văzut căi triumf­aie şi ambiţioase, sanctuare înălţate războinicilor, pe care iarba le-a împresurat cu oştirile măruntelor sale fire şi le-a trecut încet, încet la sinul­­său tăcut şi încăpător şi prielnic uitării. Abia cind preţul cîtorva fire de iarbă, deve­nite elixir pentru sufletele omeneşti prea teh­nicizate, prea citadine, prea cibernetice, va în­trece colosalele preţuri de astăzi ale petrolului, ale diamantelor şi ale sofisticatelor focoase nucleare, vor înţelege oamenii acelei zile cit de­zgiiciţi am fost cu moştenirea de ozon şi de libertate lăsată lor dinspre toate moştenirile noastre de ură, de inconştienţă, de discordie şi George Ţărnea Continuare în pag. a 3-a

Next