Luceafărul, iulie-decembrie 1988 (Anul 31, nr. 27-53)
1988-07-02 / nr. 27
E PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului Central al partidului a analizat şi aprobat, in unanimitate, propunerile Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central cu privire la creşterea retribuţiei întregului personal muncitor, precum şi a pensiilor. Prin aceste măsuri se asigură realizarea unor hotărâri importante ale Congresului al XIII-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului privind creşterea nivelului de traimaterial şi spiritual al întregului popor , ţelul suprem al politicii partidului, esenţa societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe care o edificăm cu succes în România. (Aplauze puternice, prelungite). După cum s-a văzut din materialele studiate şi aprobate, se va majora cu 10 la sută retribuţia întregului personal muncitor, de aproape 7 900 000 de persoane. In acest cadru, retribuţia, tarifară se majorează cu 8 la sută, iar retribuţia variabilă cu 2 la sută. Am pus, şi de data aceasta, accentul pe majorarea în mod deosebit a retribuţiei tarifare, pentru a asigura, în acest fel, o stabilitate şi garanţie a veniturilor reale obţinute prin muncă şi crearea condiţiilor pentru aplicarea fermă a acordului global. Retribuţia medie nominală va creşte de la 2 980 la 3 285 lei. Trebuie subliniată în mod deosebit creşterea retribuţiei tarifare minime, de la 1 500 lei lunar la 2 000 lei lunar, cu un spor de 33 la sută. Se poate spune că, de fapt, este cea mai mare creştere a retribuţiei din anii socialismului , şi aceasta este în strînsă concordanţă cu politica generală a partidului nostru, de a asigura o creştere echilibrată a veniturilor tuturor oamenilor muncii și, în primul rînd, a celor cu venituri mici. (Aplauze puternice, prelungite). De această majorare vor beneficia, începînd de la 1 august pînă la 1 octombrie, peste 2 500 000 de persoarie. După cum pe drept cuvînt s-a subliniatși în plenară, aceasta se referă îndeosebi la personalul muncitor tînăr, aflat în primii ani de activitate în producţie, sau în diferite alte sectoare. . . In acelaşi timp, creşterea retribuţiei nu va duce la creşterea chiriilor sau la diminuarea 'alocaţii'lor pentru copii, pentru personalul muncitor care beneficiază de majorarea retribuţiei. Mărirea retribuţiei se va realiza, pînă la sfîrşitul anului, pentru 4 470 000 de oameni ai muncii, care reprezintă aproape lio la , sută din întregul personal muncitor. ...„I’entru „reşUil, personalului,, majorarea retribuţiei se va face în mod eşalonat, începînd de la 1 martie 1989 şi se va încheia la 1 august 1989. Astfel, în a doua parte a anului 1989, întregul personal muncitor va primi retribuţia majorată.Prin majorarea mai accentuată a retribuţiilor mici, raportul dintre retribuţia minimă şi maximă, pe economie, va fi de 1 la 4,70, faţă de 1 la 5,35, în prezent, şi faţă de aproape 1 la 10, în 1965. Aceastacorespunde pe deplin principiilor eticii şi echităţii socialiste, asigurînd, în acelaşi timp, cointeresarea materială şi diferenţierea necesară între retribuţia minimă şi maximă, între diferite sectoare de activitate. Odată cu majorarea retribuţiilor are loc majorarea pensiilor de asigurări sociale, de stat pentru muncă şi limită de vîrstă, pînă la 3 000 lei lunar, în medie cu 8 la sută. De această majorare a pensiilor vor beneficia 97 la sută din tota-. Iul pensionarilor din această categorie, circa 1 350 000 de persoane. In acest cadru, pensia pentru limita de vîrstă, cu vechime de muncă integrală, va ajunge la media de 2 000 lei, iar pensia minimă la această categorie va crește cu 22 la sută, de la 900 lei, lunar, la 1 100 lei, lunar. Pentru pensionarii cu vechimea în muncă incompletă, dar care au cel puţin 10 ani de muncă, pensia minimă creşte cu 45 la sută, de la 550 lei, lunar, la 800 lei, lunar. De asemenea, pensia minimă pentru gradul II de invaliditate se majorează cu 33 la sută — de la 600 lei, la 800 lei, lunar. In acelaşi timp, se majorează pensiile invalizilorde război — mai mici de3 000 lei lunar — in medie cu circa17 la sută,iar pensia minimă,cu 45 la sută, de la 550 lei lunar, la 800 lei lunar. Măsurile de creştere a retribuţiilor şi a pensiilor au un caracter profund social şi umanitar, oglindind justeţea politicii partidului nostru,a României pline" în centrul activităţii sale omul, bunăstarea şi fericirea sa.. (Aplauze puternice, prelungite). Prin majorarea retribuţiilor, în anul 1990, cind întregul personal muncitor vă primim retribuţia noua, majorată,, fondul de retribuţie va creşte cu peste 29 miliarde lei anual. Merită, deci, subliniat făp- tui L.cJ L .în. 1965 , fondul, del retribuţie total reprezenta circa 57 miliarde lei, iar în urma majorării retribuţiei va ajunge la peste 300 miliarde lei , ceea ce reprezintă o creştere de 5 ori şi jumătate a fondului general de retribuţie. Dacă mai adăugăm la aceasta şi cele aproape 48 miliarde lei impozitul pe retribuţie care se suportă în prezent de întreprinderi, atunci înţelegem şi mai bine uriaşa creştere a fondului de retribuţie, a venitului general al oamenilor muncii dar., retribuţie, ca urmare a activităţii depuse............., în acelaşi timp, prin aplicarea majorării pensiilor, fondurile necesare pentru un an, la această majorare, sunt de circa 2 miliarde lei, iar fondul total pentru pensii depăşeşte 35 miliarde lei, faţă de 3,8 miliarde lei în 1965, ceea ce reprezintă o creştere de aproape 9 ori. Este bine să subliniem toate acestea, pentru că ele reflectă în mod pregnant justeţea politicii generale a partidului nostru, de dezvoltare puternică a forţelor de producţie — singura cale de a asigura făurirea cu succes a socialismului şi de ridicare continuă a bunăstării materiale şi spirituale a poporului. Noua majorare a veniturilor din retribuţii şi pensii demonstrează cu putere forţa orinciunii noastre, caracterul profund umanist şi democratic al orînduirii noastre socialiste. Această majorare generală a retribuţiilor şi pensiilor are loc în condiţiile menţinerii stabilităţii preţurilor la bunurile de consum şi la servicii şi, în general, a preţurilor la toate produsele. Merită de subliniat făptui că în luna iunie a acestui an indicele preţurilor la o serie de produse agricole, vegetale,in animale, pe piaţă, au fost cu aproape 10 la sută mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Luînd ca bază indicele 100 în 1987, în luna iunie a acestui an indicele preţurilor a fost de 90 la sută. Aceasta demonstrează cu putere justeţea politicii partidului nostru de dezvoltare a agriculturii, a producţiei paliimentare şi a bunurilor de consum, de stabilitate şi menţinere sub control a preţurilor. Aceasta, de altfel, este singura cale pentru a asigura ca majorarea retribuţiilor şi pensiilor să se reflecte în mod corespunzător în veniturile oamenilor mujicii, in ridicarea puterii lorde cumpărare, a bunăstării întregii naţiuni. (Aplauze puternice, prelungite). Toate acestea au devenit posibile ca urmare a faptului că, în prima jumătate a actualului cincinal, am obţiniut rezultateimportante , aşa cum am menţionat în expunerile precederate din dezvoltarea economico-socială a patriei noastre. Mai avem, însă, o jumătate de cincinal — doi ani şi jumătate din cel de-al 8-lea cincinal — şi se impun măsuri hotărîte, în toate despeijjile de, activitate, pentru Indeplinirea în b.une condiţii a planului pe acest an, a planului cincinal, pentru a asigura înfăptuirea obiectivelor strategice de trecere a patriei noastre la un nou stadiu de dezvoltare, de înfăptuire cu succes la Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare spre comunism. (Aplauze puternice, prelungite). Stimaţi tovarăşi, în întreaga ţară se desfăşoară o largă dezbatere în partid şi cu întregul popor a Tezelor Comitetului Politic Executiv din 29 aprilie, care urmează să facă obiectul unei plenare speciale a Comitetului Central al partidului. Este necesar ca, pînă la plenară, să acţionăm în toate sectoarele pentru înfăptuirea măsurilor stabilite de Comitetul Politic Executiv iin ce priveşte realizarea în viaţă a celor mai importante prevederi, de modernizare, de perfecţionare a activităţii economico-sociale, de creştere a rolului conducător al partidului în toate domeniile de activitate. Astfel, la plenară să nu discutăm •Nr trebuie să facem, eisă facem bilanţul realizării în viaţă a prevederilor,privind perfecţionarea şi modernizarea întregii noastre activităţi şi să aprobăm noile măsuri, pentru întregul cincinal, privind dezvoltarea intensivă şi la un nivel tehnic şi ştiinţific superior a întregii activităţi economico-sociale, de ridicare a României pe noi culmi de progres, şi civilizaţie. (Aplauze puternice, prelungite). . . Continuare in pag. a 2-a Agenda politică românească din săptămina care s-a încheiat a cuprins evenimente de referinţă pentru, viaţa economică şi socială a ţării. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu a avutloc plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român, plenară in dezbaterile şi hotăririle căreia ,înloc important l-au .‘ocupat propunerile ■ privind majorarea retribuţiei. personalului muncitor" in amil 1988—1989, cele privind majorarea pensiilor precum şi unele■ probleme internaţionale-Plenară a reafirmat angajamentul ferm al comuniştilor, al' tuturor aaptejiilor „muncii de-a . ăgţipria,. -op,- dăruire . şi t abnc-ga- - ţie, 'in*, spirit ..revoluționar,' pentru ' înfăptuirea neabătută a.'oriventSHlor $i"indicatiilor secretarului general .alpartidului. ..tovarăşia Nicolae Ceauşescu, pentru iddepiinirea integrală a prevederilor pe 1988, pentru realizareatuturor planurilor și programelor de dezvoltare economică-socială a ţării, asigurîndu-sefipribir-o activitate de înaltă calitate şi eficienţă, creşterea neîntreruptă a venitului naţional şi, pe această bază, a nivelului de trai al întregului popor,, ţelul suprem al politicii Partidului Comunist Român. Plenarul a dat expresie adeziunii depline a tuturor cetăţenilor patriei la politica externă, principială constructivă a partidului şi statului nostru, iniţiată şipromovată îu consecvenţă de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, personalitate proeminentă a vieţii internaţionale, care acţionezi cu înaltă răspundere faţă de destinele poporului rovân, faţă desoarta întregii omeniri, pentru r edificarea unei lumi mai , drepte, şi ,mai bune, fără arme ’ şi războaie, o lume a păcii, înţelegerii şi colaborării, pentru împlinirea aspiraţiilor de libertate şi progres ale tuturor naţiunilor. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Romăn, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste a avut loc plenara Consiliului Naţional al Frontului Democratei şi Unităţii Socialiste, inait şi cuprinzător forum democratic în cadrul căruia tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o importantă cuvîntare, în prezenţa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-au desfăşurat lucrările Sesiunii Marii Adunări Naţionale, forum legislativ suprem al ţării care, a dat putere de lege propunerilor privind majorarea retribuţiei personalului muncitor, a pensiilor precum şi altor proiecte de legi care privesc viaţa economică şi socială. Prin amploarea şi semnificaţia lor, evenimentele acestei sâptămini s-au constituit intr-un nou prilej de manifestare a unităţii indestructibile a poporului, in jurul partidului, al secretarului său general, precum şi a hotărîrii ferme de a face totul pentru înfăptuirea măreţelor programe de dezvoltare economico-socială a patriei. am ÎNALTE ORIZONTURI tezele din aprilie prezentate de secretarul general al partidului au primit, in acel consens larg al dezbaterilor care au loc in întregul partid, în întreaga ţară, o nouă şi elocventă motivaţie de ordin teoretic şi practic prin lucrările recentei consfătuiri de lucru cu activul şi cadrele de bază din domeniile activităţii organizatorice, ideologice şi politico-educative. Expunerea tovarăşului. . Nicolae Ceauşescu, treiaşi dezvoltă concepte şi idei care în esenţa lor pornesc, de la experienţa anilor construcţiei socialiste şi sintetizează, într-o viziune a realităţii practice dar şi a aceleia care ţine de formarea şi afirmarea unui nou tip de conştiinţă moralpolitică şi socială, un, vast şi prodigios programrevoluţionar ale cărui temelii şi consecinţe trebuie căutate în chiar dialectica şi profunzimea mersului nostru ascendent, in această chemare de noi şi înalte orizonturi pe care o lansează. însăşi nevoia noastră, de perfecţiona- . re, de afirmare a progresului ■ şi civilizaţiei in toate dome-, niile de activitate. Să avem permanent in, vedere şi să nu uităm niciodată, sublinia secretarul general al partidului, că ,procesul, revoluţiornar ,nu s-a încheiat şi nu se va incheiui căavem obligatţia, ca revoluţionari, să asigurăm conducerea şi dezvoltarea conştientă a transformărilor revoluţionare. Printr-o atare viziune realitatea intră in cîmpul de gravitaţie a ideilor, a scopurilor înalte, şi iirîuitoare, tot astfel cum acestea, pe măsură ce înaintăm in lumea construcţiei materiale a societăţii, devin un stăruitor şi omniprezent criteriu al muncii, al gîndirii şi creaţiei, al vieţii. A asigura conducerea şi . dezvoltarea conştientă a transformărilor revoluţionare este tocmai ceea ce implică azi, la nivelul întinsei experienţe;'. pe care-'societatea- ' to deţine, şi voinţa, politică de ,acţiune, şi. cunoaştere,-'-şi hotărîre fermă de a face totul pentru cauza poporului şi a patriei, forţa de dăruire şi angajare, spirit înalt, responsabil, revoluţionar. Dintr-o asemenea perspectivă, Expunerea cu privire la perfecţionarea activităţii organizatorice, ideologice şi politico-educative, în vederea creşterii rolului conducător al partidului in întreaga viaţă economico-socială, are caracteristicile unor reflecţii de cea mai 'mare importantă . Şi se constituie intr-un, ampiu'tsi călăuzitor, _ docu-* ' tmeat .ai; actualităţii. . Continuitatea 'şi' amploarea procesului revoluţionar in care sint angajate economia, ştiinţa, învăţămintulşi cultura nu reprezintă numai opţiunea în plan ideal a so-/ -.eietăţii ci chiar modul cohr cret şi explicit princare, pornind de la actualul stadiu A. I. Zăinescu Continuare în pag. a 2-a K_ m r ClNTEC Cu flaute de iarbă şi riuri de culori ni se revarsă vara-n auz şi in privire, printr-un ţinut cu lanuri călătorind în zori, noi vom călca prin rouă cu teamă şi uimire. Ne vom atinge timpla de firele de iarbă şi cerul ne va curge sub pleoape luminind, C I Cimpie aburind a griu şi-a fructe lin rostogolite, mă furi puţin cite puţin printre fintinile,topite rănită palmă de pămint in geana holdei viitoare, pădurea de mesteceni ifosni-va iarăşi albă - desigur ne va ninge polenul din cuvint. Şi niciodată ora nu va-nflori mai pură şi niciodată cerul mai fraged nu va fi, in cercul armoniei in ritm şi cu măsură vor undui miresme şi riuri şi cimpii. Evgeniu Nistor . PIE tu fremătîndu-te in vint sub ploaia dulce, roditoare -mă ceri in universul tău ca pe-o felie de lumină, cimpie răzvrătită-n rouă holdelor grele ce-or să vină. Nicolae Arieşescu SCRIITORII VORBESC DESPRE PATRIE Cosmogonia firelor de iarbă ntre pămintul , din care sunt făcut şi veşnicia bolţilor înstelate, ca o dovadă măsurabilă a tuturor paşilor mei petrecuţi prin vadurile virstei, de la inconştienţa jocului dinţii pină la complicatul postulat ■ al agonisirii depiine, după har şi pricepere, percep neliniştile ierbii şi neostoitele sale puteri abisale lăsate să urce-n bătaia viatului, cu fiecare nouă rotire de zodii, fiind , uimit întotdeauna de clocotul sevelor vii, mai dăinuitoare şi mai tari decit toate coasele lumii puse la un loc. Oceanele, de« iarbă,cu valurile foşnitoare şi ■ născătoare, die poveşti! au'fost prilejul meu de călătorie perpetuă ■ spre' ţărmurile' unui mirific tărit, unde s-au strămutat pe fund cuvintele de taină' aie neamului din care mă, trag şi s-au făcut seminţe şi s-au făcut luceferi şi s-au făcut legende fără de care nu s-ar putea alege lumina de întuneric, griul de neghină, binele de rău, bucuria de întristare, adevărul de minciună, zicerea de tăcere. Cind se coseşte iarba şi aerul se umple fie mireasma inconfimndabilă a sîngelui său volatilizat, redescopăr sub straiele mele urbanizate stringerea de inimă a firii ţărăneşti, fire de care nici nu mi-a fost vreodată ruşine şi nici n-am să încerc vreodată a mă descotorosi prin ■ complicate operaţii estetice, de dragul modelor cosomopolite şi-n schimbul unor prea costisitoare cununi de lauri părelnici. Mi-e dragă iarba şi mi-e mai scumpă decit toţi bulgării de aur culeşi din bălţile de lacrimi şi de singe ale războaielor mai mari sau mai mici, mai lungi sau mai scurte, cite s-au abătut vremelnic, cu legea focului, a fierului şi-a silniciei, peste numele omului — firul de iarbă cel mai ciudat, cel mai plăpind, cel mai cunoscător şi cel mai necunoscut din toate firele de iarbă cîte a ivit şi va ivi pămintul, în zborul său prin necuprinderile oceanelor stelare. Am văzut pieţe orgolioase, din trufaşe cetăţi care s-au socotit şi încă se mai socotesc cirmui■ teare peste soarta întregii omeniri, am văzut căi triumfaie şi ambiţioase, sanctuare înălţate războinicilor, pe care iarba le-a împresurat cu oştirile măruntelor sale fire şi le-a trecut încet, încet la sinulsău tăcut şi încăpător şi prielnic uitării. Abia cind preţul cîtorva fire de iarbă, devenite elixir pentru sufletele omeneşti prea tehnicizate, prea citadine, prea cibernetice, va întrece colosalele preţuri de astăzi ale petrolului, ale diamantelor şi ale sofisticatelor focoase nucleare, vor înţelege oamenii acelei zile cit dezgiiciţi am fost cu moştenirea de ozon şi de libertate lăsată lor dinspre toate moştenirile noastre de ură, de inconştienţă, de discordie şi George Ţărnea Continuare în pag. a 3-a