Luceafărul, ianuarie-iunie 1989 (Anul 32, nr. 1-25)

1989-01-28 / nr. 4

C SUB SEMNUL UNITĂŢII DE GÂND ŞI CONŞTIINŢĂ ŢARA ŞI A SĂRBĂTORIT EROUL , sentimente de profundă stimă şi înaltă preţuire faţă de marele Erou al României, conducătorul partidu­lui şi statului, joi, 26 ianuarie, la Palatul Consiliului de Stat a avut loc so­lemnitatea omagierii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, moment de amplă rezonanţă po­­litică şi socială prilejuit de sărbătorirea Zilei de naştere şi a îndelungatei activităţi revo­luţionare. Această sărbătorească manifestare rămîne o elocventă expresie a preţuirii şi respectului prin care întregul partid, întregul popor, naţiunea română îşi îndreaptă gîndu­­rile spre cel ce, investit în fruntea destinului naţional, şi-a consacrat vasta operă teoretică şi practică înfloririi socialiste multilaterale a ţării, bunăstării şi fericirii poporului. Exemplul său marchează în mod strălucit istoria contemporană a ţării, prezentul şi vii­torul naţiunii.­ Unanimitatea gîndurilor şi sentimentelor îşi are izvorul Viu, nepieritor, în toate marile realizări ale Epocii Nicolae Ceauşescu, în toate marile ctitorii materiale şi spirituale ale timpului pe care îl trăim. In cadrul solemnităţii de la Palatul Consi­liului de Stat s-a dat citire Scrisorii omagiale a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, în care sunt evocate momente esenţiale ale biografiei de excepţie a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, înaltele calităţi de militant comunist, revolu­ţionar, prodigioasa activitate teoretică şi practică a secretarului general al partidului, strălucitele merite în elaborarea şi aplicarea politicii interne şi externe a partidului şi sta­tului. Congresul al IX-lea al partidului re­prezintă evenimentul crucial în noul destin al României şi are, pentru noi toţi, o semni­ficaţie istorică : „Puternica personalitate, gîn­­direa şi acţiunea dumneavoastră revoluţio­nară au imprimat un suflu profund înnoitor întregii opere de edificare a socialismului în patria noastră, au descătuşat marile energii ale poporului şi au deschis calea punerii de­pline în valoare a strălucitelor virtuţi ale so­cialismului ca orînduire superioară oricăror forme de organizare socială care au existat pînă acum în istoria umanităţii. Pornind de la adevărul, întru totul confirmat de viaţă, că socialismul se construieşte în condiţii dife­rite de la o­ ţară la alta, de la o etapă la alta, că nu există şi nu poate exista un mod unic, dumneavoastră aţi arătat, într-o concepţie originală şi cuprinzătoare, că făurirea noii orinduiri presupune, ca o condiţie esenţială, aplicarea fermă, creatoare, de către fiecare partid, a principiilor fundamentale ale socia­lismului, în concordanţă cu realităţile naţio­nale, cu particularităţile concrete ale fiecărei ţări, cu transformările care au loc în so­cietate“. I­n solemnitatea omagială, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit o impor­tantă cuvântare, urmărită cu viu interes şi subliniată cu aplauze de cei prezenţi . Doresc ca, şi in aceste împreju­rări să aduc omagiul nostru tuturor acelora care, in decursul istoriei grele, zbuciumate, de luptă indelungată, au făcut totul pentru libertatea şi progresul patriei noastre. Do­resc, in primul rind, să aduc un omagiu po­porului nostru — adevăratul făuritor al pro­priilor sale destine, al istoriei naţiunii noas­tre. Subliniez aceasta pentru că, întotdeauna, nu trebuie să uităm — şi subliniez aceasta încă o dată — că datorăm totul poporului, că vom putea asigura dezvoltarea României, in­dependenţa şi suveranitatea sa numai îm­preună cu poporul, făcind totul pentru popor, pentru bunăstarea şi fericirea sa ! Manifestările omagiale care au avut loc în întreaga ţară se constituie într-un înalt şi semnificativ sentiment al participării, al min­­ciriei şi satisfacţiei pentru toate cuceririle so­cialiste, pentru realizările industriei, agricul­turii, ştiinţei şi culturii dobindite în anii care au urmat Congresului al IX-lea al partidu­lui. In același timp, aceste manifestări repre­zintă hotărirea fermă, angajamentul că pro­gramele și obiectivele stabilite de Congresul al XIII-lea, tezele si ideile cuprinse in Expo-Continuare in pag. a 2-a. Dragi tovarăşi, Doresc să exprim, în primul rind, cele mai calde mulţumiri Comitetului Politic Executiv, partidului, Consiliului de Stat, guvernului pentru Scri­soare, pentru­ aprecierile şi urările adresate. De asemenea mulţumesc tuturor organizaţiilor şi to­­­varăşilor care mi-au înmînat, cu acest prilej, în numele organizaţiilor respective, me­saje de felicitări. Folosesc acest prilej pentru a adresa cele mai vii mulţu­miri clasei muncitoare, ţărăni­mii, intelectualităţii, întregu­lui nostru popor, pentru sen­timentele de prietenie şi căl­dura cu care sunt înconjurat în aceste zile In toate acestea văd expre­sia încrederii întregii noastre naţiuni în justeţea politicii re­voluţionare — bazată pe con­cepţia materialist-dialectică şi istorică, pe principiile socia­lismului ştiinţific — a partidu­lui nostru, care, prin întreaga sa activitate, a demonstrat şi demonstrează că nu are ţel mai înalt decît acela de a în­făptui aspiraţiile întregului popor, de­ libertate, indepen­­denţă, de bunăstare şi fericire. Iată de ce, în aceste împre­jurări, primele mele gînduri se îndreaptă către poporul nostru, căruia îi urez o viaţă tot mai demnă, mai îmbelşu­gată, liberă şi independentă ! (Aplauze puternice), în Scrisoarea care s-a citit aici, s-a făcut — s-ar putea spune — un bilanţ larg al realizărilor pe calea înfăptui­rii Programului partidului, a dezvoltării socialiste a Româ­niei. Trebuie să mărturisesc deschis, şi în aceste împreju­rări, că tot ceea ce s-a realizat în România în­ anii construc­ţiei socialiste — şi mai cu seamă după Congresul al IX- lea al partidului — reprezintă o continuare a preocupărilor de dezvoltare independentă a patriei noastre. Toate aceste realizări sînt strîns legate de întreaga istorie, de tot ceea ce a făcut poporul nostru, în di­ferite­ etape ale dezvoltării sa­le, pentru formarea fiinţei sa­le naţionale, a naţiunii, a sta­tului naţional unitar, pentru scuturarea dominaţiei străine, sînt legate de lupta împotri­va asupririi moşierilor şi ca­pitaliştilor, pentru a deveni stăpîn deplin pe destinele sar­­e, stăpîn deplin în ţara sa. Fără aceste lupte îndelungate, nici realizările de astăzi nu ar fi putut fi obţinute ! Doresc ca, şi în aceste îm­prejurări, să aduc omagiul nostru tuturor acelora care, în decursul istoriei grele, zbu­ciumate, de luptă îndelungată, au făcut totul pentru liberta­tea şi progresul patriei noas­tre. Doresc, în primul rînd, să aduc un omagiu poporului nostru — adevăratul făuritor al propriilor sale destine, al istoriei naţiunii noastre. Sub­liniez aceasta pentru că, în­totdeauna, nu trebuie să uităm — şi subliniez aceasta încă o dată — că datorăm totul po­porului, că vom putea asigura dezvoltarea României, inde­pendenţa şi suveranitatea sa, numai împreună cu poporul, făcînd totul pentru popor, pentru bunăstarea şi fericirea sa ! (Aplauze puternice, pre­lungite). Fără îndoială, etapele isto­riei sunt multe, orînduirile so­ciale au fost multe. Am vor­bit de toate acestea la plenara din luna noiembrie anul tre­cut — şi nu doresc să mă mai refer acum la ele. Menţionez numai că, în diferite etape is­torice, în formele şi orîndui­rile sociale corespunzătoare, au fost întotdeauna forţe care şi-au propus şi au acţionat pentru unirea poporului în vederea dezvoltării sale, indi­ferent de greşelile pe care le-au făcut într-un moment sau altul, legate, într-un anu­mit sens, de însăşi orînduirea socială, de etapa respectivă de dezvoltare istorică. Trebuie să preţuim pe toţi cei care au făcut cît de puţin, dar au fă­cut ceva, pentru existenţa na­ţiunii noastre, pentru exis­tenţa statului naţional unitar ! (Aplauze puternice, îndelun­gate). Desigur, criticăm şi vom cri­tica întotdeauna vechile orîn­­duiri sociale, pe care, de altfel, însăşi istoria le-a considerat că trebuie să părăsească sce­na şi să facă loc unei noi orinduiri, mai drepte, mai bune. Criticînd orînduirile so­ciale din trecut, nu negăm şi nu trebuie să negăm niciodată pe cei care, în acele împreju­rări, au avut în vedere dezvol­tarea poporului, a naţiunii, în­tărirea independenţei ţării noastre. (Aplauze puternice, prelungite). Anul acesta se împlinesc 96 de ani de la făurirea primului partid muncitoresc în Româ­nia. Tot în acest an se împli­nesc 100 de ani de cînd, pen­tru prima oară, clasa munci­toare şi oamenii progresişti din România au sărbătorit 1 Mai, ca zi a solidarităţii mun­citorilor de pretutindeni, de luptă împotriva asupririi, pen­tru o viaţă liberă, mai demnă şi mai bună. In 1921, a fost creat Partidul Comunist Ro­mân — continuatorul, de fapt, al primului partid muncito­resc din România, care şi-a propus să ridice — şi a ridicat — lupta revoluţionară a clasei muncitoare, a forţelor înain­tate, la un nivel superior, pe baza unei concepţii noi. In ce mă priveşte, în 1930, deci cu 60 de ani în urmă, am făcut prima cunoştinţă cu miş­carea muncitorească, cu sin­dicatele din România. (Aplau­ze puternice, prelungite). Era o situaţie grea pe plan mon­dial şi, deci, şi în ţara noastră. Avea loc marea criză econo­mică, politică şi socială a lumii capitaliste. Mulţi — mai în vîrstă, desigur — îşi amin­tesc de situaţia grea, de atunci, din România, de şomajul, de reducerea salariilor, de condi­ţiile înrobitoare din domeniul financiar-economic impuse României de capitalul străin, şi care au fost acceptate de guvernele de atunci. Aşa se şi explică marile greve, mişcă­rile revoluţionare din anii 1929, 1930, 1931, 1932, culmi­­nînd cu marile mişcări şi gre­ve din judeţul Prahova şi din Bucureşti — de la Griviţa şi din alte întreprinderi —, prac­tic din, întreaga ţară. S-ar putea spune că, în acele împrejurări, aceste greve uria­şe au demonstrat forţa clasei muncitoare, a partidului nos­­tru comunist de a organiza şi conduce luptele maselor mun­citoare. Merită, totodată, sub­liniat că luptele din februarie 1933 — din Prahova, de la Griviţa şi alte întreprinderi din Bucureşti şi din alte cen­tre muncitoreşti — au fost primele mişcări revoluţionare de mare amploare, după veni­rea hitlerismului la putere în Germania, şi care au avut şi un net conţinut antifascist, de luptă pentru apărarea liber­tăţilor democratice, pentru in­dependenţa ţării. (Aplauze pu­ternice), în acest an, la 1 Mai, se împlinesc 50 de ani de la ma­rea demonstraţie antirăzboi­nică şi antifascistă din Capi­tală, care, după ocuparea Austriei şi Cehoslovaciei de către Germania nazistă, a fost prima mişcare puternică în Europa, care a chemat po­porul român, clasa muncitoare, dar a chemat, practic, clasa muncitoare de pe întregul continent la luptă împotriva fascismului, pentru apărarea independenței tuturor state­lor. (Aplauze puternice, pre­lungite). Ceea ce spun este o redare a aprecierilor presei străine din acea perioadă — nu o apreciere făcută acum — reprezintă realitatea şi de­monstrează justeţea politicii partidului nostru, atît pe plan intern cit şi pe plan interna­ţional. Nu doresc să mă refer la alte momente istorice. Am trecut să construim socialis­mul. In 1988 am aniversat patru decenii de la naţiona­lizarea industriei, băncilor şi a altor sectoare importante de activitate, iar în acest an, la începutul lui martie, se împlinesc 40 de ani de cînd Plenara Comitetului Central a hotărît trecerea la organi­zarea, pe baze noi, a agri­culturii , la cooperativizarea agriculturii. Am lichidat exploatarea omului de către om, am li­chidat asuprirea iar clasa muncitoare a devenit cu ade­vărat clasă conducătoare a so­cietăţii şi proprietară a mij­loacelor de producţie. Nu a fost uşor ! Am reali­zat aceasta prin luptă. Chiar în această perioadă, de după 23 August 1944, au căzut mulţi, inclusiv în această piaţă, azi Piaţa Republi­cii, ucişi de gloanţele for­ţelor reacţionare din Româ­nia. Şi atunci cercurile impe­rialiste, străine, care nu se puteau împăca cu gîndul că vor pierde poziţiile lor domi­nante, ce le-au adus profituri Continuare în pag. a 3-a Cuvintarea tovarăşului 3 NICOLAE CEAUȘESCU Sáptámínal editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România SCRISOAREA OMAGIALĂ a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România Mult stimate şi iubite tovarăşe NICOLAE CEAUŞESCU în aceste momente de­ mare sărbătoare a partidului, a poporului român, prilejuite de­ aniversarea zilei, de naştere şi împli­nirea a peste cinci decenii şi jumătate de eroică activitate revoluţionară, pe care aţi consacrat-o cu neasemuită dăruire şi abne­gaţie idealurilor supreme de libertate so­ciala şi naţională, aspiraţiilor de indepen-, denţă, pace şi progres ale naţiunii noastre, vă adresăm dumneavoastră, ilustru con­ducător de partid şi ţară, cele mai calde felicitări, urări de sănătate şi fericire, ani mulţi şi rodnici de viaţă, încununaţi de mari satisfacţii şi bucurii, nesecate energii crea­toare şi deplină putere de muncă pentru a conduce partidul şi poporul cu aceeaşi în­ţelepciune, clarviziune şi fermitate pe dru­mul unor noi şi măreţe victorii, al făuririi visului de aur al omenirii — comunismul, împreună cu întregul nostru partid şi popor, însoţim urările fierbinţi, ce vi le adre­săm în această zi aniversară, cu cele mai alese sentimente de dragoste, de profundă stimă şi nemărginită recunoştinţă ce le nutrim faţă de dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu , ctitorul de geniu al României socialiste şi conducătorul vizionar al partidului şi sta­tului. Erou între eroii neamului românesc, strălucit militant al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, luptător ferm şi consecvent pentru cauza socialismului şi comunismului, pentru destindere, dezarmare şi securitate, pentru triumful păcii şi colaborării in întreaga lume. ■Istoria naţională a înscris pentru tot­deauna în paginile sale nepieritoare­ înal­tul dumneavoastră exemplu de viaţă şi ac­tivitate, faptul că din cei mai tineri ani aţi ales, cu fermitate­ şi neînfricare, calea lup­tei revoluţionare, participînd cu dăruire exemplară şi eroism la marile bătălii de clasă împotriva asupririi şi exploatării, a fascismului şi războiului, pentru apărarea libertăţilor democratice, a integrităţii teri­toriale, independenţei şi suveranităţii pa­triei, pentru salvgardarea intereselor naţio­nale. Vasta experienţă acumulată în anii luptei ilegale, devotamentul nemărginit faţă de idealurile socialismului, gîndirea clarvăză­toare şi înaltele dumneavoastră calităţi or­ganizatorice şi moral-politice au cunoscut o deplină încununare în perioada inaugu­rată de Congresul al IX-lea, cînd istoricul forum comunist,­­exprimînd voinţa unanimă a întregului popor, v-a ales, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în suprema funcţie de secretar general al partidului. Puternica personalitate, gindirea şi ac­ţiunea dumneavoastră revoluţionare au Continuare in pag. a 2-a COMITETUL POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R., CONSILIUL DE STAT, GUVERNUL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

Next