Lumea, februarie-iunie 1923 (Anul 6, nr. 1295-1400)
1923-03-23 / nr. 1332
SUCCESIUNEA Drcât simpaticii noștrii contrați de la „Mișcarea“, ar susține sa și la anul tot actualul guvern, va conduce țara, nu ne vor [convinge de aceasta nici pe noi, nici publicul. Chiar dacă am admite că guvernul își va trece Constituția— și așa cum se procedează este foarte ușor să o facă — nu este însă mai puțin adevărat că guvernul este uzat, și mai ales uzat și abuzat de încrederea Sunveranului. Votarea Constituției îl va slăbi și mai mult. Nu trebue să uităm că în anul majorității sunt puternice curente contra unor anumite principii din Constituție. Este în primul loc d. Istrate Micescu cu cei 20 și mai bine de deputați, cari sunt contra naționalizării subsolului. Că acest curent este puternic, dovedește că în Senat guvernul a fost nevoit să amăne discuția articolului respectiv pentru mai târziu. Al doilea grup important este acel al deputaților adversari ai restrângerii libertății presei. In ambele chestiuni guvernul nu va putea avea decât două atitudini : să înfrunte lupta cu riscul de a avea grupurile respective contra lui, sau să purceadă pe calea transacțiilor. Intr'un caz și altul va fi nevoit a face concesiuni și a-și încărca și mai mult pasivul gestiunei lui’ cu multe și variate nemulțumiri. Abea după ce va răfui—și greu, socotelile cu propriile sale majorități, se va întreba la urmă : „De acum înainte ce-i de făcut ?“ Se va uita la constituția votată și nu fără regret își va zce pentru atâta lucru numai, n’ar fi trebuit să renunțe la o întreagă legislație!... căci după votarea Constituției, este aproape sigur că guvernul liberal va trebui să plece, înainte de plecare va trebui să se îngrijească de un succesor, care cel puțin să-i garanteze, de formă, intangibilitatea Constituției votate. Chestiunea succesiunei va provoca și alte mari chestiuni. Generalul Averescu, prin declarațiile lui în doi peri, s-ar arăta dispus să preia succesiunea cu angajamente față de noua constituție. Dar, Generalul singur, nu va putea prelua răspunderea situației fără a da loc la și mai grele tulburări. Pentru a le preveni, Regele va cere Generalului asigurări de liniște. Aceste asigurări Generalul Averescu nu le-ar putea da decât înțelegându-se cu Partidul național. Este greu însă de admis ca Partidul național s-ar putea învoi la un guvern de colaborare, care să respecte actuala constituție. Și orice alt guvern, va face la fel.’ Apropiata succesiune va arăta, cât de exagerat a fost amorul propriu al partidului liberal, de a voi să-și impună constituția de partid. Constituția nu va trăi sub forma în care eventual va fi votată, în schimb ea îi va fi răpit un timp prețios, în care ar fi putut vota unele reforme cu efecte salutare pentru consolidarea țării. PARTIDUL socialist-naționnal antisemit «fin igermani-atíisolvit și socotit ca periculos ---------- statului —------ In Germania partidul socialist național duce o campanie care a fost socotită ca periculoasă statului și republicei germane. , _ Partidul a fost înființat la 5 la- aduce la cunoștința Suveranului muarie 1919 este condus de Hit dorita Uniunei de a avea un coleg și face un antisemitism odios. misiunea instituită pentru elabo Statele confederate germane au dizolvat toate organizațiile acestui partid din diferite provincii. Organizația centrală a făcut recurs contra deciziilor provinciilor, recurs care s-a judecat de către Curtea de Stat din Lipsca. Procurorul a dovedit că partidul a luat parte la asasinarea lui Rathenau, prin instigațiuni. In ziua asasinării lui Rathenau, comitetul de conducere al partidului a publicat afișul următor: „Rathenau este mort, Ebert și Scheidemann mai trăesc! Afară cu jidanii din țară!" După câteva ceasuri de deliberare, Curtea a respins recursul partidului. In deciziune, se arată ca tendința partidului este periculoasă statului, și țintește la înjosirea republicei. Pentru toate aceste, motive partidul național socialist antisemit a fost dizolvat. Examenul studenților basarabeni . Comisiunea examenului de control a studenților basarabeni de la facultatea de științf și-a reînceput lucrările. Comisiunea se compune din d-nii profesori Al. Popovici, der nauții fac. de știință, P. Bogdan, I. Sanielevici și H. Vasiliu. Funcționarii și pensionarii publici așteaptă cuvântul Suveranului D. N. Schina, președintele „Uniunei generale a funcționarilor și pensionarilor publici“, a cerut o audiență M. S. Regelui. D-sa va rarea Statutului unic, delegați, desemnați de Uniune. Deasemenea d-sa va expune Suveranului situația precară materială în care se află funcționarii publici față de scumpetea crescândă,—apelând la M. La a interveni pe lângă guvern de a li se acorda un minimum de existență, cu începere de la 1 Aprilie, punnându-se în concordanță Statutul funcționarilor cu viitorul budget. De la rezultatul acestei audienți, depinde convocarea congresului general al funcționarilor și pensionarilor, fixat pentru ziua de 25 Martie. Reducerea salariilor lucrătorilor din Cehoslovacia Se știe că Cehoslovacia e una din puținele țări, care printr-o politică economică înțeleaptă, a reușit să-și urce valuta. Ca urmare a venit ostenirea traiului și micșorarea salariilor. Astfel lucrătorilor din toate industriile (metalurgice, lemn, creioane, rafinării de zahăr, fabrici de bere, ceramică, îngrășăminte chimică, chibrituri, hârtie, etc.) li s-au redus salariile în proporții de 10-33 la sută. * LUMEA ü. ‘m /mmnaurni—■>r Curte astăți O familie de 35 copi Idealul căsniciei e desigur 2 copii. Sunt și familii cu prea mulți copii 10, 12, 15 și chiar mai mult. Exista înainte de războiu o familie de 36 copii în... Franța! Cine ar putea crede că statu depopulării să aibă o familie, fericită desigur pentru stat, dar nu și pentru biata familie. Capul acestei familii era un cultivator din Ypres numit Vandée, tată a 22 băeți și 14 fete. In timpul războiului au fost incorporați douăzeci de băeți, cari au luptat pe toate fronturile. Unsprezece din ei au căzut,pe câmpul „de onoare“, opt fură răniți atât de greu încât au rămas toți invalizi iar al douăzecilea, care în momentul mobilizării se găsea la papa Pius, ca valet de cameră, a fost și el rănit de patru ori. In octombrie 1917 nefericitul tată și una din fiicele sale rămași sub ocupația germană la Lille, fură împușcați fără nici un motiv de o patrulă’germană. Cât de cumplit bate Destinul la ușa sărmanilor oameni. ’ X. Un congres al pedagogilor r§uși la Praga La 2 Aprilie se va deschide la Praga un congres al pedagogilor ruși refugiați actualmente în străinătate. Comitetul de organizare, compus din persoane ce locuesc în Praga, face în prezent pregătirile în vederea congresului, la care vor participa aproximativ 80 de persoane. Se va discuta în congres mai ales situația școlilor ruse deschise în diferite țări ale Europei. Guvernul cehoslovac a promis comitetului congresului tot sprijinul său. Din toată lumea Urskess roman al Paul Boninget Un nou roman al lui Paul Bourget are mare succes de librărie. La Gedle—așa este titlul romanului — este scris în felul obicinuit lui Bourget, ticsit de analize psihologice și tratează problema eredității în cazurile de sinucideri. Și în acest roman, Paul Bourget are pagini multe, cari parcă fac parte dintr-un tratat de psihologie analitică. iul Un socialist massa regală A produs vâlvă în cercurile muncitorești din Anglia faptul că conducătorul socialist Macdonald a participat la masa regală. Roberton conducătorul sindicatelor a declarat că nu e o contravenire a... etichetei socialiste, deoarece MacDonald este șeful opoziției din Camera Comunelor și în această calitate trebuia să ia parte la masa regală. Pași mari spre începerea tratatirilor dintre Germania și Franco-Belgiene ----------amănunte------------------------------- In coloanele acestui ziar am anunțat acum 10 zile că toat simptomele ne îndreptățesc să credem ca începerea tratativelor dintre Germani și franco-belgieni, nu va mai întârzia mulți. Fără falsă modestie, putem să spunem că prevederile noastre se confirmă. In timp ce agențiile telegrafice aduceau știri alarmante și cari făceau impresia că înțelegerea este mai departe ca oricând, noi, prin studierea amănunțită a faptelor și a ziarelor germane, și a diferitelor curente din paralmentul german, am ajuns la convingerea ca una se întâmplă la suprafață și alta este realitatea profundă. Din aceste informații particulare, am putut căpăta convingerea că începerea tratativelor nu mai poate fi mult amânată și tari pe această convingere, am anunțat-o în ziar, cu mult înainte de agențiile telegrafice, mai mult sau mai puțin oficiale, efectiv tratativele așa curând. Fapt Desigur că nu vor începe cert este însă, că sondările semioficiale au început, dintr’o parte și alta se pregătesc propunerile și contrapropunerile. Un mare ziar german este în măsură a da informații precise asupra punctului de vedere francez și german. In Paris, impresia dominantă este că situația se apropie de limpezire. Persoane bine informate cred a ști că guvernul francez nu va formula condițiuni politice. Poincaré așteaptă numai că Germania sa facă primul pas și oficial sau semi oficial să manifesteze dorința de a cunoaște cererile Franței. Pe de alta parte, știri precise din izvor german, că guvernul din Berlin arată are gata întocmit planul de reparații, ceia ce lipsește încă este precizarea sumelor de plată și fixarea lor în cifre. In ceea ce privește partea formală a propunerei, Germanii sunt deciși a nu face din ea o chestie de prim ordin. Probabil că guvernul german va înainta propunerile lui tuturor aliaților și comisiei de reparații. Prin aceasta va împăca amorul propriu al guvernului francez și va da satisfacții în anumit grad și ambiției opiniei publice germane. In privința evacuărei Regiunei Ruhr, pe care Poincare nu o vede decât după îndeplinirea obligațiilor din partea Germaniei, guvernul din Berlin pregătește și în această chestiune o adaptare la situație a opiniei publice germane. Se anunță din joc sigur că guvernul va cere că pănâ la stabilirea unei înțelegeri, toți germanii arestați sau cei deportați să fie lăsați liberi, respectivi să se poată întoarce la reședințele lor. Din toate acestea putem deduce că se fac pași dintr-o parte și alta pentru începerea tratativelor. IIUElill Eil IIII se va deschide când guvernul va decide — S ® statuiisa Universitar — — Șadic&șa «£<a Marii soare.— Istoricul conflictelor stridențașăi.— Un protest a d-lui prof. «K. I. Tănăsescu.— In chestia desființării comiisiunii Bibliotecii.— Răspunsa!eS-iasi A. €. € una.— Sporirea a fosafiaicis hrană a studenților de la Căminari. — Membrii Senatului universitar au fost convocați Marți seara în ședința extraordinară, pentru se pronunța asupra ultimilor incidente studențești: îndepărtarea studenților român de religiune mosaică, interni și de la clinicile spitalelor externi Eforiei Sf. Spiridon și a asistenților dela laboratoarele cl-lor profesori M. Ciuca și N. Deleanu, precum și molestarea doctoranzilor mediciniști în localul facultății de medicină, și în stradă, cu prilejul examenelor de teză, aprobate printr'o decisie a senatului universitar. Au participat la ședință d-nii senatori: dr. C. Bacaloglu, dr. I. Gh. Tănăsescu, Al. Popovici, P. Bogdan, A. C. Cuza și C. Tafraîi. Au absentat d-nii I. Coroiu, care locuește în Capitală și d. G. Ibrăileanu care e subrinci. D. Prin fecior, face istorism studient. Pro-Rector a făcut membrilor senatului istoricul amănunțit al incidentelor studențești petrecute în cursul ultimei lor săptămâni, cerând Senatului să se pronunțe asupra modalității prin care s’ar putea restabili armonia în sinul studențimei învrăjbite și inplicit redeschiderea atât de dorită a cursurilor Universitare. Decisia luată de Senatul universitar In urma __ discuțiunilor urmate, avându-se în vedere că agitațiunile de la Universitatea, din Iași * , . . --------saru numai o verigă a mișcării studențești, produse simultan și în celălalte trei centre universitare, văzând ineficacitatea luărei oricărei măsuri numai din inițiativa organelor directe universitare, membrii senatului au decis să se comunice d-lui Ministru al instrucțiunii incidentele petrecute, lăsându-i toată latitudinea de a decide așa cum va socoti că reclamă interesele țărei și nevoile învățământului universitar. O adresa în acest sens va fi uiluaiițiată astăzi Ministerului strucțiunii. Studenții de la Căminuri se plâng că nu le alungă hrana Studenții de la Căminuri, au înaintat Senatului o cerere, că întrucât suma alocată pentru hrana zilnică, a fiecărui student, în prezent a devenit insuficientă, senatul a decis ca până la redeschiderea Universității,să se acorde augmentarea cotei zilnice de la 10 la 12 tei. Protestar d-lui dr. Tănăsescu ia chestia desființării comisiunii Bibliotecii In această ședință d. profesor 1. Gh. Tănăsescu, a protestat in contra decisiei luate într’o ședință anterioară de către majoritatea membrilor senatului, de a se desființa comisiunea actuală a bibliotecei, trecând atribuțiunile acestui organ de control, în suma Senatului universitar. D. profesor a comunicat că această măsură subită și nemoti ita a fost considrată de consiliile facultăților de medecină, științi și litere ca o jignire adusă profesorilor acestor facultăți, întrucât fiecare facultate își are delegatul său în comisiunea Bibliotecii Universității. Fac. de medicină pe d. dr. C. Parhon, fac. de știinfi pe V. Buțureanu, fac. de litere pe I. Petrovici și fac. de drept pe Dim. Alexandrescu. Toți acești sat d. prof. colegi,— a încheTănăsescu,— sânt delegați ai consiliilor profesorale respective, ca și membrii senatului universitar, — cu singura deosebire că în senat fiecare facultate are doi reprezentanți, pe când în comisiunea Bibliotecii, numai câte unul. Lămuririi © dat © «Lat*. Drei. A. €. Cuza D. A. C. Cuza a răspuns că această schimbare de conducere a fost cerută, în scopul unei mai strânse legături între instituția bibliotecii și senatul universitar care e organul suveran de control și administrație al Marelui colegiu universitar. O măsură de utifiiata universitară D. A. C. Cuza, asigură pe d. prof. A. Tănăsescu că inițiativa luată, de a se cere Ministerului această schimbare de conducere, e în afară de orice calcul, sau suspiciune, colegială. Măsura e de utilitate reală universitară. Pe viitor comisiunea departe de a fi desființată va colabora laolaltă , cu senatul universitar. Ședința s-a terminat la ora 8 seara, în inevitabile discuțiuni și prognosticuri asupra rezultatului agitațiunilor politice din Capitală. A. Mănăstireanu Declarațiile «i lui I. Borcea D. I. Borcea, fostul ministru al Instrucției sub guvernul Voids, s’a reîntors ori în localitate, venind din București, unde a luat parte la întrunirile ale opoziției unite. Fiind întrebat de un colaborator al nostru asupra situației, d-sa a declarat că lupta opoziției va continua cu toată energia. In primul moment fusese vorba de a se ținea o mare întrunire a opoziției în Iași Duminica aceasta, însă s’a renunțat, hotărându-se ca întrunirea sâ aiba loc tot în Capitală și în urnă se va începe o acțiune energică în toată țara. ALTERNATIVA de Jacques Cesanne — Germaine, zise d. Chéramb»uK, vreau să-ți vorbesc. — Te ascult amicul meu, răspunse tânăra femee. — Germaine, când ne-am căsătorit, mă iubeai? — Ce întrebare ! — Răspunde! Doamne, doamne ! uu, te iubeam...Nu ași fi făcut nici o nebună pentru tine, și cu toate acestea am făcut-o pe acea de a mă mărita cu tine... — Te rog să nu glumești. Eu îți vorbesc serios. — Ei băi»! îți răspund seriei Ce vrei ! Căsătoria aceasta a fost hotărâtă de părinții mei, in înțelegere cu ai tăi, ce egpe, trebue să convii și tu, este o piedică destul de serioasă pentru dezvoharea unui sentiment atât de capricios, atât de nesupus oricărei discipla» spaniolul. Cunoști Ies Romanesques, e o comedie încântătoare și care desvoltă tema aceasta cu o neîntrecută măestrie. — Nici cel puțin nu-ți plăceam? — Nu îmi displăceai, nici nu îmi plăceai, îmi erai indiferent. — Atunci nu aveai decât să zici nu. — Dragul meu, ași fi dorit să te fi văzut ce-ai fi făcut tu în locul meu. Ai fi zis : da, pentru ca să fi lăsat în pace. — Și căsătoria nu a schimbat felul tâu de...a gândi și de a simți? — Căsătoria a stabilit între noi o bună camaraderie, de care mă bucur, pentru că tu ești un băiat bun... — Numai atât ? __ ra — Minți! — Nu mint de loc, Doamne ! Cât sunt de ciudați bărbații ! Eu îți spun adevărul curat:** tu îmi răspunzi că mint. Dacă te-și fi mințit, atunci ai fi crezut că îți spun adevărul ? Dar, poți să-mi spui, de ce îmi pui astăzi întrebările astea ? > — Ai să o ști, mă mir și am dreptul să mă mir, despre ’ce tu îmi afirmi că s’a petrecut între noi, acum doi ani. In timpul acela, eu aveam o amantă și răceala ta putea să-mi facă ertată purtarea mea. Ori, în ziua în care tu ai descoperit că eu te înșel, te-ai schimbat sau cel puțin mi-ai părut că te-ai schimbat în totul față de mine... Pentru ca să părăsesc pe ființa aceea, te-ai făcut dulce, apropiată, desmerdătoare...Am crezut atunci că desigur ai început să mă iubești din toată inima, cu toată ființa ta, și că ajunsese și cu adevărat femeea mea...Pe câtă vreme mai strainic...in sfârșit, în timpul acela m’am crezut fericit. Nu mă iubeai, spune ? Ea ridică capul. Nu te iubeam,miu, Georges. — Atunci pentru ce ai jucat toată comedia asta ? — Poate din cauză că am încercat să mă înșel pe mine. Și apoi, vezi tu, ru e niciodată plăcut pentru o femee ca să fie înșelată de bărbatul ei. Mai întâi lucrul acesta este destul de dureros, când ești tânără și nu tocmai urâtă...Apoi, asta poate nărui averea căsniciei. Poți să știi la ce ciudățenii și la ce cheltueli ajungi când ai căzut în mâinile domnișoarelor acestora ? Apărându-te ele această făptură, eu apăram situațiunea noastră. — Și eu credeam că mă iubești...’ — Ce nebunie aveți totdeauna de a cerca să puneți iubirea, acolo unde nu are ce căuta ?... Ne-am căsătorit din interes, nu ai să-mi spui că erai nebun după mine când hrai luat. Atunci să rămânem buni prieteni fără a căuta să ne jucăm de r. pustituc, și să încercăm să scoatem din această instituțiune neperfectă dar necesară care este căsnicia, toate foloasele, pe cari ea le agață. ș.a.2iv — Să nu mai încercăm în zadar, zice rece d. Clerambault, pentru că ne vom despărți. Tânăra femee se îngălbeni puțin. — Ne vom despărți, dar ești nebun Georges ? ’ — Nu sunt nebun, Germaine, și înțeleg că perspectiva aceasta nu e tocmai pe placul tău, pentru că nu erai legată de averea noastră, după cum spuneai tu adineaori. Dar ai voit să fii prea dibace, amica mea, și dibăcia se întoarce astăzi în contra ta. Ai un amant, Germaine, nu ai să tăgăduești, nu e așa ?Tânăra femee plecă capul! — Da, zise ea. — Și ai dreptate, pentru că am dovezi! Ei bine ! dacă nu m’ai fi despărțit de legătura mea, care fi sigură, nu ne-ar fi ruinat, fără îndoială te-ași fiertat în ziua în care ași fi aflat nenorocirea mea. Ori și’când ai fi putut invoca purtarea mea pentru a îndreptăți pe a ta. Pe câtă vreme tu mi-ai ertat greșala mea prin purtarea ta, și eu ’am răscumpărat-o printr’o’iib’re sinceră...Și apoi, mai cu seamă, nu te-ași fi cunoscut cu masca aceasta de femee iubitoare cu care m’ai robit și sub care am să te văd întotdeauna...Te-am iubit și te iubite încă îndeajuns pentru a nu putea îndura ideia ca tu să fi a altuia decât a mea dacă... — Dacă ? — Dacă tu vei consimți să te desfaci de dragostea aceasta...Cu condiția aceasta te voi relua. Vom pleca amândoi într’o lungă, lunga călătorie... Să părăsească iubirea ei frumoasă, sau să renunțe la avere... Iată în ce alternativă era pusă. Ea răpunse: — Lasă-mă să mă gândesc. — Nu e timpul de amânări, de prelungiri de termene, de gândit. Mai mult, am nevoe să fac această călătorie și pentru afacerile mele. Vom pleca mâine. Trebue să te hotărești acum. — Unde ? — In Ceylon, India, Japonia, America. Frumoasă călătorie. X k A