Lumea, februarie-iunie 1923 (Anul 6, nr. 1295-1400)
1923-03-22 / nr. 1331
t H -V i > A› Anul VI Nr. 1331 Red. și Administrația str. Ștefan cel Mare 6 Atelerul Tipografic etr. Uzinei No 33 lafi TELEFON 310 Anunțuri și publicații se primesc la birourile administrației cât și ale tipografiei 1 LEU NUMĂRUL Politică și socială — Ziar Independent JOI 22 Martie 198» Se primesc ABONAMENTE in provincie A DEPOZITARI Pe un an . 300 Pe 6 luni . Nfio Pe 3 luni . 80 'Un număr vechi : 2 lei din țară ULTIMA ORAePI și străinătate Marele scandal de la Cameră - Se aruncă în Incintă fiole cu hidrogen sulfurat •• Camera Ședința se deschide la orele I sub președinția d-lui M. G. Orleanu. Dl. Ion Simionescu declară că se asociază la luarea in considerare a proectului de Constituție. Declarații la fel fac deputații din majoritate cari au lipsit la ședința de oli a Camerei. Dl. AL Vaida-Voevod a citit următoarea declarație, în numele partidului național ardelean: Declarația partidelor opoziției unite „In sumarul de azi se spune că s’a luat în considerare proectul de Constituție. In numele partidului național român și al partidului țărănesc ridic protestul cel mai categoric. Adunările actuale nu pot discuta și cu atât mai puțin nu pot lua în considerație un proect de Constituție. „Lovitura de stat, fraudă și teroare, pe care se întemeiază aceste Adunări le ia îndreptățirea de a face aceasta; pe de altă parte întreaga opinie publică a Țărei, toate partidele politice, cei mai de seamă bărbați politici și chiar o însemnată parte din membrii partidului liberal sunt revoltați în sufletul lor împotriva acestei tentative de a impune samavolnic Țărei o Constituție. sunt: „Miile de baionete cari au transformat ori și alaltă ori Capitala într’un mare lagăr dovedesc că guvernul se reazimă pe forța baionetelor și că politicește este complect izolat de nație. „Măsurile samavolnice pe cari guvernul le-a luat față de manifestațiile opoziției unite, violarea libertăților personale, violările de domiciliu la care s-au dedat dovedesc din belșug, că nu se poate stăpâni nici pe el însuși. „Simulacrul de votare făcut prin călcarea regulamentului, este o dovadă că ceea ce fac acești ordinari este o parodie tristă lipsită de orice autoritate. „In aceste împrejurări opoziția unită reînnoește declarația, că o Constituție votată în asemenea împrejurări este lipsită de orice temeiu legal și nu are putere obligatorie pentru nimeni. D. Paul Bujor se ridică împotriva faptului că guvernul informează tendențios opinia publică prin „buletinele“ falsej asupra dezbaterilor parlamentare pe care le publică în oficiosul lui. [Mizeria profesorilor D. Țoni face o comunicare d-lui ministru al instrucțiunei cu privire la halul de mizerie în care se află profesorii secundari. D. Paul Bujor și Victor Iamandi vorbesc în acelaș sens. D. Pavel Brătășeanu: Ce spune d. ministru de finanțe ? • Dl. Vintilă Brătianu, ministru de finanțe. Guvernul urmărește programul pe care l-a fixat la venirea sa la cârma Anul acesta s’au dat 600 milioane franci pentru funcționari. țărei. In bugetul pe exercițiul viitor am prevăzut suma de 500 milioane. Dl. Victor Iamandi se declară mulțumit cu răspunsul d-lui ministru de finanțe, de ceace s’a făcut până acum, dar cere mai multe sacrificii din partea statului. Dl. I. Th. Florescu, ministru de justiție, depune două proecte legi: unul votat de Senat pentru augumentarea amenzilor judecătorești și altul pentru înființarea unei judecătorii. DL Ștefan Ioan face o comunicare d-lui ministru de finanțe cerând să se ia măsuri cât mai grabnice pentru despăgubirea băunaților de războiu. DL Grigore Iunian face o comunicare asupra celor petrecute ori și alaltă ori în Capitală. Am văzut lucruri din cele mai triste. Am văzut doi generali cari comandau o pompă de apă Voci din majoritate. Dar șobolanii nu i-ați văzut? „Guvernul votează Constituția prin forța baionetelor” Dl. Grigore Iunian. Am văzut armata mascată pe străzi împiedicând o manifestație cetățenească pașnică. Dar am vazt ceva mai grav. Constituția veche, care era încă in vigoare spune categoric că nu se poate aduce armata în jurul Adunărei Deputaților, fără autorizația ei. Ori zilele aceste Parlamentul a fost înconjurat de trupe numeroase. Acesta învederează odată mai mult faptul că Dvs. nu puteți vota Constituția fără ajutorul baionetelor (Opoziția a venit azi la Cameră hotărâtă să păstreze deplina liniște dar e provocată de membrii majoritatei, și ai Biroului. Majoritatea provoacă un tumult infernal. DL Grigore Iunian roagă să fie lăsat să continue. Nu e lăsat. Dl. Cezar Spineanu se urcă la tribună. D-sa arată actul incalificabil de brutalitate comis în ședința de elt a Camerei de către chestorii Adunărei, împotriva unor deputați opoziționiști fără apărare. Dl. Iuliu Maniu intrerupe, dar din cauza zgomotului nu se poate auzi. Se crede că dl. Președinte a auzit devreme ce a adresat invective d-lui Maniu. Față de această eșire a Președintelui, opoziția și-a dat seama că nu mai are ce căuta în Parlament. In chip liniștit, deputații minorității au părăsit incinta, luăndu-și paltoanele. Fiolele „miraculoase” N’au trecut decăt câteva minute, cănd un miros infect a umplut Incinta, emanat din niște fiole cu gaz sulfuros. Tribunele publice care au fost invadate cele dintâi de mirosul estilențial sunt golite cele dintâi. Ușierii aleargă în grabă să deschidă ușile și ferestrele. Deputații, miniștrii și Biuroul Camerei părăsesc în grabă Incinta. Mai mulți deputați sunt apucați de vărsături, căteva doamne leșină. Se crede că deputații din opoziție au aruncat fiolele cu hidrogen sulfucat. La redeschiderea ședinței d. Leonte Moldovanu citește o declarație prin care dezavuează acest act al opoziției. D. N. Iorga se asociază la declarația d-lui Moldovanu. Primul chestor dă citire unui proces verbal prin care preotul Drăghici e dat în judecata emisiei de disciplină, deoarece sub pupitrul său s’a găsit oficia cu parfum. D. N. Iorga face o declarație în numele partidului naționalist arătănd că condamnă porcăriile acestea. D. M. G. Orleanu, președintele Camerei, citește procesul verbal al chestorilor, în care se arată că, după ce a avut loc un dialog între Președinte și d. Vaida-Voevod, la un moment dat acesta din urmă a fost observat că face un gest dputaților opoziției. Atunci deputații minoritari au părăsit Incinta, dar imediat după ce ei au plecat, în Cameră s’a simțit un miros sufocant, care a împiedicat continuarea ședinței. In urma cercetărilor făcute s’a găsit o fiolă sub banca preotului Drăghici.Deputații din majoritate cer ca toți deputații opoziționiști cari au asistat la ședința de azi a Camerei să fie trimiși în judecata comisiei de disciplină). Discuția pe articole a Constituției Se intră in ordinea de zi. Discuția pe articole a Constituției. La art. 3 ia cuvântul dl. I. Bo^ănescu. Articolul 3 spune: „Regatul roman în hotarele actuale este un stat unitar și indivizibil". Dl. Bălănescu arată că această denumire a figurat în toate Constituțiile anterioare, cere menținerea textului. DL Măndrescu citește textul vechiului articol. D-sa propune ca noul articol să fie astfel redactat: „Regatul romăn este un stat național unitar și indivizibil“ Vorbitorul insistă asupra cuvântului național. DL Ioanițescu, apără forma veche a textului aducând argumente juridice în susținerea afirmației cererei sale. DL N. Iorga, combate argumentele juridice ale d-lui Ioanițescu. Insistă asupra cuvântului național. DL Mircea Djuvadia, citește raportul comitetului delegaților, anunțând că s’a primit modificarea propusă Ședința se ridică. SENATUL Prezidează dl M. Ferechide. DLL Sanielevici, luănd cuvântul la sumar, protestează împotriva cuvântului jidan pronunțat în ședința de ezi de d-l Galla. DL Galla, declară că regretă, dar că a spus aceasta fără nici o intenție rea. Spune că în Ardeal cuvântul acesta nu înseamnă o insultă la adresa evreilor. Se intră în ordinea de zi. Discuția pe articole a proectului de Constituție. Ar urma să se ia în discuție articolul privitor la naționalizarea subsolului. DL ministru Al. Constantinescu, roagă Senatul să amâne discuția articolelor 18, 19, 20 și 21 cari reglementează această chestiune. Reglementarea libertăței munci DL Procopiu cere modificarea articolului 22 privitor la libertatea muncei. Cere să se introducă o modificare în sensul ca statul să aibă datoria să intervină în conflictele dintre capital și muncă. DL Drăghici depune un amendament. Dl. C. Dissescu, raportorul proectului de Constituție, respinge amendamentele propuse. Articolul 22 se votează nemodificat. Șdința se ridică. Aspecte din Capitală Bu . 21. Se cunoaște râvna cu care au lucrat pompele de apă puse sub comanda a doi domni generali pentru a împrăștia manifestația cetățenească de ert. Pe când fruntașii opoziției țineau discursuri din balconul „Clubului Partidului Național“ pompele au intrat în funcțiune silind pe conducătorii opoziției să se retragă din balcon. Astăzi „Clubul Partidului Național prezintă un aspect sfâșietor. Toate geamurile sunt sparte, ușile sfărâmate mai rău ca după un incendiu. Noel grațieri Buc. 21.— Regele a semnat ori un tablou de grațieri, reduceri și comutări de pedepse. Arestările făcute in urma manifestației de stradă a opoziției Buc. 21.—Cu ocazia manifestațiilor cari au avut loc ori în Capitală, au fost arestați un mare număr de funcționari, profesori și săteni, cari au participat la demonstrația de stradă a opoziției. Ei au fost aduși la Prefectura Poliției. In cabinetul d-lui general Nicoleanu, prefectul Poliției Capitalei, au venit mai mulți generali și ofițeri superiori pentru a lua declarațiile celor arestați. Aproape L ,i au declarat că, cel care a brutalizat mai mult pe manifestanți era colonelul Călătorescu. Dl. Al. Vaida Voevod despre ședința de eri a Camerei Buc. 21 — Dl. Al. Vaida Voevod a declarat următoarele cu privire la ședința de eri a Camerei: „Ceea ce s’a petrecut aseară la Cameră este nemaiauzit. Un raportor de a zecea mână a raportat asupra proectului de Constituție în așa fel de condiții,încât nici stenografii, cari erau cu urechea aplecată nu au putut auzi nimic. A fost un simulacru de raport. In astfel de condițiuni s’a propus luarea în considerare a Constituției. Primul ministru în loc să vorbească opoziției, a vorbit după plecarea ei. Și mai rușinos a fost atacul pregătit de bătăușii din majoritate asupra celor mai slabi fizicește dintre membrii opoziției". Un important Consiliu de miniștri S’au discutat multe... dar nu s’a hotărât nimic Buc. 21— Eri dimineață la orele 10 s’a întrunit în Capitală un Consiliu de miniștrii sub preșidenția d-lui Ienei Brătianu. Consiliul a avut loc acasă la d. I. G. Duca care se află suferind. Au luat parte toți membrii guvernului. Discuția asupra proectului de Constituție Consiliul a luat în discuție punctele principale ale proectului de Constituție. Deoarece era în discuție Constituția, au mai luat parte și d-nii M. Ferechide, M. G. Orleanu, C. Dissescu și N. D. Chirculescu, raportorul proectului de Constituție. Dreptul de proprietate Consiliul a luat în discuție dreptul de că majoritățile ceruse ca, în Constituție să se proprietate. Se știe prevadă garanții serioase pentru respectarea dreptului de proprietate. Consiliul a fost convins de acest lucru. Totuși nu s-a hotărât încă formula definitivă sub care principiul dreptului pe proprietate să fie înscris în Constituție. Naționalizarea subsolului Chestiunea naționalizării subsolului a făcut obiectul unei lungi discuții a consiliului. Guvernul a fost convins că trebue să îndulcească formula înscrisă în Constituție, în avantagiul proprietarilor. Nici în această chestiune nu s’a luat încă o hotărâre. Chestiunea bisericească Consiliul s’a ocupat apoi de problema bisericească. S’a pus chestiunea. Biserica Română ortodoxă să aibă întâietate așa cum prevede proectul, sau să fie declarată biserica dominantă, așa cum se cere cu stăruință. Se crede că guvernul va fi convins să înscrie în Constituție formula „Ortodoxă dominantă“. Unii membrii ai consiliului au adus unele obiecțiuni în timpul discuțiilor, arătând că se aduce o jignire Bisericei Române. Cum ss va voia Constituția Consiliul a hotărât ca, atât la Cameră, căt și la Senat, cănd va veni în discuție un articol care reglementează o chestiune importantă, să se treacă peste el, lăsându-se la urmă votarea lui. Exproprierea pădurilor din Basarabia S-a hotărât expropierea pădurilor din Basarabia. Un alt Consiliu La deschiderea Consiliului de miniștrii, d-nii general Văitoianu, ministru de interne și general Mărdărescu ministru de războiu, au plecat la ministerul de interne, unde a avut loc un alt Consiliu. Au mai luat parte d-nn general Davidoglu, general Hulban, general N.coleanu, șefii parchetului de Ilfov. S’a avizat asupra măsurilor pe cari guvernul intenționează să le ia pentru zădărnicirea întrunirilor și manifestațiilor opoziției. Dl. general Văitoianu, ministru de interne s’a reîntors la Consiliul de miniștrii, unde a adus la cunoștiința membrilor guvernului hotărârile luate. Ofițerii plătiți cu 100 lei pe zi de guvern . Buc. 2l—Un ofițer superior de jandarmi, într’o scrisoare adresată unui ziar, din’ Capitală, declară că guvernul plătește ofițeilor câte 100 lei pe zi în plus împotriva manifestaților opoziției.pentru zilele căt fac de gardă împrumutul da 100 milioane fran«! coftrastat la Paris, e numai da 87 milioane Buc. 2l.—Se știe că statul romăn contractase un împrumut de 100 milioane franci pe piața Parisului. Guvernul francez, în urma hotărârei Camerei, a admis acordarea acestui împrumut. Dar din aceste ÎOO milioane franci guvernul francez va reține următoarele sume datorite de România: 6 milioane franci pentru plata unor locomotive, 6 milioane franci pentru achitarea costului unor canoniere și 1 milion pentru plata unor materiale livrate în timpul armistițiului. imbunătațirea situației funcționarilor Buc. 21.— Eri dimineață de Vintilă Brătianu ministru de finanțe, a lucrat cu d. Gheorghiu secretarul general al ministerului de finanțe, și cu directorul general al contabilității. S’a hotărât introducerea în noul buget întocmit pe exercițiul 1923 suma de 500 milioane lei pentru îmbunătățirea situației funcționarilor publici. Bugetul pe 1923 Buc. 2î.— Comisiunea care lucrează la Ministerul de finanțe pentru întocmirea noului buget pe exercițiul anului 1923 și-a terminat lucrările. Bugetul prevede atât la încasări cât și la cheltueli suma de 15.406.457.918. BURSA BUCUREȘTI - Târgul liber — Buc. 21.— Franci francezi 13,50, Lira sterling 1005, Dosarul 213, Lire italiene 10,15, Coroane cehe 6,40, Mărci germane 1,10. Franci elvețieni 46,50. Târgul oficial Franci francezi 13,45. Lira sterling 997. -si — Prin telegrame urgente, toți șefii județeni ai partidului poporului au fost convocați pe azi la București. Șeful partidului averescan local a plecat ori cu trenul de 1. — La Bursa locală, față de nedesmințirea știrilor de apropiata prohibire a exportului, domnește cea mai mare stagnare. Comercianții se abțin de la orice cumpărături.