Lumea, aprilie-iunie 1924 (Anul 7, nr. 1665-1736)
1924-04-17 / nr. 1677
Buc. 16. — Azi a avut loc un Consiliu de Miniștrii, sub președinția d-lui Ionel Brătianu. Dl. Prim-Ministru își expune impresiile culese în vizita pe care a făcut-o în Basarabia. Aduce la cunoștință că, datorită hărniciei organelor respective, împroprietărirea în Basarabia e definitiv terminata. Sătenii, stăpâni pe loturile lor le lucrează cu asiduitate. DL Brătianu sfârșește constatând că în organizarea administrativă a Basarabiei s’au făcut progrese uiritoare și că nemulțumirile populației se reduc pe fiecare zi. Consiliul ia apoi in discuție și aprobă vânzarea redevenței de produse petrolifere a Statului grupului de rafineri care, prin Societatea „Redevenia“ în frunte cu Elie Bercovici, au oferit cea mai avantajoasă sumă. Consiliul a procedat să aranjeze vacanțele miniștrilor în timpul Paștelui. Vor pleca din țară: d-l I. Brătanu, la 23 Aprilie, într'o călătorie de agrement, la Constantinopole. D-sa va fi însoțit de d-l Anghelescu, ministru al instrucțiunei publice. Călătoria va dura nouă zile. Dl. A. Constantinescu pleacă în Italia. In Capitală vor rămâne d-nii: Văitoianu, Mârzescu, Mărdărescu Franasovici și Tătărescu. După toate acestea a provocat o vie discuție în consiliu, cererea făcută de d-nul general Văitoianu, d-lui Ministru de Finanțe. Dl. Ministru al Comunicațiilor insistă să i se acorde creditul necesar pentru repararea materialului rulant al căilor ferate. Arata datoriile pe care trebue să le plătească departamentul său „Industriei române" cere a executat aceste reparații și n’a primit nici o suma și citește apoi un refuz al „Industriei Române“ de a mai efectua vre-o reparație cât timp nu i se vor achita vechile datorii. Dl. Vailoianu declară că Atelierele căilor ferate, așa cum funcționează astăzi, nu pot face față cerințelor de reparații—așa că materialul rulant al căilor ferate riscă să fie simțitor diminuat și deci să înregistrăm iarăși o criză a transporturilor. Dl. Ministru al Comunicațiilor închee spunând că dacă Ministerul de Finanțe nu acordă, de urgentă, creditul necesar pentru refacerea drumurilor de fier existente și continuarea lucrărilor începute, ci sa nu își asumă răspunderea unei bune funcționări a rețelelor noastre de Comunicație. Consiliul nu a dat nici o soluționare acestei cereri a d-lui Văitoianu, motivând lipsa de fonduri. Se pare că d-l general Văitoianu va sărige consecutele acestui refuz din partea Ministrului de Finanțe. Azi la ora 10 10 iun., are loc un nou consiliu de miniștrii în care se vor fixa interimatele pentru miniștrii care părăsesc țara, în vacanța de Paște. Consiliu de Minștri. Criza transporturilor nzzzzzz iminentă .--------— •— Căile ferate române nu se pot repara ~ D-I Ministru al Comunicației cere credite. *— D-l V. Brătianu nu are bani. — Rezultatul plebiscitului ------------— IN GRECIA — • Atena 15. Rezultatele din mai toate circumscripțiile electorale, sunt, pănă azi dimineață, favorabile politicei republicane. 70 la sută din alegători au votat pentru Republică. Regaliș’ Iii au regiuni în care au fost superiori. Au întrunit majorități în unele circumscripții din Peloponez și Grecia republicană. Macedonia și Epirut, au votat, aproape în întregime, cu republicanii. In vederea reușitei republicanilor, la Atena au avut loc manifestații foarte vii. Boala lui Lloyd George Buc. 16. Din Londra se telegrafiază ca fostul premier englez, Lloyd George s’a îmbolnăvit de o bronșită acută. Urmate la Nistru România va lua măsuri Buc. 16. Presa ceho-slovacă, «nuntă în unanimitate, că Rusia sovietică ar fi concentrat importanta forte militare dealungul Nistrului. Toate ziarele își exprimă convingerea că România va ști să ia la timp măsurile de rigoare, pentru a evita orice surprize neplăcute. Zvonuri tendențioase despue fi Romania Buc. 16.— Agenția telegrafică rusă din Moscova, a răspândit în lumea întreaga zvonul că guvernul român a si declarat starea de asediu in cuprinsul Basarabiei precum și toate celelale ținuturi locuite de minoritarii Agenția adaugă că in Basarabia legile excepționale se epică cu o severitate deosebită. Suveranii în Franța Telegrama d-lui Hiberand Paris 15.—Regele Ferdinand al României a adresat d-lui Millerand o telegramă, exprimându-i cordialele mulțumiri ale Sale și ale Reginei Maria pentru entuziasmul și delicata atenție ce s’a arătat Suveranilor în tot timpul cât a decurs vizita Parisului. Dl Millerand a răspuns Majestăților, arătând simpatia de care se bucură în Franța toți românii și asigură pe Suverani că vizita la Paris a constituit o mare bucurie pentru toată populația. DeclaFfiSfili © In stsț(BF) Comunelor a primului ministru englez asupra tratatului româno-japonez și asupra condamnărilor la moarte de la Kiev Londra 16. D. Macdonald, răspunzând diferitelor chestiuni ce s’au pus în Camera Comunelor, a declarat că conferința anglo rusă care are loc acum la Londra urmărește numai soluționarea chestiunilor în litigiu între Rusia și Anglia. Chestiunile care se referă la interesele celorlalte țări ,oricare ar fi ele, nu vor ocupa discuția delegaților de la Londra. Premierul englez declară că nu are nici o informație cu privire la un tratat încheiat între România și Japonia, iar referitor la rapoartele pe care experții le-au remis Comisiunei Reparațiilor, anunța că va face o comunicare după ce se vor termina dezbaterile. In legătură cu procesul profesorilor universitari judecați le Kiev, d. MacDonald afirmă că reprezentanții oficiali ai Angliei nu pot lua nici o atitudine. Nota Rusiei către Franța — Cicerin cere Franței să-și modifice atitudinea față de Rusia și să nu se mai amestece în politica ei internă. — Paris 15.—Ziarele publică răspunsul lui Cicerin la telegrama pe care d-l Poincare o adresase guvernului sovietic, cu scopul de a întâmpina condamnarea la moarte a profesorilor universitari, inculpați în procesul de la Kiev. Cicerin declară că respinge categoric încercarea Franței de a interveni în favoarea celor ce întrețin spionajul în Rusia.» In telegramă, fruntașul mișcărei sovietice,amintește că Franța a mai încercat, în diverse împrejurări, să se amestece în afacerile interne ruse cauzând pagube numeroase Statului Sovietic. Rusia—închee Cicerin—nu a permis, din vremi străvechi, nimănui să se amestece în afacerile ei și nu o va permite, desigur, nici de acum înainte. Cicerin învită Franța să-și modifice atitudinea fața de fostul ei aliat, își manifestă speranța că în cele din urmă, va fi posibilă reluarea raporturilor normale. —Xoxxoo— Starea de asediu •» In Grecia Buc. 16.— Pin sursă particulară se anunță că guvernul din Athena ar fi proclamat starea de asediu in toată Grecia. Ordonanța pe care a lansat-o guvernul oprește manifestațiile regalista și sfătuește, pe tot cetățenii să menție, în interesul țării ordinea cea mai deplină. Sosirea A. S. R. Principelui Carol la Iași D-1 Ministru G. Mârzescu a telegrafiat ori din Capitală că A. S. Regală Principele Moștenitor va fi oaspetele Jeș llui Sâmbătă. Alteța Sa Regală va asista la depunerea jurământului recruților dela Grupa de aviație Iași. A. S. R. Principele Carol va asista și la o ședință a congresului federației societăților de educație fizică. La Parcul sportiv se va organiza o grandioasă serbare în onoarea A. S. Regale. D-sa va fi insoțit de d-nii Miniștri : General Mărdărescu, Al. Lepădatu și dr. Anghelescu. D. Ministru G. Mârzescu va sosi Joi dimineața, dinpreună cu parlamentarii Iașului. In vederea primirii A. S. Regele a avut faceri o consfătuire la Comandametul Corp. 4 de armată, sub preșidenția d-lui general I. Zadik. Cine mu fi ales Qetan al Facultății juridice din Iași Astăzi are loc la Fac. de Drept alegerea noului Decan, în locul d-lui profesor G. Tabacovici demisionar. Consiliul profesoral respectiv se compune din următorii doi profesori titulari și agregați: D. Alexandrescu, A. C. Cuza, M. Cantacuzen, G. Tabacovici, P. Dragomirescu, I. Coroiu, V. V. Pella, N. Dașcovici, I. Leakis, Eugen Herovanu și Florin Sion. In unele cercuri universitare se afirmă viitorul decan va fi d. M. B. Cantacuzen. Aeroplane [pentru România Buc. 16. El i s-a semnat contractul prin care statul român a făcut în Franța o comandă de aeroplane în valoare de aproape 400 de milioane lei. Aceasta sumă statul roman o va obține, în momentul plătii, de la,o4psopria ünanciari^ö F«b- J* Ht'aNțțt I DE CARNE —*<Te duci în plajă ?.. Să-ți dea doar Dumnezeu ca în coș, cât despre măcelarii erau și dispărut din circulații. Patru profesori universitari condamnați la moarte In Rusia Moscova.— Agenția Roșie comunică : La Kiev, după zece zile de dezbateri, s'a terminat procesul intentat contra „Cercului regional de acțiune“,—organizație acuzată de spionaj și (radare a intereselor statului sovietic. S’a pronunțat următorul verdict: Cebakov, Iacovlev, Edinovski și d-na Vinogradova, au fost condamnați la moarte. Onitșenko, Nicolai și Constantin Vasilenko, Ceganski, Smirnov, Tolpygo la 10 ani; Ana Kaguăiinkala la 7 ani; Leonia Kutzelanov, Oberntseva, Tarta Kowshi și Verigurov la 5 ani și Maria KapusiinskaJo Ia 1 an. / A fost achitat Iaslovski. Dispariția unui miiîtar hoț Eri dimineața a dispărut de la regimentul 7 de roșiori din localitate brigadierul Vlad Gheorghe. El primise un grup de 5 mii lei ce sosise regimentului, după care sa făcut nevăzut. Regimentul a înștiințat autoritățile polițienești, care au luat măsuri pentru urmărirea și prinderea lui. — Ministerul de Finanțe printr-o circulară adresată Administrațiilor Financiare, dispune ca acestea să ia toate măsurile pentru urgentarea lucrărilor comisiunilor de impunere, precum și pentru încasarea impozitelor rămase în restanță. Bursa București Buc. 16, — j Francul Francez 11,68, Lire sterline 834, Dolarul 193,75, Elveția 33,90, Italia 8,55, Ceho-Slovace 5,74, Austriace 0,27,35, Bursa Paris Leul 8,60, Londra 70,60, Dolarul 16,27 jum. Belgia 85*65, Italia 72,40, Elveția 28,67 juff? Plebiscitul și basarabia e chestie de politică Interninră Roma 15.—Intr’un Interview acordat unui redactor al ziarului „Tribuna“, Ministrul român la Roma declară, între altele, că nu se poate crede în eventualitatea unui război ruso-român. Toate agitațiile diplomației Sovietelor pe tema plebiscitului în Basarabia au la bază motive de politică internă. Dacă Rusia ar încerca să-și traducă în fapt pretenția de a sa iiapoia Basarabia, conștiința românească și-ar impune hotărârea ei nestrămutată. Suntem gata—afirmi ministrul român—a ne înarma răni la ulbimul om, în momentul când Rușii ar încerca să ne răpească iarăși Basarabia. In acest caz, vina acestor noi tulburări ce ar deveni europene va cridea toată asupra guvernului avid al Sovietelor. INFORMAȚII AnXm /fineArimnl0on. r__t _ ■ -- - -----«Aflăm din sorginte autorizată, ci fuziunea dintre partidul naționalist-democrat, de sub șefia d-lui N. Iorga și partidul de sub șefia d-lui C. Argetoianu, poate fi considerată ca fapt îndeplinit. Un manifest în acest sens, semnat de ambii șefi va fi Iamat, îndată după vacanța Paștelui. — Senatul universitar, unit cu consiliul Facultății de Medicină, în ședință de aseară a admis, în unanimitate, cererea de transferare a d-lui prof. dr. N. Leon, de la catedra de zoologie și parazitologie de la Foc. respectivă din Iași, la catedrala similară de la Universitatea din București. Deasemenea a ratificat rezultatul concursului de agregație, pentru ocuparea catedrei de Clinica obstehricală de la Facultatea de medicină, uniindu-se în total, cu concluziunile comisianei examinatoare, prin care recomandă elogios la această catedră pe d. dr. N. Zaharescu-Caraman. — Dl T. Molaș, stăruind în demisia dată din postul de casier comptat al Universității, Senatul universitar, în ședința de aseară, a numit în acest post pe d. N. Labușcă, cu începere de la 1 Maiu a. c. D. N. Lăbușcă a primit acest post în mod provizor, pănă la Septembrie, când d-sa se va reîntoarce în Varșovia, pentru a-i continua studiile sale istoriografice. Ancheta pe care d. Cratero, subdirectorul general al căilor ferate a făcut-o la Chișinău, în privința neregulelor descoperita la direcția regională, a fost terminată. D. Cratero s-a reîntors la București pentru a comunica rezultatul cercetărilor d-lui director general Pretorian. Suspendările pronunțate vor rămâne definitive până la pronunțarea deciziei Instanțelor de judecată. Ancheta la Chișinău este continuată Lintescu, directorul serviciului special de economat din direcția gongrakL a cailor de-Lund noaptea, acceleratul București-Iași No. 5Q, a suferit un accident la Intrarea in stația. G-ral C. Grigorescu. Din cauza unui defect el acului, vagonul de bagaje și un vagon de clase întâ uneu deraiat provocând panica în cititori. Nu s’a înregistrat de altfel, nici un accident de persoane. Linia a fost deteriorată pe o distanță de 50 metri, astfel că pănă seara circulația trenurilor a trebuit să se facă cu transbordere. Autoritățile superioare a căilor ferate au dispus facerea unei anchete pentru stabilirea responsabilităților. — Ministorul de Finanțe, a intervenit pi toate ministerele ca să pună în vedere organelor în subordine că la plata lofei pe lună în curs, toți funcționarii vor trebui în prealabil să aducă dovadă de achitarea impozitului pe 1923. Miniatorul comunicațiilor a alocat în bugetul anului curent suma de 500000 lei pentru cheltuelile de instalare a postului de telegrafie fără fir în localitate. Cum însă după devizul alcătuit de către comisiunea tehnică numită de comună, cheltuelile de instalare se vor urca la 2 milioane, restul sumei urmează a fi acoperit prin subscripția autoritățior și a instituțiilor particulare. In acest scop, îndată după întoarcerea d-lui Toma în localitate vor fi convocați la comună reprezentanții autorităților și directorii de bănci pentru a aviza urgent at unei necesare instalarea postului de T. P. F. — Individul Ștefan HSlăneă gardian la spitalul SS Spiridon a dispărut din servieta furând numeroase lucruri și suma de 500 lei din buzunarul paltonului d-lui dr. Ioan Margin* Hoțul, originar din Dorohoi e fost pus sub urmări*' , M— 1 ° afarä de •ofiki de reparare a străzei Păcurari, care vor fi terminate păo$ I« două luni. Comuna a depus începerea lucrările» fîtunea fUnunht