Lumea, ianuarie-martie 1925 (Anul 8, nr. 1896-1970)

1925-01-28 / nr. 1917

din țară ! ULTIMA ORA jsn străinătate tum s’a făcut fuziunea partidelor național și naționalist — Și progresiștii gata să adereze la fuziune al poporului Buc. 27.—La apelul d-lui Iuliu Maniu adresat partidelor de­ o­­poziție, în vederea colaborării pentru răsturnarea­­ actualului re­gim, partidul naționalist al po­porului de sub conducerea d-lui Iorga, s’a întrunit Duminică, la orele 9 seara. A luat cuvântul d. C. Arge­­toianu, vice-președintele partidu­lui naționalist al poporului. D-sa a spus că a convocat pe mem­brii partidului, pentru a le face declarații importante. DE nevoe— a declarat d. Argetoianu—de un partid puternic, care să poată combate cu energie activitatea nefastă a partidului liberal. A­­duce omagii d-lui Iuliu Maniu, care în tratative nu a făcut nici o chestiune de persoane și ab­solut nici cea mai mică dificul­tate. Am vorbit și cu țărăniștii—de­clară d. Argetoianu —și păstrez convingerea că șî ei vor înțelege importanța pactului politic pe care voim să-l săvârșim și că deci, vor răspunde favorabil la apelul d-lui Maniu. Dl. Argetoianu citește apoi răspunsul adresat d-lui Iuliu Ma­­niu, prin care spune: — „Luând act de patrio­ticul Dr­­apel și împuterni­cit de organele partidului și în special de d. Iorga, vin­a vă declara în lipsa a­­cestuia, că pe baza ideei naționale, fără tranzacții, a înlăturărei luptei de clase, a intrebuințărei mijloacelor legale, partidul naționalist al poporului este gata să fuzioneze cu partidul na­­țional-romăn, pornind de la cele 10 puncte enumerate în apelul Dv.a. D. ȘTEFAN gMEITANU mulțu­mește d-lui Argetoianu și-l feli­cită pentru buna veste ce i-a a­­dus-o. Adunarea primește cu aclama­ții și urale declarațiile d-lui Ar­­getoianu și-l deleagă să remită d-lui Iuliu Maniu răspunsul par­tidului Naționalist al poporului. Partidul țărănist s’a întrunit ori după amiază la ora 3 lum.­­și a discutat până la ora 9 seara a­­pelul d-lui Maniu și s’a hotărât ca, față de importanța actuală, asupra căreia urmează a se pro­nunța, să se convoace șefii tu­turor organizațiilor județene ale partidului țărănesc. Convocarea va avea loc Duminica viitoare, când se va stabili răspunsul ce urmează să fie dat la apelul lan­sat de șeful partidului Național. * „Neamul Românesc“, oficiosul partidului naționalist al poporu­lui, publică scrisoarea d-lui Ar­­getoianu adresată d-lui Iuliu Maniu.* Membrii [comitetului executiv ai partidului National s’au întrunit acasă la d. Ștefan Pop și au re­dactat următorul comunicat : „Comitetui executiv central în­­trunindu-se azi 26 ianuarie 1925 a luat în discuție apelul către partidele de opoziție al preșe­dintelui său, d. Iuliu Maniu, a a­­probat și și-a însușit acest apel. „S’a dat apoi cetire scrisoarei de adeziune cu data de ori 25 Ianuarie, a partidului naționalist al poporului, pe care comitetul executiv a luat act cu vie sa­tisfacție“.* §§iar progresiștii s’au întrunit eri, pentru a delibera asupra apelu­­lui lansat de d. Iuliu Maniu. Toți cei prezenți au căzut de acord să telegrafieze imediat d-lui Al. Marghiloman, care se află la Karlsbad, pentru a aproba fuziu­nea cu partidul national, dele­gând pe d. Mitilineu să ia con­tact cu delegația partidului fu­zionat. # Grav conflict cu consulul francez din Galați Galați 27.— Un grav incident s’a petrecut ori în localitate între d. Romeo, girantul consulatului francez și d. Tof, ofițer în re­zervă. Cel dintăi a­­­dresat cu­vinte injurioase la adresa de al doilea, declarând tot celui o­­dată că „în România se pot cumpăra cu bani și peroanele oficiale“. Ofițerul i-a provocat la duel pe d. Romeo, acesta a refuzat. Fiind înștiințate autoritățile din București, Parchetul de Calați a primit ordin să se rupă orice legătură cu girantul consulatului francez, până la rezolvarea a­­cestei chestiuni de onoare. Mari furtuni pe Marea Neagră Un vapor avariat Buc. 27.­In ultimile zile s’au produs mari furtuni pe Marea Neagră. Vaporul rus „Leningrad“ in drum spre Bosfor a suferit grave avarii din cauza furtunei. In fața portului Vama, o corabie de pescari s’a lovit de stânci, scufundându-se. Persoanele aflate în Iotem s’au înecat. Regele complect restabilit Buc. 26.— M. S. Regele a fos­t Operei de hernie de d. prof. dr Juvara. Operația a reușit. Ultimul buletin medical este : „Starea să­­nătăii M. S. Regelui este deplin satisfăcătoare“. Documente compromițătoare pentru Rădici Belgrad 26.— Guvernul Inten­ționează să-l acuze pe Rădici numai de înaltă trădare, fapt care va atrage după sine arestarea celorlalți conducători ai partidu­lui țărănesc­ croat, presupuși com­plici. Belgrad 27.— Continuând cu publicare documentelor compro­mițătoare pentru Rădici, guver­nul a comunicat presei că me­morandumul semna­ la 19 iulie 1924 Moscova de Rădici prevede gruparea tuturor partidelor de o­­poziția și a partidelor autono­miste în vederea înfăptuirei pe cale parlamentară a republicei Sovietelor, [în conformitate cu principiile lui Lenin. Deasemnea guvernul posedă un document semnat la 11 Martie 1924 Viena, între reprezentanții parti­la­nului german din Iugoslavia și Rădic , prin care se garantează germanilor autonomia națională, în cazul realizărei programului lui Rădici. Ingheret de frig­ uri dimineață, sergentul din str. Brândușa, a găsit în dreptul casei No. 17, cadavrul unui om, în etate cam de 55—60 ani. Din ordinul parchetului, cada­vrul a fost dus la morga spita­lului Pașcanu. Indentitatea nu i s’a putut încă stabili. Din cerce­tările făcute, se pare că mortul ar fi un cerșetor. Neavând unde se adăposti a înghețat pe stradă. Leul la Paris Leul la Paris a cotat 9.65, la Zurich 2.75. Groaznica nenorocire din gara Dolhasca Foiticeni 27. O groaznică ne­­norocire s’a întâmplat astă noapte in gara Dolhasca. Pe când că­pitanul Oprea, comandantul în­­chisorei militare din Cernăuți, voia să se urce în trenul de Foiticeni, din cauza întunerecu­­lui ce domnește în gară, neob­servând sosirea unui tren care venea din direcție opusă, și a fost tamponat și rănit grav. Transportat la spitalul Stamate din localitate, nefericitul ofițer a murit în urma unor chinuri atroce. Un comerciant dăm Iași amendat cu 1 milion lei Funcționarii administrației fi­nanciare, au făcut zilele acestea o cercetare la magazinul de ma­nufactură Cazac, din fața Mitro­poliei.­­ Fusese vorba de o verificare, in ceia ce privește achitarea im­­positului, cunoscut sub denumi­rea de cifra de afaceri. • Ori, se pare, că funcționarii au găsit o contrazicere flagrantă între declarație și realitatea. Fapt e: că d. Cazac a fost supus la o amendă de 1 milion lei. Procesul verbal a și fost înain­tat ministerului de finanțe spre ratificare. Sinuciderea unui dezertor In localitate Am semnalat arestarea în str. Elena Doamna a soldatului Gh. Botezatu, cu o buccea de lucruri furate. Opunându-se la arestare, pu­blicul a intervenit în ajutorul ser­gentului. Soldatul a scos atunci baioneta și a căutat să străpungă pe sergent. Dus la secție, pe când era percheziționat, a scos un cuțit cu care a încercat să străpungă pe comisar, dar nereușind, a voit să se sinucidă fiind însă împiedicat, s’a ales numai cu o mică zgâ­rietură. Co­nstantându-se că e dezertor, a fost trimes la Comenduire și de aici la Reg. 13 Inf. de unde făcea parte. Fiind cercetat, el a mărturisit mai multe furturi comise de măr­furi. Urmând să fie înaintat la consiliul de războiu, el a fost pus în carcera regimentului. Aici el reuși să smulgă o că­rămidă din zid și-și lovi așa de tare cepul, încât și­­ sparse. A fost găsit a doua zi în ne­simțire și trimis la infirmerie. După ce se vindecă, el a fost trimis din nou în carceră, de a­­stă dată având și lanțuri la pi­cioare. După două zile a reușit să e­­vadeze cațărându-se prin horn. Intre timp s’a constatat lipsa lui și s’a dat alarma, încercând să se scoboare pe burlan, sfărâmăturile de lanțuri de la picioare, au făcut zgomot și l-au tractat. El s’a cățărat a­­tunci din nou pe acoperiș și de aci a trecut în pod, unde se afla magazia companiei de depozit. Un plutonier însă l-a observat și a început să-l urmărească. Dezertorul însă și-a tăiat între timp și restul fiarelor, s-a înar­mat cu o pușcă și la deschide­rea ușei, a tras un foc de armă. Glontele nu a nimerit însă pe nimeni; el și-a îndreptat arma a­­supra lui și și-a tras un foc de armă în cap. Moartea­­ a fost fulgerătoare. Parchetul Militar a fost imediat înștiințat. Cadavrul a fost trimes la morga spitalului Militar pentru facerea autopsiei. Botezatu este de loc din Orhei, SELYON Corpurile Legiuitoare Camera Prezidează de M. G. Orleanu. Pe banca ministerială d-nii Ion Brătianu, A. Văitoianu, dr. An­­ghelescu, G. C. Mârzescu, Tr. Moșoiu, I. G. Duca, N. N. Să­­­veanu, G. Tătărăscu și C. Ci­­păianu. D. dr. ANTON IONESCU fa­că o comunicare cu privire la o societate germană din Româ­nia a cărei avere a fost scoasă în mod ilegal de sub sechestru. D. dr. ANGHELESCU depune proectul de lege pentru modifi­carea art. 19 și 73 din legea în­vățământului secundar. D. gen. MARDARESCU, de­pune proectul de lege pentru cedarea unui teren în orașul Vaslui, necesar împroprietărirea demobilizaților. Președintele dă cetire adresei din partea ministerului de justi­ție prin care se cere ridicarea imunitatei parlamentare a depu­taților Vasile Barcă, Mihai Ca­­listru și Gr. Filipescu, acestuia din urmă pentru­­ infracțiuni la legea electorală". D-l D. R. IOANIȚESCU amin­tește că a mai adresat o comu­nicare d-lui ministru al comuni­cațiilor în chestia incorectitudine­­lor comise la regionala C. F. R. Brașov de directorul, inginer Frân­­cu. Cere trimiterea lui la Parchet și înlăturarea lui­ din funcție. D-l ministru VĂITOIANU răs­punde că a ordonat o anchetă, a trimis actele consiliului superior teh­nic pentru a fi judecat. Cu toate că consiliul superior l-a ab­solvit de orice pedeapsă, l-am suspendat timp de două luni, a­­mendat cu leafa pe acest timp și l-am mutat în altă localitate. D-l IOANITESCU se declară nemul­umit cu răspunsul d-lui mi­nistru al comunicațiilor. D-l ȘTEFAN IOAN ileaga pe d-l ministru al agriculturei să dea locul și semnele necesare pentru refacerea locuințelor distruse de marele incendiu din Nicorești (Fălciu). D. P. GROZEA, în numele partidului poporului, citește de­clarația prin care parlamentarii averascani vor lua pe viitor parte la lucrările Parlamentului. D. SPANISTEANU aduce la cunoștința Camerei, că în parti­dul țărănesc s’a produs o adân­că sciziune. D-sa citește comuni­catul publicat în ziare de repre­zentanții celor 17 organizațiuni prin care se motivează pentru ce se desolidarizează de conduce­rea actuală a partidului. D. VIRGIL MADGEARU spu­ne că d. Spănișteanu împreună cu ceilalți cari au dat comunica­tul au fost excluși din partidul țărănesc. D. SPANIȘTEANU spune că oficiosul partidului țărănesc n-a susținut nici­odată interesele țărănimei. D. dr. LUPU. Rog întrebați-i pe acest mișel dacă „Aurora" nu i-a publicat discursul ? Preșe­­dintele cheamă ia (ordine pe d. dr. Lupu). Dl. dr. LUPU vorbește în chestia demisiei din partidul ță­rănesc a d-lui Morărescu și în­treabă pe d. ministru de războiu dacă e adevărat că acum 4 luni, a dat prin telegraf indicațiuni că locotenentul Morărescu să fie absolvit de procesul ce i s’a in­tentat. Declară că răspunsul d-lui ministru de războiu îi va fi su­ficient. Dl. GENERAL MARDARESCU: Este ineexact. Nu am cunoștință de această chestiune. Dl. dl. LUPU se adresează a­­tunci primului ministru. Dl. IONEL BRATIANU . N’am cunoscut și nici n'am­ știut pană acum că d. Morărescu are un fiu militar. D. dl. LUPU anunță că va a­­duce chestiunea din nou în dis­cuție. D. VICTOR I­AMAN­DI p opu­ne ca deputații să cedeze diurna pe o zi pentru ridicarea unei sfătui lui Mihai Eminescu. Roagă guvernul să-i dea sprijinul nece­sar pentru înfăptuirea acestei i­­nițiative. PREȘEDINTELE ridică ședința la orele 4.35 p. m. Senatul Prezidează d. M. Ferechide. Pe banca ministerială d-nii Du­ca, Lapedatu. Dl. FERECHIDE aduce la cu­noștința Senatului în­e­area din viață a Episcopului Aradului Papp. Dl. DUCA­ depune pe biroul Senatului următoarele proecte : Convenț­a de extrădare între Ro­mânia și State­l Unite ; Conven­ția între România și Ji Serbia re­lativ ia regimul proprietăților din zona de frontieră , protocolul de la Haga, privitor la procedura civilă, Cere a se aproba urgența. Dl. TRANDAFIRESCU urează în numele partidului țărănesc de­plină însănătoșire Suveranului, care a suferit Sâmbătă o o­­perație. Dl. FERECHIDE. Urările sunt ale neamului întreg. Protopopul DAIANU în numele partidului poporului, citește o declarație prin care arată că parlamentarii averescani reintră în Parlament pentru a lua parte la înfăptuirea legilor, în special a reformelor administrativă și e­­lectorală. Dl. FERECHIDE dă citire ce­­rerei adresată de Parchetul de Chișinău, pentru ridicarea imuni­­tăței parlamentare a senatorilor majoritari Vasile Sorbală și Ef­­timiu Ceaglâc, învinuiți de fapte prevăzute și pedepsite de codul penal. Senatorii trec în secțiuni pen­tru a discuta diferite proecte de lege. ------OQXXOO—— In județ se fabrică clandestin, pâine albă Autoritățile fiind înștiințate, că la unele hanuri la care poposesc cărăușii veniți din târgușoarele județului, se face un întins comerț clandestin cu pâine albă fabricată în acele târgușoare. S'au luat măsuri, pentru prinderea comer­cianților clandestini și sechestra­rea pâinei, întru­cât pâinea albă, prin noua lege a făinei și pâinei, este interzisă în toată țara. Intr’adevăr la hanul Ștefănești, a fost prins pe când vindea pâine albă cu 15 lei o pâine, șoferul camionului Iași-Bivolari. Pâinea a fost confiscată iar Prefectu­l Județului a fost înști­ințată, să fie măsuri serioase pentru a se­ veghea la o serioasă aplicare nouei legi a pâinei in­tegrale.­­ După rapoartele primite în tot județul, mai cu seamă în târgu­­șoarele ca Scuteni, Bivolari, Cot­nari etc se mai fabrica pâine albă. Bursa București Paris 10.42; Londra 922; N. York 192 ; Praga 5.75; Bru­xelles 9.85; Zurich 37 20; Mila­no 7.94 ; Viena 0.27.3Q, o marcă aur—417.50 lei, un zlot olandez— 36 t­ei.­­­ Un furt misterios la școala Junimea Autoritățile polițienești au fost puse în cunoștința unui furt mis­terios comis în cancelaria școa­­lei Junimea No. 1, din str. Palat. D. Weiner, întorcându-se aca­să acum două seri, și intrând în cancelaria școalei, cu mirare a observat lipsa unei viori preți­oase. Controlând prin cancelarie, a observat lipsa și a altor obiecte casnice ca și a mai multor re­­quizite școlare. Întrucât atât ferestrele cât și ușile cancelariei au fost găsite închise, d. Weiner, a reclamat cazul poliției. Care a deschis o anchetă. Informații — Despre Dida Solo­mon, ce va apare în astă seară la Teatrul Sidoli, în piesa „IULIA“, marele tra­gedian Moisi a spus că e cea mai bună interpreta a Teatrului marelui nordic Strindberg. — D. prof. Dim. Alexandrescu. Decanul Facultăței de Drept a avut mai multe întrevederi cu d. ministru al instruct­unii,­­în legă­tură cu stabilirea modalității re­­deschiderea cursurilor­­ acuității respective. Dl. ministru a lăsat consiliului profesorei toată latitudinea, pen­tru a dispune asupra măsurilor eventuale impuse de împrejurări. D. decan se reîntoarce din Capitală mâini cu acceleratul de dimineață.­­ Studentul Ionescu, care fu­sese arestat la București și fă­cuse oarecare destăinuiri cu pre­­zire la asasinarea prefectului C. Manciu, a fost adus la Iași unde din ordinul judelui instructor a fost internat la ospiciul Socala, pentru a se constata starea lui n­ nlală. Astănoapte numitul student a reușit să evadeze din ospiciu, împrejurările evadărei se cer­cetează. —Buc. 26. D. secretar general al ministerului de interne, Crăs­­naru, a plecat aseară la Craio­va pentru a proceda la rechizi­ționarea grâului din întreaga Ol­­tenie, întrucât producătorii au re­fuzat să vândă grâul pe prețurile maximale. — Londra 26.— Se anunță din Peking moartea fostului preșe­dinte al republicei chineze, Sun- Ya-Sen. — Londra 26.— La Santiago s’a produs o mișcare revoluțio­nară ; aceștia au rechemat pe fostul președinte Alesandri. — Viena 27.—Eli s’a judecat apelul atentatorului la viața fos­tului cancelar Seipel. Curtea i-a mărit pedeapsa de la 3 jum. la 5 ani închiisoare. — Duminică pe când Căp. Luca din str. Răchiți se întor­cea acasă, cu un docar pe str. Eternitate!, din nebăgare de sea­mă a izbit pe locuitorul V. Da­rie din str. Țurlui. Din cauza izbiturei, locuitorul a căzut la pământ, lovindu-se grav la cap. Locuitorul a fost trimes la spitalul Izraelit. —Tîuc. 26. Eri dimineață a în­ceput instrucția comuniștilor a­­restați la Jilava. Au fost li­berați 8 comuniști, așa în­cât au mai rămas arestați 70 persoane. Arestarea unor pungași de buzunare Trei periculoși pungași de bu­zunare au fost prinși de autori­tățile polițenești. Vineri, pe când lumea se afla înghesuită în fața brutăriei Trep­­cea din str. Brătianu, trei pun­gași de buzunare, și-au­ propus să profite de înghesuială. Pe când încercau să scoată o legătură cu bani din buzunarul d-nei Liza Kraft din str. Sărăriei au fost observați de trecători ca­re împreună cu sergentul din post, au reușit să aresteze doi dintre ei. Al treilea a reușit să dispară. Duși la Comisia III, ei au fost luați la cercetare de subcomi­sarul Raboveanu. Pungașii se numesc loan Clo­­banu din str. Lăpușneanu și Paul Goldstein din str. Elena Doamna» După indicațiunile date a pu­tut fi arestat și al treilea pungaș Gh. L­­scar din str. Chira Vodă. Banii furați au fost găsiți, a­­runcați pe str. Brătianu într’un colț. Pungașii au fost înaintați cu acte Siguranței. *—U.UX&Q­t——: \

Next