Lumea, ianuarie-martie 1925 (Anul 8, nr. 1896-1970)
1925-01-28 / nr. 1917
din țară ! ULTIMA ORA jsn străinătate tum s’a făcut fuziunea partidelor național și naționalist — Și progresiștii gata să adereze la fuziune al poporului Buc. 27.—La apelul d-lui Iuliu Maniu adresat partidelor de opoziție, în vederea colaborării pentru răsturnarea actualului regim, partidul naționalist al poporului de sub conducerea d-lui Iorga, s’a întrunit Duminică, la orele 9 seara. A luat cuvântul d. C. Argetoianu, vice-președintele partidului naționalist al poporului. D-sa a spus că a convocat pe membrii partidului, pentru a le face declarații importante. DE nevoe— a declarat d. Argetoianu—de un partid puternic, care să poată combate cu energie activitatea nefastă a partidului liberal. Aduce omagii d-lui Iuliu Maniu, care în tratative nu a făcut nici o chestiune de persoane și absolut nici cea mai mică dificultate. Am vorbit și cu țărăniștii—declară d. Argetoianu —și păstrez convingerea că șî ei vor înțelege importanța pactului politic pe care voim să-l săvârșim și că deci, vor răspunde favorabil la apelul d-lui Maniu. Dl. Argetoianu citește apoi răspunsul adresat d-lui Iuliu Maniu, prin care spune: — „Luând act de patrioticul Drapel și împuternicit de organele partidului și în special de d. Iorga, vina vă declara în lipsa acestuia, că pe baza ideei naționale, fără tranzacții, a înlăturărei luptei de clase, a intrebuințărei mijloacelor legale, partidul naționalist al poporului este gata să fuzioneze cu partidul național-romăn, pornind de la cele 10 puncte enumerate în apelul Dv.a. D. ȘTEFAN gMEITANU mulțumește d-lui Argetoianu și-l felicită pentru buna veste ce i-a adus-o. Adunarea primește cu aclamații și urale declarațiile d-lui Argetoianu și-l deleagă să remită d-lui Iuliu Maniu răspunsul partidului Naționalist al poporului. Partidul țărănist s’a întrunit ori după amiază la ora 3 lum.și a discutat până la ora 9 seara apelul d-lui Maniu și s’a hotărât ca, față de importanța actuală, asupra căreia urmează a se pronunța, să se convoace șefii tuturor organizațiilor județene ale partidului țărănesc. Convocarea va avea loc Duminica viitoare, când se va stabili răspunsul ce urmează să fie dat la apelul lansat de șeful partidului Național. * „Neamul Românesc“, oficiosul partidului naționalist al poporului, publică scrisoarea d-lui Argetoianu adresată d-lui Iuliu Maniu.* Membrii [comitetului executiv ai partidului National s’au întrunit acasă la d. Ștefan Pop și au redactat următorul comunicat : „Comitetui executiv central întrunindu-se azi 26 ianuarie 1925 a luat în discuție apelul către partidele de opoziție al președintelui său, d. Iuliu Maniu, a aprobat și și-a însușit acest apel. „S’a dat apoi cetire scrisoarei de adeziune cu data de ori 25 Ianuarie, a partidului naționalist al poporului, pe care comitetul executiv a luat act cu vie satisfacție“.* §§iar progresiștii s’au întrunit eri, pentru a delibera asupra apelului lansat de d. Iuliu Maniu. Toți cei prezenți au căzut de acord să telegrafieze imediat d-lui Al. Marghiloman, care se află la Karlsbad, pentru a aproba fuziunea cu partidul national, delegând pe d. Mitilineu să ia contact cu delegația partidului fuzionat. # Grav conflict cu consulul francez din Galați Galați 27.— Un grav incident s’a petrecut ori în localitate între d. Romeo, girantul consulatului francez și d. Tof, ofițer în rezervă. Cel dintăi adresat cuvinte injurioase la adresa de al doilea, declarând tot celui odată că „în România se pot cumpăra cu bani și peroanele oficiale“. Ofițerul i-a provocat la duel pe d. Romeo, acesta a refuzat. Fiind înștiințate autoritățile din București, Parchetul de Calați a primit ordin să se rupă orice legătură cu girantul consulatului francez, până la rezolvarea acestei chestiuni de onoare. Mari furtuni pe Marea Neagră Un vapor avariat Buc. 27.In ultimile zile s’au produs mari furtuni pe Marea Neagră. Vaporul rus „Leningrad“ in drum spre Bosfor a suferit grave avarii din cauza furtunei. In fața portului Vama, o corabie de pescari s’a lovit de stânci, scufundându-se. Persoanele aflate în Iotem s’au înecat. Regele complect restabilit Buc. 26.— M. S. Regele a fost Operei de hernie de d. prof. dr Juvara. Operația a reușit. Ultimul buletin medical este : „Starea sănătăii M. S. Regelui este deplin satisfăcătoare“. Documente compromițătoare pentru Rădici Belgrad 26.— Guvernul Intenționează să-l acuze pe Rădici numai de înaltă trădare, fapt care va atrage după sine arestarea celorlalți conducători ai partidului țărănesc croat, presupuși complici. Belgrad 27.— Continuând cu publicare documentelor compromițătoare pentru Rădici, guvernul a comunicat presei că memorandumul semna la 19 iulie 1924 Moscova de Rădici prevede gruparea tuturor partidelor de opoziția și a partidelor autonomiste în vederea înfăptuirei pe cale parlamentară a republicei Sovietelor, [în conformitate cu principiile lui Lenin. Deasemnea guvernul posedă un document semnat la 11 Martie 1924 Viena, între reprezentanții partilanului german din Iugoslavia și Rădic , prin care se garantează germanilor autonomia națională, în cazul realizărei programului lui Rădici. Ingheret de frig uri dimineață, sergentul din str. Brândușa, a găsit în dreptul casei No. 17, cadavrul unui om, în etate cam de 55—60 ani. Din ordinul parchetului, cadavrul a fost dus la morga spitalului Pașcanu. Indentitatea nu i s’a putut încă stabili. Din cercetările făcute, se pare că mortul ar fi un cerșetor. Neavând unde se adăposti a înghețat pe stradă. Leul la Paris Leul la Paris a cotat 9.65, la Zurich 2.75. Groaznica nenorocire din gara Dolhasca Foiticeni 27. O groaznică nenorocire s’a întâmplat astă noapte in gara Dolhasca. Pe când căpitanul Oprea, comandantul închisorei militare din Cernăuți, voia să se urce în trenul de Foiticeni, din cauza întunerecului ce domnește în gară, neobservând sosirea unui tren care venea din direcție opusă, și a fost tamponat și rănit grav. Transportat la spitalul Stamate din localitate, nefericitul ofițer a murit în urma unor chinuri atroce. Un comerciant dăm Iași amendat cu 1 milion lei Funcționarii administrației financiare, au făcut zilele acestea o cercetare la magazinul de manufactură Cazac, din fața Mitropoliei. Fusese vorba de o verificare, in ceia ce privește achitarea impositului, cunoscut sub denumirea de cifra de afaceri. • Ori, se pare, că funcționarii au găsit o contrazicere flagrantă între declarație și realitatea. Fapt e: că d. Cazac a fost supus la o amendă de 1 milion lei. Procesul verbal a și fost înaintat ministerului de finanțe spre ratificare. Sinuciderea unui dezertor In localitate Am semnalat arestarea în str. Elena Doamna a soldatului Gh. Botezatu, cu o buccea de lucruri furate. Opunându-se la arestare, publicul a intervenit în ajutorul sergentului. Soldatul a scos atunci baioneta și a căutat să străpungă pe sergent. Dus la secție, pe când era percheziționat, a scos un cuțit cu care a încercat să străpungă pe comisar, dar nereușind, a voit să se sinucidă fiind însă împiedicat, s’a ales numai cu o mică zgârietură. Constantându-se că e dezertor, a fost trimes la Comenduire și de aici la Reg. 13 Inf. de unde făcea parte. Fiind cercetat, el a mărturisit mai multe furturi comise de mărfuri. Urmând să fie înaintat la consiliul de războiu, el a fost pus în carcera regimentului. Aici el reuși să smulgă o cărămidă din zid și-și lovi așa de tare cepul, încât și sparse. A fost găsit a doua zi în nesimțire și trimis la infirmerie. După ce se vindecă, el a fost trimis din nou în carceră, de astă dată având și lanțuri la picioare. După două zile a reușit să evadeze cațărându-se prin horn. Intre timp s’a constatat lipsa lui și s’a dat alarma, încercând să se scoboare pe burlan, sfărâmăturile de lanțuri de la picioare, au făcut zgomot și l-au tractat. El s’a cățărat atunci din nou pe acoperiș și de aci a trecut în pod, unde se afla magazia companiei de depozit. Un plutonier însă l-a observat și a început să-l urmărească. Dezertorul însă și-a tăiat între timp și restul fiarelor, s-a înarmat cu o pușcă și la deschiderea ușei, a tras un foc de armă. Glontele nu a nimerit însă pe nimeni; el și-a îndreptat arma asupra lui și și-a tras un foc de armă în cap. Moartea a fost fulgerătoare. Parchetul Militar a fost imediat înștiințat. Cadavrul a fost trimes la morga spitalului Militar pentru facerea autopsiei. Botezatu este de loc din Orhei, SELYON Corpurile Legiuitoare Camera Prezidează de M. G. Orleanu. Pe banca ministerială d-nii Ion Brătianu, A. Văitoianu, dr. Anghelescu, G. C. Mârzescu, Tr. Moșoiu, I. G. Duca, N. N. Săveanu, G. Tătărăscu și C. Cipăianu. D. dr. ANTON IONESCU facă o comunicare cu privire la o societate germană din România a cărei avere a fost scoasă în mod ilegal de sub sechestru. D. dr. ANGHELESCU depune proectul de lege pentru modificarea art. 19 și 73 din legea învățământului secundar. D. gen. MARDARESCU, depune proectul de lege pentru cedarea unui teren în orașul Vaslui, necesar împroprietărirea demobilizaților. Președintele dă cetire adresei din partea ministerului de justiție prin care se cere ridicarea imunitatei parlamentare a deputaților Vasile Barcă, Mihai Calistru și Gr. Filipescu, acestuia din urmă pentru infracțiuni la legea electorală". D-l D. R. IOANIȚESCU amintește că a mai adresat o comunicare d-lui ministru al comunicațiilor în chestia incorectitudinelor comise la regionala C. F. R. Brașov de directorul, inginer Frâncu. Cere trimiterea lui la Parchet și înlăturarea lui din funcție. D-l ministru VĂITOIANU răspunde că a ordonat o anchetă, a trimis actele consiliului superior tehnic pentru a fi judecat. Cu toate că consiliul superior l-a absolvit de orice pedeapsă, l-am suspendat timp de două luni, amendat cu leafa pe acest timp și l-am mutat în altă localitate. D-l IOANITESCU se declară nemulumit cu răspunsul d-lui ministru al comunicațiilor. D-l ȘTEFAN IOAN ileaga pe d-l ministru al agriculturei să dea locul și semnele necesare pentru refacerea locuințelor distruse de marele incendiu din Nicorești (Fălciu). D. P. GROZEA, în numele partidului poporului, citește declarația prin care parlamentarii averascani vor lua pe viitor parte la lucrările Parlamentului. D. SPANISTEANU aduce la cunoștința Camerei, că în partidul țărănesc s’a produs o adâncă sciziune. D-sa citește comunicatul publicat în ziare de reprezentanții celor 17 organizațiuni prin care se motivează pentru ce se desolidarizează de conducerea actuală a partidului. D. VIRGIL MADGEARU spune că d. Spănișteanu împreună cu ceilalți cari au dat comunicatul au fost excluși din partidul țărănesc. D. SPANIȘTEANU spune că oficiosul partidului țărănesc n-a susținut niciodată interesele țărănimei. D. dr. LUPU. Rog întrebați-i pe acest mișel dacă „Aurora" nu i-a publicat discursul ? Președintele cheamă ia (ordine pe d. dr. Lupu). Dl. dr. LUPU vorbește în chestia demisiei din partidul țărănesc a d-lui Morărescu și întreabă pe d. ministru de războiu dacă e adevărat că acum 4 luni, a dat prin telegraf indicațiuni că locotenentul Morărescu să fie absolvit de procesul ce i s’a intentat. Declară că răspunsul d-lui ministru de războiu îi va fi suficient. Dl. GENERAL MARDARESCU: Este ineexact. Nu am cunoștință de această chestiune. Dl. dl. LUPU se adresează atunci primului ministru. Dl. IONEL BRATIANU . N’am cunoscut și nici n'am știut pană acum că d. Morărescu are un fiu militar. D. dl. LUPU anunță că va aduce chestiunea din nou în discuție. D. VICTOR IAMANDI p opune ca deputații să cedeze diurna pe o zi pentru ridicarea unei sfătui lui Mihai Eminescu. Roagă guvernul să-i dea sprijinul necesar pentru înfăptuirea acestei inițiative. PREȘEDINTELE ridică ședința la orele 4.35 p. m. Senatul Prezidează d. M. Ferechide. Pe banca ministerială d-nii Duca, Lapedatu. Dl. FERECHIDE aduce la cunoștința Senatului înearea din viață a Episcopului Aradului Papp. Dl. DUCA depune pe biroul Senatului următoarele proecte : Convența de extrădare între România și Statel Unite ; Convenția între România și Ji Serbia relativ ia regimul proprietăților din zona de frontieră , protocolul de la Haga, privitor la procedura civilă, Cere a se aproba urgența. Dl. TRANDAFIRESCU urează în numele partidului țărănesc deplină însănătoșire Suveranului, care a suferit Sâmbătă o operație. Dl. FERECHIDE. Urările sunt ale neamului întreg. Protopopul DAIANU în numele partidului poporului, citește o declarație prin care arată că parlamentarii averescani reintră în Parlament pentru a lua parte la înfăptuirea legilor, în special a reformelor administrativă și electorală. Dl. FERECHIDE dă citire cererei adresată de Parchetul de Chișinău, pentru ridicarea imunităței parlamentare a senatorilor majoritari Vasile Sorbală și Eftimiu Ceaglâc, învinuiți de fapte prevăzute și pedepsite de codul penal. Senatorii trec în secțiuni pentru a discuta diferite proecte de lege. ------OQXXOO—— In județ se fabrică clandestin, pâine albă Autoritățile fiind înștiințate, că la unele hanuri la care poposesc cărăușii veniți din târgușoarele județului, se face un întins comerț clandestin cu pâine albă fabricată în acele târgușoare. S'au luat măsuri, pentru prinderea comercianților clandestini și sechestrarea pâinei, întrucât pâinea albă, prin noua lege a făinei și pâinei, este interzisă în toată țara. Intr’adevăr la hanul Ștefănești, a fost prins pe când vindea pâine albă cu 15 lei o pâine, șoferul camionului Iași-Bivolari. Pâinea a fost confiscată iar Prefectul Județului a fost înștiințată, să fie măsuri serioase pentru a se veghea la o serioasă aplicare nouei legi a pâinei integrale. După rapoartele primite în tot județul, mai cu seamă în târgușoarele ca Scuteni, Bivolari, Cotnari etc se mai fabrica pâine albă. Bursa București Paris 10.42; Londra 922; N. York 192 ; Praga 5.75; Bruxelles 9.85; Zurich 37 20; Milano 7.94 ; Viena 0.27.3Q, o marcă aur—417.50 lei, un zlot olandez— 36 tei. Un furt misterios la școala Junimea Autoritățile polițienești au fost puse în cunoștința unui furt misterios comis în cancelaria școalei Junimea No. 1, din str. Palat. D. Weiner, întorcându-se acasă acum două seri, și intrând în cancelaria școalei, cu mirare a observat lipsa unei viori prețioase. Controlând prin cancelarie, a observat lipsa și a altor obiecte casnice ca și a mai multor requizite școlare. Întrucât atât ferestrele cât și ușile cancelariei au fost găsite închise, d. Weiner, a reclamat cazul poliției. Care a deschis o anchetă. Informații — Despre Dida Solomon, ce va apare în astă seară la Teatrul Sidoli, în piesa „IULIA“, marele tragedian Moisi a spus că e cea mai bună interpreta a Teatrului marelui nordic Strindberg. — D. prof. Dim. Alexandrescu. Decanul Facultăței de Drept a avut mai multe întrevederi cu d. ministru al instructunii,în legătură cu stabilirea modalității redeschiderea cursurilor acuității respective. Dl. ministru a lăsat consiliului profesorei toată latitudinea, pentru a dispune asupra măsurilor eventuale impuse de împrejurări. D. decan se reîntoarce din Capitală mâini cu acceleratul de dimineață. Studentul Ionescu, care fusese arestat la București și făcuse oarecare destăinuiri cu prezire la asasinarea prefectului C. Manciu, a fost adus la Iași unde din ordinul judelui instructor a fost internat la ospiciul Socala, pentru a se constata starea lui n nlală. Astănoapte numitul student a reușit să evadeze din ospiciu, împrejurările evadărei se cercetează. —Buc. 26. D. secretar general al ministerului de interne, Crăsnaru, a plecat aseară la Craiova pentru a proceda la rechiziționarea grâului din întreaga Oltenie, întrucât producătorii au refuzat să vândă grâul pe prețurile maximale. — Londra 26.— Se anunță din Peking moartea fostului președinte al republicei chineze, Sun- Ya-Sen. — Londra 26.— La Santiago s’a produs o mișcare revoluționară ; aceștia au rechemat pe fostul președinte Alesandri. — Viena 27.—Eli s’a judecat apelul atentatorului la viața fostului cancelar Seipel. Curtea i-a mărit pedeapsa de la 3 jum. la 5 ani închiisoare. — Duminică pe când Căp. Luca din str. Răchiți se întorcea acasă, cu un docar pe str. Eternitate!, din nebăgare de seamă a izbit pe locuitorul V. Darie din str. Țurlui. Din cauza izbiturei, locuitorul a căzut la pământ, lovindu-se grav la cap. Locuitorul a fost trimes la spitalul Izraelit. —Tîuc. 26. Eri dimineață a început instrucția comuniștilor arestați la Jilava. Au fost liberați 8 comuniști, așa încât au mai rămas arestați 70 persoane. Arestarea unor pungași de buzunare Trei periculoși pungași de buzunare au fost prinși de autoritățile polițenești. Vineri, pe când lumea se afla înghesuită în fața brutăriei Trepcea din str. Brătianu, trei pungași de buzunare, și-au propus să profite de înghesuială. Pe când încercau să scoată o legătură cu bani din buzunarul d-nei Liza Kraft din str. Sărăriei au fost observați de trecători care împreună cu sergentul din post, au reușit să aresteze doi dintre ei. Al treilea a reușit să dispară. Duși la Comisia III, ei au fost luați la cercetare de subcomisarul Raboveanu. Pungașii se numesc loan Clobanu din str. Lăpușneanu și Paul Goldstein din str. Elena Doamna» După indicațiunile date a putut fi arestat și al treilea pungaș Gh. Lscar din str. Chira Vodă. Banii furați au fost găsiți, aruncați pe str. Brătianu într’un colț. Pungașii au fost înaintați cu acte Siguranței. *—U.UX&Qt——: \