Lumea, aprilie-iunie 1925 (Anul 8, nr. 1972-2047)
1925-06-11 / nr. 2031
T > X Politică si sociala — Ziar independent din țară De ori până azi București 9 (Telefonate) Atacul contra d-lui Mârzescu Azi după amiază la Cameră, ministrul justiției a fost luat cu asalt. Opoziția, în special naționalii au tras la răspundere pe d. Mârzescu în chestia arestărei d-lui Condrus. N'au lipsit amenințările directe și violente. Dl. Ioaniescu a dat termen de 3 zile. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, opozița va recurge la măsuri impuse de necesități contra celor cari, de bună știință, au atacat în afară de lege pe adversarii politici. Dl. Mârzescu a răspuns că, în virtutea art. 23, 24, 27, 127 și 157 din procedura penală. Parchetul poate pune concluzii de arestare înaintea judelui de instrucție și când acesta refuză înaintea Tribunalului și apoi ținaintea Camerei de punere sub acuzare. Acesta este cazul și face obiectul unei constante jurisprudente a Casației de la 1 22 iunie 1918 pănă azi. Se poate ca ocrotitorii d-lui Condrus și actul lui,de agresiune săvârșit, să pretindă ca Parchetul să nu fi făcut opoziție la Tribunal, după ce judele de instrucție nu i-a arestat și apel la Camera de punere sub acuzare, după ce Tribunalul a aprobat părerea judelui [i de instrucție, dar să se observe că prin aceasta se cerea renunțarea la exercițiul în drept legal în favoarea d-lui Condrus. D. Mârzescu a apărat integritatea jusiției și a cerut să nu se împieteze asupra drepturilor ei. Bineînțeles că d. Ioanițescu nu s’a declarat satisfăcut. El pretinde că se aplică doua măsuri : una pentru Halipa și alta pentru Manolescu-Strunga. Când Manolescu-Strunga este condamnat, judecătorul este mutat, iar când Halipa este pălmuit, țărăniștii sunt trădători. Când Manolescu este lovit, împotriva legei, agresorul, cu „Legiunea de onoare“, este arestat preventiv. Se înmormântează drepturile elementare publice. „Cânii" RIA"* La ordinea zilei este calificativul cu care premierul a onorat opoziția la Bacău : ,Cânii“. D. Iorga a ripostat: — „Noi ce știa, cânii cu decret, suntem niște câni cari păzesc regulamentul împotriva bestiilor ilegalităjei, cari vor să-l «fâșie. Acesta a fost răspunsul dat in Parlament. Șeful opoziției a mai dat un altul în scris: — „Câini au calități. Sunt credincioși stăpânilor casei, sunt indiferenți față de trecători, inofensivi, sunt incapabili de viclenie și dacă s’ar curajos la făcători de rele, ei îndeplinesc o ostilă operă de salvare a sei de care se țin“. D. dr. Lupu pregătește și el un răspuns, care va fi:— se afirmă extrem de violent. Vor răspunde și d-nii Mihalache și Maniu. — Vom răspunde pe rând tot cânni, până vom sfășia, pănă vom rupe bucăți bestia care ne provoacă“— spunea azi pe sazele Camerei un fruntaș cuardelean. Anglia părăsește Polonia Formula pactului de siguranță încheiat între Anglia și Franța, este o mare deziluzie pentru țarile din orientul Europei. Anglia se obligă să apere Franța și Belgia în căzut când unul din aceste state să fie atacat. Dacă Germania va ataca Polonia, Anglia nu va interveni. Va lăsa deplină libertate Franței să facă ce cfede de cuviință. In cercurile diplomatice poloneze sa discută cu imult interes bazele [pactului de siguranță. Dacă pentru Front», pactul de siguranță este o victorie, pentru țările Micei Antante este, fără îndoială, o deziluzie. O scrisoare postumă Marghiloman fiind luat arbitru de către d. Stoianovici în chestia preparativelor făcute la Iași în vederea fuziunei cu Averescu, a scris următoarele rânduri vechiului său partizan : „Dragul meu iar v’ați aprins toți ca paiele. Vina este a lui Meisner. Convocarea dela Iași a fost o greșală. Nu este deloc ce a vorbit el, căci de scris, nimic asemănător. Este clar că, dacă partidul o ia razna și proclamă el fuziunea, eu n’am direcția și n’am decât să mă dau în lături. Strâng mâna afectuos" Marghiloman". Desigur însă că d. Meissner are documentele d-sale în această chestie. Iar contingentarea Se va înființa un serviciu al contigentărei cerealelor. Ministerul de interne va institui un fond de rulement pentru cumpărarea cerealelor necesare consumului intern. După ce se va face aprovizionarea, se va fixa fiecăruia agricultor cota de export. Lloyd George și sionismul Lloyd George a participat la festiviatea dată în memoria defunctului istoric englez Arthur Davis. Solemnitatea a avut loc la societatea istoricilor evrei. Lloyd George a fost introdus de Israel Zangwil. Lloyd George a declarat (reproducem textual) : „In timpul războiului, Alloții au adresat un apel către poporul evreu. El a fost inspirat de simpatie și chiar de admirație pentru poporul evreu. Toi învățam în școală istoria evreilor. In școala în care am învățat eu, se preda istoria evreilor mai bine decât istoria noastră» națională. Eu aș putea vorbi despre oricare din regii lui Israel, mă îndoesc însă dacă aș fi putea vorbi mai mult decât despre șase din regii Engliterei. Istoria și literatura evreilor se desfășoară și astăzi și influențează puternic caracterul epocei și raporturile dintre neamuri. Toate faptele mari vin dein popoarele mici. Națiunea britanică n’a făcut pentru omenire a ceea ce a realizat micul popor evreu, care este chemat să săvârșească în [viitor încă multe opere mari. Ii.„Persecuțiile au întărit poporul în așa fel, încât n’a mai putut fi distrus. Sunt recunoscător d-rului Chaim Weizmen, că m’a orientat spre Zionism. Acesta, ca un geniu al chimiei, a adus Angliei numeroase servicii. El a descoperit mijloace de a extrage alcoolul din lemn, zahărul din porumb și secară. „După război a fost întrebat de guvern, cum poate fi mulțumit. Dr. Weizman a răspuns „Faceți ceva pentru poporul meu“. El a refuzat onoruri și aur și a cerut reclădirea tarei sale. Nimeni altoi în lume n’a făcut mai puternică impresie asupra Europei Creștine. El a fost astfe cel mai impresionant avocat al cauzei evreești*. Am reprodus textual declarația fostului prim-ministru englez, care a fost transmisă ca un Mesagiu prin fără fir. Sentința în procesul comuniștilor Buc. 10. Ori după amiază au continuat dezbaterile în procesul comuniștilor. Au fost interogați mai mulți acuzați, după care consiliul intrând în deliberare, a dat următoarea sentință: Au fost condamnați în contumacie la 10 ani recluziune: Boris Ștefanov, Buiu Iosei, Trifu și Coble Ellek. La 3 ani: Kahane Burăch. La 3 ani: Vasile Dauș ș Macqieș Egnian. La 2 ani: Ivănuș. La 1 an Marian. La 1 an și 10,000 lei despăgubiri: Lazăr Odon, Lucso Ferentz, Klein Sándor, Hirsch, Marian Deziderius, Voina Lavos, Jacob Sakec, Vasuta Bella, Zontagen. La 6 luni: Ladislau, Fanghel Pal, Nagy Ianoș, Ferentz Soronak, Sándor, Zerbergher. Au fost achitați Gh. Cristescu, M. Cruceanu și alți patru. Procesul celor 16 comuniști dispăruți se va judeca în cursul verei. Misterul din Galata-Iași Se telefonează din comuna Galata, că săteanca Anghelina Sușnici, un rănd în livada casei, pentru a culege buruene pentru vacă, a găsit lăngă un copac, un copilaș înfășurat intr’un plodt. Micuțul abandonat de sex masculin are vârsta de peste două luni. După calitatea pânzei scufieilor albe, frumos tivite și lineta plodului, copilașul nu părea a fi a unei sătence. Sunt indicii că micuțul a fost adus, cu o trăsură din oraș și abandonat, în timpul nopții în grădina gospodinei Anghelina din Galata. El a fost adus în Iași și internat la Institutul Grigorian. Investigațiunile făcute de jandarmi în regiunea Glater pentru descoperirea mamei denaturate au rămas infructuoase. In prezent se fac cercetări încartierele Nicotină și Socola, ca ULTIMA ORA si străinătate —taoKitom—■, Bursa București Paris 10.65; Londra 1046; New York 215; Zurich 41.90; Milano 8.62; Bruxelles 10.45; Praga 6.40; Belgrad 3.20; Viena 30.50 Marca aur 51.50, Suveranul primește în audiență pe șefii opoziției Buc. 10.— S’a stabilit în mod definitiv că Suveranul va începe a acorda audiente ^cu începere de Joi. Cel dintâi va fi primit I. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea, care —după cum se știe— n’a putut fi învestit până azi, din cauze boalei Suveranului. Investirea sa ca Patriarh se va face cu tot fastul, îndată după reîntoarcerea Regelui din străinătate. Vor fi primiți apoi in audientă pe rănd d-nii ^General Averescu, N. Iorga, Iuliu Maniu și C. Argetoianu. Conferința balcanică la Praga Praga 9.La sfârșitul săptămânei acesteia va avea loc la Praga, Conferința balcanică, la care va lua parte între elii, d-nii Vanderweider și Fried Adler. Se va delibera asupra participărei social-democraților bulgari în guvernul Tzankov. Chestiunile va fi apoi supuse spre examinare Internationale II. Prizonierii români din Rusia Sovietică Buc. 10.—Ministerul de războiu, de acord cu ministerul de externe tratează prin „Crucea Roșie Internaționala“, repatriarea în țară a lor poo românii aflați prizonieri în Rusia. niHmnani din Cazul Condrus—Manolescu-Strunga. — Interpelarea d-lui Ioanițescu —Răspunsul d-lui Mârzescu. In ședința de ori dimineață a Camerei, opoziția a protestat împotriva faptului că Adunarea nu e în număr. D. V. Brătianu a caracterizat aceasta drept „obstrucție“. * D. IORGA: Primul ministru ne-a conferit titlul de dulăi. Ei bine, suntem dulăii regulamentului, nu bestiile ilegalităței. Fanarioții din partidul conservator D. GRADIȘTEANU la sumar se referă la cele spuse de d. Mărzescu că, fanarioții au fost în partidul conservator și protestează contra acestei afirmații. «Dl. IORGA: Dar fanarioții pot fi oameni onorabili. Sunt alții însă, care pun tricolorul la un capăt de bâtă. Dl. GRADIȘTEANU : S’ai putea să am și sânge fanariot, dar n’am. De aceea țin să arăt că în partidul conservator „n’au fost fanarioți. Ieșirea d-lui Mârzescu o consider nenorocită. Dl. MÂRZESCU răspunde că n’a avut intenția să jignească onorabilitatea cuiva. A luat apoi cuvântul d. M. POPOVICI la convenția dintre stat și Banca Naționala, exprimând punctul de vedere al partidului national. In ședința de după amiază a prezidat d. Petre Gârboviceanu. Pe banca ministerială d-nii Mârzescu, Chirculescu, Cipăianu. Dr. ANTON IONESCU face o comunicare în chestia unei decizii a comisiunei interimare a Capitalei. Cazul Condrns-Manolescu-Strunga Dl. D. R. IOANIȚESCU edresează o o interpelare d-lui ministru de justiție asupra cazului Condrus-Manolescu Strunga și in chestia mutărei la Babadag a judecătorului Radulescu, care l-a condamnat pe dl. Manolescu- Strunga pentru lovire cu incapacitate de lucru.IPi ofestează contra amestecului politicei în justiție și arată că guvernul întrebuințează două măsuri : una pentru șefii opoziției, ai căror agresori sunt lăsați liberi și alta pentru liberali. v*Cere intervenția ministrului de justție pentru punerea în libertate a d-lui Condrus, a cărui arestare o socotește ilegală, arestare făcută sub presiunea guvernului. Judecătorului de instrucție a Tribunalului, cari au respins cererea Parchetului de Ilfov, li se cuvin omagii, pentru că s’au ridicat deasupra politicei de partid, pe când Parchetul se pretează fie sub influența guvernului, care i-a ordonat să-l aresteze pe d. Condrus. Dl. IOANIȚESCU interpelează apoi pe d. ministru al muncei asupra retragerei din Parlament a legei repauzului Duminical, a casei de muncă și asupra politicei guvernului față de muncitori. „Arestarea e legală* D. MÂRZESCU răspunde la prima interpelare a d-lui Ioaniescu și spune că arestarea d-lui Condrus nu este un act al guvernului ci a Camerei de punere sub acuzare. Chiar dacă ar fi ilegală, arbitraje, nici eu, nicol. Ioanițescu și nici Parlamentul nu pot s-o revizuiască, împotriva ei există numai recursul în Casație. Parchetul a exercitat un drept legal iar Camera de punere sub acuzare a procedat de asemenea reg.nl. Nu poate vorba de nici un aviz al minissterului de justiție. Arestarea preventivă pentru lovire cu capacitate de lucru este perfect legală. În ce privește mutarea la Babadag a judecătorului Rădulescu, d. ministru de justiție spune că aceasta s’a făcut în urma rapoartelor superiorilor săi, cari au raportat că el condamnase un deputat in timpul sesiunei parlamentare, fără a fi cerut în prealabil ridicarea imunităței sale parlamentare. D. CHIRCULESCU răspunde la interpelarea a doua a oratorului. Spune că guvernul are o politică socială bine definită, arătând că toate mișcările de dezordine au fost puse la punct. D. IOANIȚESCU, in replică, se declară nemulțumit cu răspunsul d-lui Mârzescu. Votarea miraculoasă de zi și articole Se intră în ordinea se continuă votarea pe a reformei administrative. Arcotele se votează unul după altul, fulgerător. Opoziția [aplaudă Ironic, în strigate de „Bravo”. La un moment dat, d. Madgearu se adresează unui majoritar și-l întreabă la ce articol s’a ajuns cu votarea. Majoritarul, care ațipise puțin, a spus un număr care reprezenta cu 60 de articole în urmă, unde se ajunsese de fapt cu votarea. S’a produs mare ilaritate. In timp ce se continuă votarea pe articole și-a făcut apariția pe banca ministerială d 1 Ionel Brătianu. Opoziția a exclamat: A!A ! O voce din opoziție l-a rugat pe președinte să I învețe pe raportor să citească mai tare „ca să audă și primul ministru despre ce e vorba“. D. D. R. IOANIȚESCU se urcă la tribună și cere președintelui să ridice ședința în semn de doliu, pentru înmormântarea libertăților publice. 1 Președintele ridică ședința la orele 5.45. Iarredința de noapte s’a continuat discuția generală asupra convenției dintre stat și Banca națională. »««»OBXXROO*«* tu jurul demisiei d-lui Lascar Antoniu In cercurile politice din Capitală se comentează mult, perseverența d-lui Lascar Antoniu în demisia sa din gruparea progresistă. D-nii Jean Mililnea și C. Miclescu pun mari slJruinți pe lângă D-sa, ca să participe la întrunirea comitetului fuzional și la banchetul, care va avea loc la 44 dt. Se zice, că nici întrevederea dintre d. general Averescu și d. Lascar Antoniu, — provocată de dorința Generalului de a avea o explicațiune cu fruntașul progresist,—nu a putut determina o modificare a acestuia. Se pare că de abia după desăvârșirea fuziei d. Lascar Antoniu va eși din rezerva, pe care și-a impus-o, și va vorbi sprijinit de documente. Date fiind temperamentul, cum și situațiunea excepțională de a poseda numeroase fapte din intimitățile lui Alexandru Marghiloman, cum și scrisori politice, care privesc direct pe unii din fruntașii grupării progresive în special din Iași—ne așteptăm ca șarja fruntașului politic să fie destul de viguroasă și interesantă. Lets la Paris a î-n Leul la Paris a cotat irich 2.45. 9.45, Ce cuprinde' acordul anglo-francez în chestia pactului de siguranță Geneva. Chamberlain a remis lui Briand răspunsul britanic la ultima notă franceză în direczia pactului de siguranță: înțelegerea acum definitivă între Anglia, Belgia și Franța, stipulează hotărârea formală a Marei Antante de a garanta frontiera Ruhrului, definită prin tratatul de la Versailles. Anglia va considera de „Casus belli“ orice violare din partea Germaniei a clauzelor militare și teritoriale interesând frontiera renană. Pentru a garanta această frontieră, Anglia se obligă să pună la dispoziția Franței și Belgiei, totalitatea forțelor sale navale și militare. In ce privește frontiera orientală a Reichului, Anglia declară în mod special că va observa cu strictete stipulațiile și obligațiile luate prin tratatul de Versailles. Anglia lasă Franței deplina libertate de a da orice formă va crede de cuviință obligațiilor sale generale și comune în diferendul aliaților săi. In cazul când aliații ei de la est ar fi obiectul unei agresiuni caracterizate, Franța va va fi autorizată să utilizeze zona renană pentru a ajuta pe aliați) atacați. . Admiterea Germaniei în Liga Națiunilor nu poate avea loc pănă în ziua când Reichul va fi semnat un pact de siguranță in totul conform condițiilor mai sus arătate. Informații .Ministerul de finanțe a trimis circulari tuturor Administrațiilor financiare din țară, punăndu-se in vedere că pe ziua de 15 iunie toți funcționarii de naționalitate străină vor fi supuși examenului de limba română, urmând ca acei cari vor cădea la aceste examene, să fie concediați din serviciu. — Din ordinul d-lui colonel Ionescu, prefectul poliției, a fost înaintat parchetului, plăpumarul Alex. Dumitriu, care a molestat la Copou în ziua de 7 or. pe d-rele Beți Abramovici și Malvina Șapsă. — Azi va avea loc la parchet, confruntarea d-lui Iancu Șișman din Briceni, victima agresiunei din Socola cu tânărul Haimovici și studentul Gheorghiu. — Ori după amiaza a încetat din viață subcomisarul Tibichi, după o activitate de 34 ani în poliție. Din inițiativa prefecture de poliție i se va face funerarii oficiale. — Cu ocazia inspecțiilor în cure pe la brutării s’au dresat mai multe procese de contravenție, găsindu-se pânea cu lipsă la cântar. Reducerea de lei 6, 5 și 4 astăzi la „Select“ unde se reprezintă VĂPAIA cu Pola Negri și Alfred Abel și la „Sidoli“ unde se reprezintă DOUA ORFELINE. RON No. 43