Lumea, iulie-septembrie 1926 (Anul 9, nr. 2355-2432)
1926-07-01 / nr. 2355
LUMEA ÎN ORDIN 11 Zi £ l F&afrim-aea. neüip«analilor cu liberalis Am anunțat la timp liberali și naționali se că între duc tratative de fuziune. D. Argetoianu este câștigat complect pentru fuziune. Dintre amicii fostului ministru de interne, toți sunt pentru fuziune cu partidul liberal, în afară de d-nii Toanițescu și Citta Davilla. Probabil ca primul se va înscrie la țărăniști. Cât despre d, Citta Davilla, se crede ca până la urmă va ceda. Relațiile dintre d-nii Argetoianu și Duca sunt de așa natură, că întăresc părerea tuturor acelora cari cred în apropiata fuziune dintre grupul Argetoianu și liberalii. In provincie, toți prietiii fostului ministru, de interne, sunt pentru fuziune. In Iași, numai d. Mircea Bădărău este pentru contopire cu țărăniștii. • Dl. Petru Dragomirescu fruntaș argetoianust va avea un rol decisiv în tratativele în curs. D-sa va fi emisarul de încredere al d-lui Vintilă Brătianu pe lângă dl. Argetoianu. Dl. Iorga pus în curent cu toate acestea și ar fi exprimat regretul că dl. Argetoianu l’a părăsit tocmai acum, când avea mai mare nevoe de sprijinul său Dl. Argetoianu a răspuns omul de încredere al d-lui Iorga, că nu l’a părăsit. A dat a înțelege oarecum că s'a părăsit el însuși. —„Alegeți-l pe dl. Cihodariu șef—ar fi răspuns dl. Argetoianu, numai să avem un singur șef. Așa, unul face corecturi la București și celalt șede la Cluj, în interval partidul n’are nici un conducător“. In acest sens este remarcabil un articol al d-lui Enacovici apărut în „Cuvântul“ de elt. Fruntașul național, amic cu d-nii Argetoianu și Iorga, anunță că în scurt timp vom avea o guvernare de 8 ani, a liberalilor secondați de naționali. Parlament comunal Am azistat la ședința de Luni a consiliului municipal din Iași. Pentru spectatorul obiectiv se desprind constatări de ordin tecnic, în primul loc, și apoi celelalte dezordin politic-administrativ. Consiliul municipal este un mic parlament, care funcționează însă în condițiuni imposibile. Consilierii sunt pur și simplu puși sub presă. Se impune amenajarea unei săli speciale, cu mult spațiu și mai ales cu mult aer. Publicul, bine venit, trebue să aibă locul lui. ft Astăzi se strâng toți în jurul scaunelor consilierilor și aceștia fac impresia că sunt prizonieri. Libertatea în mișcări țale redusă și in plus suferă discuția. In al doilea joc, ar trebui avizat la ședințe speciale, care în nici un caz să nu se țină noaptea. Se cere unui consiliu comunal, cu menirea de a administra bine și prompt, să lucreze două ore și pe apucate. Importantele chestiuni la ordinea de zi, reclamă însă ședinți prelungite, discuții multiple și hotărâri chibzuite. In condițiunile de azi, publicul fără să vrea ia parte la discuție, face atmosferă, și nu prea dă răgaz consilierilor din diferitele partide să-și exercite cum tremurer rolul lor de mandatari ai populației. Se impun deci revizuiri tehnice și remanieri de program, în sensul că odată pe săptămână, sau odată la două săptămâni, Consiliul municipal să stegeze o zi întreagă de dimineață până vara. Numai astfel se vor putea epuiza chestiunile la ordinea zilei. O altă măsură bună ar fi ca o comisiune reformată din câte un reprezentant al grupărilor consiliului să studieze în prealabil chestiunile curente supuse votului Consiliului, și acesta să voteze fără discuții rezoluțiile comisiei de studiu. In eventualitatea dizolvării Ca«Hiam M Kiri Biiraamtnna KMM ■ mmmmri i ■inninpii—— meri de Comerț din Iași Versiunile asupra soartei actualului consiliu de adtue al Cameră de Comerț din Iași— sunt contrazicătoare. Guvernamentalii anunță precis că ministerul de ndustrii a aprobat dizolvarea și că o comisie interimara va pregăti noile alegeri. De altă parte se anunță că, după informațiile cu ele în loc sigur, dizolvarea nu ar putea decreta, decât după un prealabil aviz al Uniunei Camerelor de Comerț. Uniunea pentru a decide, trebue să trimeată în anchetă un inspector. Or, acest inspector nu s’a prezentat până acum. Aceste cercuri cari pretind a fi informate tot din sorginte ministerială, susțin că nu poate fi vorba de dizolvare. Se pare însă că liberalii, s’ar fi pregătit pentru orice eventualitate. Se afirmă că d. Vintilă Brătianu, în cazul unor noi alegeri la Camera de Comerț, ar fi dat agrementul pentru o listă în frunte cu d. I. Botez. Evident că această listă este în funcție de hotărârea d-lui N. V. Ștefaniu. Progreseaza știință ________ dirriju la imita min la distanțe mari Invenția genială a inginerului Beim — Cu drept cuvânt învățații numesc epoca în care trăim noi : „epoca electricității“. S’au creat forțe uriașe de producere cu ajutorul electricității și tot datorită ei s’a ajuns la obținerea telegrafiei și telefoniei. Acum câteva zile am arătat cum a fost sărbătorit Marconi, inventatorul telegrafiei fir. A fost într’adevăr o manifestare pentru preamărirea geniului lui Marconi. Datorită concepțiunei sale, mara sa invenție a dat loc la noi aplicațiuni și perfecționări. După introducerea telefoniei fără fir, învățații s’au gândit să transmită la distanțe considerabile fotografii și diferite imagini. • ideia a putut fi pusă în aplicare. S’a rezolvat o problemă de o importanță capitală pentru omenire. E puțin lucru, ca stând în odae să poți vedea pe o pânză fruntașii vieții mondiale, artiști renumiți, savanți, literați ? Sau, printr o simplă aranjare a aparatului, să poți avea alături rudele îndepărtate din altă țară sau alt continent ? Nu numai atât. Ascultând un concert radiofonic, se poate vedea și artistul sau orchestra care execută și de asemenea tot ansamblul. Pentru oamenii de acum câteva decenii acest lucru ar fi ajuns bine înțeles o creațiune pur fantastică. C am s'a ajuns la transmiterea imaginilor ? Un deosebit interes prezintă chestiunea cum sa ajuns de a se putea vedea la distanțe mari. Savantul Graham , Bell s-a ocupat cu chestiunea transmiterii la distanță mai de mult. El a ajuns să poată face transmisiuni foarte mici prin ajutorul unui corp numit Selenium. Se știe că acum 100 ani, un chimist celebru Benzelius a reușit să izoleze corpul Selenium. Acest corp prezintă proprietăți foarte curioase. In stare normală, corpul conduce greu electricitatea, dar luminat lasă foarte ușor să treacă curentul electric. Datorită acestei particularități curioase a Seleniumului, Graham Bell a inventat un aparat numit Photophones, o rază luminoasă transmitea la distanță oscilațiile unei membrane a telefonului. Metoda lui Graham Bell era însă rudimentară. In afară de aceasta, selenium este răspândit puțin pe glob și acțiunea de transmisiune se tace foarte încet prin acest corp. Astfel, s’a i putut înlocui selenium prin potasiu. Daca în loc de a se primii pe o sticlă mată o imagine oarecare, se substitue o placă cu collide mici de potasiu, luminarea primita pe fiecare celulă, i se va traduce printr’un curenți eledric a cărui intensitate vagii în raport cu luminozitatea. Bazat pe această experiență, s-a reușit un limpet din urmă de câtre un ratare inginer să se poată transmite imagini la distanțe mari. Inginerul Beim a inventat un aparat cu care poate să transmită la distanțe considerabile, imaginile/proiectele pe un ecran și pocedeul său este susceptibil de a utiliza undele hertziene pentru transmisiune. Invertfatorul Beim a făcut acum câtva timp experiențe speciale și falia unui numeros grup de reprezentanți ai instituțiilor știinntificfe: « „ El a transmis din turnul Eiffel câteva fotografii ale câtorva fruntași francezi și au fost recepționate în mod clar. Asemenea experiențele s’au repetat la Londra și s’a reușit să se transmită fotografă de la Londra la New York în 20 minute. Astfel, invenția Transmisiunea la distanță este aproape rezolvată în total. Aceste perfecționări nu sunt decât îndrumări pentru noi veniți și mai fantastice. I. B. m- Chestii cărnii Am asistat la dezbaterile importantei chestiuni a cărnii, dezbatere ce s’a prelungit până la miezul nopții în consiliul municipal ieșan. Am putut aprecia abilitatea și obiectivitatea cu care condus în genere dezbaterile, d. N. Petrea. ; In chestiunea specială a cărnii, a dovedit imparțialitate demnă de subliniat, deși a declarat din capul locului, că susține oferta cooperativei Zimbru. Nefăcând chestiune de „cabnet" a lăsat consiliului libertatea de a discuta și hotarâ în voe. iu este mai puțin adevărat ca prin susținerierea ofertei Zimbru a alarmat pe inddenții angrosiști de vite, cari s-au grăbit să dea dovada de solicitudine pentru publicul consumator. De când d. Petrea a pus în discuție oferta cooperativei, piața are carne. Un prim succes, incontestabil. Oferta Zimbru a fost respinsă. D. Jicota cu un lux de argumente a dovedit netemeinicia ofertei, fiindcă, cum spunea just d-sa — cooperativa este bună, dar are un singur defect, nu există legal. Cât despre existența de fapt, ne putem cu „atât mai mult îndoi, cu cât exploatarea comerțului cu carne, cere capital de milioane, și cum ar putea furniza o cooperativă, ai cărei membrii, diupk legea specială, nu pot depune capital mai mare de 500 lei ? Nu este mai puțin adevărat că d. Petrea forțând oarecum existența legală a cooperativei ofertante, a scos ursul din bârlogul nepăsării. A pus pe angrosiști pe jăratec și pe... muncă. Oferta lor trebue reținută. Ei se obligă a depune 1 mii. lei ca garanție pentru executarea contractului cu Primăria, pentru aprovizionarea cu vite. Poate era mai bine ca Consiliul, înainte de a respinge oferta Coop. Zimbru, să fi propus o soluție tranzacțională. Anume: cooperativa să fac o săptămână și societatea Infrațirea (angrosiști), altă săptămână. S’ar fi văzut după un timp de câteva luni care este mai harnică dintre ambele societăți. Plus că ar fi fost o concurență în folosul consumatorilor. Oricum, consiliul comunal prin respingerea ofertei Zimbru, n’a făcut tot ce trebue. Cu aceeaș grabă și stăruință, trebue să avizeze la mijloacele legale, pentru ca piața să nu rămână fără carne și publicul să nu fie lăsat la voia câtorva angrosiști. In loc de BAZAR Ultima, valuta Sporturile au fost multă vreme considerate ca fiind distincțiunea specifică a claselor aristocrate. După cum arta era socotită un joc de agrement sau o activitate de lux, sportul intra și el în categoria inutilităților decorative. In societatea contemporană însă sporturile au ajuns sâ-și câștige un loc de cinste pe scara valorilor reale, lucrative. Pe calea concursurilor se pot câștiga averi frumoase de pe urma specializărei in tehnica fiecărui sport. Fără a râvni campionate mondiale se pot obține premii naționale, regionale, municipale. Sporturile au ajuns să fie decizive în evaluarea pe care societatea o face asupra unor indivizi. De unde erau tolerate, sporturile au ajuns să tiranizeze, impunăndu-se ca o inexorabilă armă în lupta vieții. Sunt căutați practici anii emeriți ai mui modest sport. Tennisul, celui de exemplu, a ajuns în ultimii ani să atragă atenția tuturora. Un bun jucător de tennis își poate ușor asigura fericirea vieței. E dispensat să mai facă, atâția ani, ucenicia mizeriei sau să fie cronic tributarul privațiunilor — ca un intelectual de rasă. Cine nu apreciază pe un bun jucător de tennis ? Ba, ajunge așa de căutat chiar de către nababi, iată ce se poate ceti în marele cotidian parizian. „Le Temps„ „Tânăr indian, de foarte bună condiție socială, dorește cunoștința unui sportsman, bun jucător de tennis, în schimbul unei excepționale situații materiale“. Iată că acest anunț din „Le Temps“, poate K.deschide orizonturi mirifice școlarilor din zilele noastre. Părinții cei mai intransigenți vor înțelege să nu mai fie așa de severi cu odraslele lor care uită cartea pentru racheta și terenul nivelat cu nisip. Nu vor mai avea dreptul să le smulgă din mâini mingiile ușoare pentru a-i pune în tovărășia unui Quiberas, Tit Liviu sau tratat de Geometrie. Respectivul adolescent s-ar putea dovedi că tennisul duce, mai iute și mai sigur, decât Latina și Științele, la situații lucrative. Această supraevaluare pe care zilele noastre o acordă sporturilor va avea repercusiuni și la Bursa matrimonială. S’a isprăvit cu preferințele pentru absolvenții de Politehnică, Poduri șii Șosele. E rândul sportsmanilor, întrucât e justificată această preferință a femeilor nu putem înțelege, știut fiind că sportsmanii nu prea fac figură bună în materie de tandreță și tracțiune intimă. EM. SERGHIE Un s^sraaiol cenzurat Am relatat la timp că pe scena unui renumit teatm parizian a obținut succese frumoase piesa „La Prisonniere“ a lui Bourdet. Subiectul acestei lucrări dramatice a fost mult comentat de critica pariziană, fiindcă autorul aducea pe scenă două femei care practică amorul contra naturii. Ni se prezintă două „prietene“ care practică dragostea după ritualul consacrat pe vremuri în Lesbos. Acest caz de perversitate e tratat însă cu toată decența și spiritul general al lucrării e de natură chiar să moralizeze spectatorii. Piesa a fost reprezentată pe toate scenele orașelor mari. La Berlin și Viena s’a bucurat de o regie excepționale. In ultimul timp urma să se joace și la Budapesta. Iată că în orașul ungurilor ce se deșteaptă, ca să falsifice monedele tuturor statelor mai bogate, piesa n’a putut fi reprezentath Ungurii au fost prinși în ultimul timp de o ardentă febră moralizatoare. Nu pot tolera ca pe scena Pestei săară piese care n’au indi gnat decât pe ipocriți. Și-au mobilizat toate cenzurile și eu înterzis lucrarea lui Bourdet. E firesc ca ungurii să fie mai catolici decât papa— mai ales azi când e încă în amintirea tuturora panamaua falsificărilor de monede patronale de stat. Citiți in Pag. 4-a Ultimlle Știri Generalii spanioli contra dictaturii unui general improvizat Pare tot mai convingătoare părerea că dictatura este una, și dictatorii alta. Adică, dictatura face cât dictatorii care o exercită. Când se vorbește de dictatura, câtă să întrebăm pe partizanii ei: — Dar cari sunt dictatorii ? După cum am spus, aceasta părere se adeverește prin peripețiile ultimei lovituri ce se pregătise în Spania. Regatul iberic are o dictatură, dar se pare că dictatorul nu este la înălțime.. Uzurpator de puteri. Primo de Rivera pare să fie în aceeaș măsură și un uzurpator de merite și de grad. Ofițerii superiori spanioli, generali eminenți s’au înțeles să curme cu dictatura unui om fără merite , a unui simplu uzurpator. Așa trebue înțeleasă revoluția ce se puse la cale în Madrid și care avea ca șefi pe generalul Weyler și Aguilon, fost ministru de război. Alături de ei figura un cunoscut și foarte apreciat meahc Maranon (doctorul aristocrației madridiene). Odată cu șefii, au fost arestate alte 100 persoane, foști deputați, senatori, ziariști. Mișcarea avea caracter liberal monarhic, cu tendință de a evolua spre republicanism mai târziu. S-a găsit textul manifestului ce urma să apară după lovitura de stat. Manifestul anunță înlăturarea dictaturei, convocarea parlamentului și ridicarea cenzurii. Șefii prevăzură și lupte de stradă. Dar soarta lui Primo de Rivera era dinainte pecetluită, fiindcă trupele din Madrid sunt ostile dictatorului. • După cum se vede , generali contra dictaturei. Ceea ce însemnă un paradox. Dar se explică ușor când ne gândim, că nemulțumirile se îndreaptă contra dictatorului. Primo de Rivera a compromis dictatura în Spania după cum Mussolini a valorificat-o în Italia. Generalul rebel Weyler, este în vrâstă de 87 ani. A luat parte la toate marile evenimente războinice și politice din Spania. A fost până acum câtva timp șeful statului major spaniol IRONIILE ENGLEZILOR față de cazua francezilor Lloyd George se ocupă de erita financiară din Franța și spune că n’o înțelege. Cum de n’a ajuns Franța la stabilizarea monedei?—se întreabă fostul premier englez. Franța are situația infinit mai bună decât Anglia. Marea Britanie a realizat at>ea 80 la sută din valoarea comerțului ei dinainte de război. Are aproape 2 mii. lucrători fără lucru. In schimb, Franța are comerțul la înălțimea dinaintea de răboi, nici un lucrător fără lucru, stare înfloritoare a industriei. Cu toate acestea este o criză financiară, o criză valutară catastrofală. Lloyd George se miră de aceasta situație paradoxală și cu oarecare ironie, stigmatizează pe francezi în fuga după un magician care să îndrepte starea lucrurilor. Hecatomba de miniștrii de finanțe și stăruința pentru căpătarea unui salvator, par cam curioase celor de peste canalul Mânecii. Se pare că viciul de fond al întocmirii finanțelor franceze, constă în tendința francezilor de a se eschiva de la biruri, de la impozite. Englezul aplică formula : ,să impui pe vecin ca și pe tine însuți“. Francezul urmează alta cale: „Impune pe vecinul lui, dar scutește-te pe tine“. Aici s’ar găsi viciul profund al finanțelor franceze. Față de străduința lui Briand— de a găsi un om sau o comisiune care sa-i dea cheia miraculoasă, Lloyd opune cumințenie rețetei d-lui Miranders. Pe cât e de simplă, pe atât e de hotărâtoare : „Venit anual 20 lire sterline, cheltueli anuale 19 lire sterline, 19 shilingi, 6 peni. Rezultat : mulțumire. Venit anual 20 lire sterline, cheltueli anuale 20 lire și 6 peni. Rezultat : sărăcie*. Ironia lui Lloyd George este transparentă. El nu înțelege agitația francezilor. Dece goana după miracol, când soluția ese la îndemâna celui mai umil cetățen , să cheltuești mai puțin decât dispui. Rușii refuză de a participa la Internaționala actorilor La congresul actorilor din Belin, despre care am vorbit în coloanele acestui ziar—s-a semnalat exodul rușilor. Delegatul actorilor ruși Slavinsky a propus ca în Uniune să nu fie primiți conducătorii de teatre și că organizația să stea pe baza intereselor de clasă. Propunerile au fost respinse- In consecință, delegatul rus a declarat că cu tot fregretul, actorii ruși nu vor putea face parte din Uniunea internațională a actorilor. După Tache Ionescu și G. Duca, dl. Mitineu a reușit să se impue în atențiunea Europei. Presa pariziană îi aduce elogii fără rezerve pentru felul cum s’a comportat la Bled. E desigur, un succes care re-vine și guvernului , din care face parte dl. Mitilineu. , Păsări într’un pește? O simplă întâmplare confirmă acest lucru. Savantul Legendre este cunoscut din cercetările sale asupra peșilor. In laboratorul său crescuse și un fel de pești numiți Bodio. In timpul disecției unuia din acești pești, Legendre fu impresionat când găsi în stomacul peștelui două păsări . Ambele păsări trăiau. . Legndre caută să afle acuma cauza aflării păsărilor în stomacul peștelui. Se știe că peștele Bodio tră« lește în fundul mării, la 100 metri. Astfel, că posibilitatea unei înghițiri a păsărilor în timpul zborului e exclusă. Totul e o enigmă deocamdată. Totuși chestiunea prezintă un deosebit interes pentru specialiști. ___________________ VAMPIRUL capitalurilor americane Germania a câștigat complect încrederea pieții americane. Ca un uriaș vampir, industria germană absoarbe tot disponibilul american. Acum de curând, trustul oțelului german a obținut prumut de 30 milioane un îmdolari cu un procent de 6 12 p|o. Nu-i de mirare că în acelaș timp Băncile germane s’au obligat a finanța comerțul cu Rusia. Finanțarea se va face cu un plus de 2.9 oo asupra venitului oficial. # Creditul Băncilor germane în frunte cu Deutsche Bank—se va ridica la început la 150 milioane mărci pentru a spori până la 300 mii. După cum se vede Germania va face pe intermediarul intre America și Rusia. Nu-i mare lucru ca pentru acest oficiu de intermediar, va umplea lăzile ei de fer cu milioane comision*, -j