Lumea, octombrie-decembrie 1926 (Anul 9, nr. 2435-2509)
1926-11-26 / nr. 2481
t Inii" inii iwiw Visul unei nopți de vară"la Iași D. Vlad Cuzinschi, regizorul Teatrului Național lucrează la montarea fastuoasă a celebrei feerii shakespeariene „Visul unei Nopți de Vară“. D. Cuzinschi și-a pregătit de ani schemele aceslei montări, care va încorona activitatea sa regizorială, ades apreciată în ultimii ani. Dacă versiunea în care se va juca—traducerea literară a colaboratorului nostru O. Topîrceanu — e de așteptat [să avem, în fine, un spectacol. Numai dacă se va găsi cineva să facă cu înțelegere distribuția actoriceasă. Așteptăm._______________ El ! Ii NI ii Rti ci ilic tie neanuat» Sciiam eri în acelaș loc, văd. Cadalbu încearcă marea cu degetul. Ar vroi să facă o lege care să.. împace toată lumea. Când vrei să împaci pe toți, nu împaci pe nimeni. După declarațiile făcute ziarului „Politica“, se poate deduce concluzia că ministrul de justiție ține să ne apropiam de normal și cât mai apropiat. De aceia acordă un an de grație chiriașilor. După acest an... potopul. Dar ce este cu protecția funcționarilor ? S’ar părea că-i scoate din „normal“ și îi ține sub protecție. Dar în cazul acesta face o altă nedreptate. De obicei funcționarii sunt chiriașii unor proprietari și ei funcționari sau oameni nevoiași. Menținând regimul de restricție pentru funcționari, nedreptățește pe proprietarii respectivi cari ar fi avut mai mare drept ce ocrotire. In schimb lasă libertate deplină proprietarilor bogați ai tuturor apartamentelelor ocupate de chiriași lăsați la libera transacție. Temănduse însă că ar putea să rămână oameni pe drumuri, din cauza chiriilor prea mari, creiază o represiune ineficace : impunerea de 10 ori a imobilelor rămase neocupate. Un proprietar dornic de preț mare, va plăti și acest spor, chiar dacă admitem că nu ar obține prețul cerut din partea chiriașilor amenințați să rămână pe drumuri. Amenințarea cu impozite mari nu este o soluție la criza locuințelor. Locuințe nu se pot creia prin articole de lege. Și dacă suntem de acord că proprietarii nu pot fi singurii posesori de bunuri sechestrate și impuși la regim de excepție, nu putem admite nici fizicul de a vedea oameni lăsați pe drumuri, cu singura compensație a unui impozit mărit. Era clar mai bine, ca toată lumea să rămână pe loc și printr’o lege să se precizeze quantumul de chirii în raport cu indexul de scumpete. încă odată , regimul chiriilor este în primul loc regimul locuințelor. Fiecare om să aibă un adăpost și apoi să se fixeze prin lege chiria care să fie cât mai dreaptă față de ambele părți. .dezorientarea politica Ca în Februarie, după demisia guvernului liberal, opoziția se găsește pusă din nou în situație delicată, de partidul liberal. D. Brătianu a luat iar ofensiva pe o chestiune în care știe ca între naționali și țărăniști nu poate fi o îțelegere complectă. Șeful partidului liberal exploatând împrejurările, pregătește de fapt, guvernarea de mâine, care va prezida una din cele mai încercate și mai grele momente. Dezorientarea opoziției populare, este tot atât de haotică, azi, ca și în Februarie, după căderea guvernului liberal, care astfel a putut să-și impună succesorul. „Săptămâna politică" Amt așteptat cu nerăbdare pe d. Argetoianu gazetarul, după ce cunoșteam atât de bine pe Argetoianu, om de stat, om podlitic și politician. Primul număr din „Săptămâna politică“ a fost o decepție. Argetoianu om de stat, este superior lui Argetoianu gazetar. Articolul pe care’l semnează, dovedește o lipsă de orientare', atât de marcantă, încât dacă nu l’am cunoaște, am spune că nu știe ce vrea. Or, mi se pare, că a fost sibilic, fiindcă urmărește să se strecoare, fără ca alțîi să știe ce urmărește. Din fericire, publicistica bună, de talent, cere în primul joc claritate. Ambiguitățile și laconismul se potrivesc diplomaților. Pentru aceștia, cuvîntul este făcut să ascundăm gândul. Ar fi deci jocul să’l întrebăm pe d. Argetoianu, de ce n’a rămas diplomat ? ^ • Pentru rest, pentru scris, să apeleze la d. Gongopol, prietenul care are talentul de a-i servi în publicistică, mai mult decât se servește el însuș, iscălind articole ca acel apărut în primul număr din „Săptămâna politică”. DS. Petrea reorganizează serviciul interior al Primăriei — Masurile luate.— Primirea publicului.— Datoriile birourilor.— ♦Dl. N. Petrea, convins că serviciul intern al Primăriei lasă de dorit și că aglomerația de lucrări este provocată de nesistematizarea lucrărilor, a luat următoarele măsuri, pe cari le socotește eficace . Publicul va depune toate cererile la Secretariat care se va repartiza pe servicii și vor fi rezolvate de fiecare domn ajutor de primar sau de noi în aceiaș zi, iar rezultatul va fi comunicat, a doua zi cel mai târziu petiționarilor de către șefii de servicii respectivi. Nu se va pretinde de nimeni nici un fel de piață pentru serviciile prestate publicului. Contravenienții vor fi imediat înlocuiți după ce se va cerceta cazul. •• Nici un funcționar nu va staționa pe sălile Palatului Municipal, iar în birourile" d-lor membri din delegații permanentă și' al nostru, nu vor avea acces decât șefii de servicii și numai pentru interese de serviciu sau la chemare.* Nimeni nu poate lipsi de la serviciu în orele de cancelarie, decât cu învoirea șefilor respectivi, alor înjurori de primar, sau a subsemnatului. * Nu se va da nici un salar decât pe baza statelor de servicii,care vor fi întocmite cel mari târziu la 10 ale fiecărei luni șinu se va admite plată de ore suplimentare decât la serv. Apelor și acolo numai cu autorizarea mea. Achitarea ordonanțelor de plată se va face numai de d. Casier în ordinea vechimei. • . D-nii Consilieri Municipali, d-nii Parlamentari, d nii șefi ai autorităților și reprezentanții lor, pot intra în brurdul meu și al d-nor ajutori, oricând vor veni în orele de cancelarie, publicul în fiecare zi de la ora 10—11 a. m. iar Luni și Joi de la 9—11 a. m. Delegația Permanentă se consderă convocată la fiecare Luni, Mercuri, în biuroul nostru între orele 5—7 p. m.e Tot publicul care are interese și vine în Palatul Municipal, este rugat mult și sfă uitor să respecte aceste dispozițiuni, care sunt luate[tocmai ] în interesul său. Primar: N. PETREA Secretar, C. GALL LUMEA Shaw, vegetarian Bernard Shaw, nu mănâncă decât foarte puțină carne, sau cum spune el, cadavre. E vegetarian. Vorbind cu un publicist american, a declarat din nou că este contra vaccinării—și pentru eliminarea cărnii din alimentație. Totuș a ținut să și precizeze punctul de vedere : „A trăi și a se hrăni vegetarian, nu însamnă a mânca numai legume. Nu mănânc mai multe zarzavaturi ca alții. Mâncărurile mele sunt atât de variate ca ale oricărui alt om. Totul este o alimentare fără cadavre. Dacă credeți că aprovizionarea se poate face numai cu cadavre sau verdețuri, atunci dovediți că aveți prea puține cunoștiinți, încât mai bine să nu scriți nimic. D-na Shew nu este vegetariană, dar evtă pe cât posibil mâncărurile de carne, în special sara. Eu însă nu mănânc niciodată carne. Nu pun nici un preț pe modul cum veți socoti felul meu de viață. N’aveți decât s’o socotiți vegetariană, dacă vă convine. In loc de carne de vită mănânc macaroane, în loc de cerne de vițel, brânză. Natura prezintă mult mai mare varietate de alimente, libere de otrăvuri, ca cel mai bun bucătar francez. Consum foarte multe fructe crude... Sunt de părere că alimentele nefierte sunt mai nutritive decât cele fierte. Totuș nu mă mărginesc numai la alimente nefierte, încep să mă conving că fiertura mai mult strică, decât îndreaptă. Ea distruge boala, dar și viața. N am nici o încredere în alimentarea din tinichele, „cu care“ aprovizionează America lumee, îmi pare că toate conservele elimină din alimente, toate compozițiile nutriive. Conservele alungă vitaminele prin procesul respectiv de conservare. Un dejun umplut cu alimente conservate, este o masă fără vitamine. Toate cutiile de conserve creiază oameni grași dar subnutriți“. DEFICITUL EXPOZIȚIEI din Filiadelfia. Expoziția din Filadella a avut aceiaș soartă ca și cea din Wimbiey. Ea încheie bugetul pe anul curent cu un deficit de 20 milioane mărci, dificil, ce se speră că va fi redus prin redeschiderea expoziției în anul viitor. Numai pavilionul românesc a realization câștig imens. După unele ziare americane, proprietarii aedui pavilion vor fi cu adevărat oamenii cei mai bogați din România.____________ cu vișini" ai lui Cehov, comedie politica Unele teatre din Moscova continuă să facă experiențe cu piesele vechilor autori ruși, adaptându-se nouilor curente. După prelucrarea piesei „Pădurea“ a lui Ostrovski, de către regizorul Meierhold, și un șir de alia încercări în această direcțiune, a venit rândul și piesei lui Cehov „Livada de vișini“. Astfel stagiunea de iarnă a teatrului de comedii s’a deschis prin montarea acestei piese, transformată într’o comedie cu nuanță șocat politică. % Problems sexuala în Rusia . Cele firecute a 1 M ................ și fi...i .ei. Sala în cure z’au desbateri era arhiplină biscul de față predomina tinWului de ambele sexe. Au prezentat rapoarte profesorii Bronner, Cernehovskî, Sepp și docentul Melek-Pașaev, cari au luminat din diferite puncte de vedere aceasta problemă cu care se ocupă atâta tineretul rus. Prima chestiune desbătută a fost asupra prostituției. După cum se știe, revoluția a suspendat așa numita reglementare a prostituatelor. Mai mult, legile sovietice prevăd un tratament mai omenos față de prostituate și miliția e obligată să se ocrotească. Aceste măsuri își au originea în considerația că prostituatele sunt victimele laturilor negative ale vieții și conisiunilor sociale. S'a constatat că femeile se dădeau prostituției cu cât sub raportul intelectual se găsesc pe o stare mai joasa. Bărbații recurg la prostituție cu atât mai mult cu cât mijloacele lor materiale sunt mai mari și spiritul rafinat. Anchetele printre lucrători au dovedit că cu cât calificația înaintată cu atât e mai mare și e procentul întrebuințării prostituatelor. Centrul de greutate al acestei campanii este lupta cu acei ce recurg la prostitute. Astfel un cunoscut specialist în această chestiune, profesorul Elistrafov cere ca persoanele cari întrebuințează prostituatele să fie considerate ca cei mai periculoși exploatori și ca atare să fie lpsiți de drepturi cetățenești. Clericale Ministerul Cultelor a aprobat numirea ca preoți suplinitori la următoarele parohii vacante : Preotul Gh. Popovici, parohi com. Ruginoasa, suplinitor de Vașcan,; ierom. Glichene [Lupu, la Poani-Iași,—și C. Bentaș, parohul com. Herța, suplinitor la parohia Fundul Herța. — Ierom. Iosaf Mstasă a fost confirmat preot la biserica M-rei Duhu. — Patriarhia a făcut cunoscut Mitropoliei Moldovei exclude rea din emul monahal, a călugărului Grigorie Ionescu din M-rea Cernică.—pentru abateri grave dela rânduriile monahale. — S’a aprobat de Ministerul Cultelor di misiunea, pentru retragerea la pensie, a preotului S. Nădejde, parohul com. Bontești-Neamț. — Mitropolia a aprobat numirea următorilor călugări ca membrii în Consiliul economic al Mrei Râca—Fălticeni: Iacob D. Aludoroaei, mare eclisiarh; Fratele V. Lupu, econom și Iosif Tanase, arhondar. In consiliul spiritual au fost numiți: Calistrat Enea, duhovnic ; iar ca membrii: ierom. Ghenadie Chiruță și schimonarhul Clement Chiriac, membri. o himbul de publicații franco-germane Se va relua schimbul de publicații și cărți tintre Franța și Germania așa după cum se practica înainte de război. rd-șo za ggigojt^repescu a ținut c* zeg ei de actriță unanim alȘeptesc de străini, că-i fie rali Ificate și de publicul și eroticarii dramaticii din țara de baștină. A renunțat pentru câteva săptămâni la aplauzele pariziene pentru a se aduna pe acele zde teatrelor provinciale din România. Acum, când cunoaștem, în parte, primirea de care s’a bucurat în ț ară turneul Elvrei Popescu, e cazul să recunoaștem că interpreta de eri seară a dat dovadă de o generozitate care i-a fost palid răscumpărată. Ambasadoarea artei noastre scenice în Franța s’ar fii așteptat, sigur, îa o mai călduroasă recepție. Plecată de la noi cu o trenă de glorie modestă, numai prin ea însăși Elvira Popescu nu ar fi putut atinge situația de azi, dacă nu găsea entuziasmul fără rezerve, curanțe și solicitudinea mediului din Franța In bună parte Elvira Popescu este creația Parisului. Din țară n’a plecat ca un fiu risipitor , supra încărcată de adulafie. Dar chiar dacă ar fi fost așa, aveam datorie a imperativă de a fi făcut Elvirei Popescu măcar primirea pe care o merită reîntoarcerea fiului risipitor. Ș tot mai mulți ar fi revenit arihtei care a fost eri seară constrânsă să emoționeze sala și cu lacrimi care nu erau stipulate în textul piesei reprezentate. Situația Elvirei a fost desigur tragică, dar faptul că era într’un ansamblu de trenceji care știu cum a fost primită de compatrioții lor și cu atât mai mult, nu vor putea uita—oricât s’ar sili — micile dezagremente și meschinării ce i s’au pus în cle la noi. Dar, suntem o țară tănâră. Nu ne-am dezmeticit încă și n’avem seninătatea maturităței deprinsă cu respectul valorilor excepționate. • Ade Primul spectacol: Macousim Varșovie a fost amuzant. Avem de a face cu o farsă, bine construită și agrementată cu vorbe de duh—jumătate glumă ușoară, jumătate ironie și umor. Elvira Popescu a fost de o variație prodigioasă. Străbatea game largi în intervale scurte. Oscila între antiteze cu o suplei % Ș* elasticitate de veveriță. In genere dealtfel Elvira Popescu reamintește acest animal pădurrec: siluetă impecabilă, grație nu atât felină și pasionantă, ci cât mai artistică, o deplasare fastuoasă de linii, o joacă de planuri într’un tempo de dans sobru, pe cât de distins. Mobilitatea până la neastâmpăr și naturaleța unei simplități degajate, dau trupului artistei o vervă particulară. Privind-o pe Elvira Popescu când joacă, poți spune ca și Socrate despre Alcibiade, devii arhitect. Verreuil face figură bună cu prestanța și rezerva lui. Are darul de a sublinia prin cuvânt situațiile cele mai dificile. Un actor bun e dl. Gaitel. Are o mimică promptă și figură de mucalit. Întreg ansamblul dealtfel bine angrenat.* Josef Aimer—al I-lea spectacol—nunță o problemă , redă prin contrast senzualismul și elementele de năpastă și fatalitate din dragostea orientală. Dialogul focrie viu și colorat spiritual. Se pare la început, că autorul ar avea intenții să ne angajeze într’un Teatruil Națonal conflict serios. In cele din urmă aflăm idea că totul n’a fost decât o trecere de vreme. j.Un divertisiment. E în această întorsătură biografiea spiritului francez: chiar când se abandonează unui sentiment mistuitor, pe apele lui năvalnice, intermitent, aleargă ]*■ căușe, sclipirile ironiei, caustici*tetei galice. Elvira Popescu a avut aspecte de fiară în dezlănțuire apigă, menținând însă continu liniea unei eleganțe stilete. Atorul de romane—nelipsitul din Verneuil ca și raizoneors din Dumas Fils— a jucat cu patos. In genere, toate puse copios te punct, reușind se dea o deosebită altitudine intelectuală unei manifestări de artă bulevardieră. em. s. Ortoua sesiune de examen pentru învățătorii minoritari Ministerul instrucțiunei a mis un nou examen pentru vățătorii minoritari. Examenul va avea loc în cursul lunei iulie a anului 1927. Minister! a decis ca acei candidați cari și de data aceasta nu vor reuși la limba română să fie îndepărtați definitiv din învățământ^ adîn- Informații — Senatul universitar din Iași unit cu plenul comisiunii speciale de pe lângă faculta de teologie din Chișinău, s’a pronunțat ori asupra recomandării a doi profesori suplinitori la catedrele de patrologie și ermineutică, enciclopedia și metodoloia teologică. La prima catedră a fost recomandat Chiriac Dimancea, dr. în teologie, iar la secunda pe părintele I. P. Țincoca. De asemeni Senatul a decis ca în cazul eventual când Șf. Savu va accepta catedra, să fie numit preotul kN. Timuș din Chișinău, licențiat în teologie. — Comitetul studențesc eșan, Instituit pentru pregătirea congresului general studențesc dela Ieși, s’a întrunit aseară, la sediul Asociației generale, din Palatul Beja. S’au luat mai multe dispozițiuni, în legătură cu incartiruirea congresiștilor. De asemenea s’a discutat asupra organizării unui mare bal în o oerea oaspeților. Comitelui se va întruni in fiecare seară, până la deschiderea congresului. — Ministerul de Interne a ad- RUS d-tei comisare rinceacă de brigada de Urmăriri să frecvanteze anul viitor școala specială de ofițeri polțienești. — Ministerul de război printr’un ordin a comunicat Comandamentului tertorial al Corp. 4 Iași, a pune fi vedere directorilor de fabrici și ateliere din Iași să nu «duilă în serviciu meseriași, căror situație militară se va constata că nu-i clarificară. Patronii contravenienți vor fi pasibili de rigorile Codului justiției militare. — D. Perlele Popescu inspector școlar în urma inspecțiilor făcute școalelor medii din Basarabia va ’nainta Ministerului un raport eminențat asupra funcționării acestor școli,—precum și asupra pregătirei corpului profesoral repectiv. Berlin Noembrie 1926 Deutschland über alles !... * Câți oaie nu socot, azi încă, că acest refren a devertit ecoul unor vremuri dispărute pe vecie? Pentru câte zeci de mii de persoane, Germania și-a perdut pentru totdeauna rangul de frunte ce o deținea înainte de războiul mondial ? Ajunge însă, un scurt popas de câteva zile în capitala fostului imperiu, pentru a vedea cât de puțin întemeiate sunt aceste păreri. 1 • Incetul cu încetul și aproape ,în secret învinsa de erin de a-și recăpăta situația privilegiată I din 1914. 1 Guvernanții din Berlin nnu se dau in laturi dela nici un sacrificiu, oricât de mare ar fi el—pentru realizarea singurului Neținând suma de mizeria în care se va zbate, ani de-a rândul întreaga clasă de mici rentieri, guvernul german a quasi anulat miliardele de hărtie din timpul inflației, înlocuindu-le (în mod cu lotul arbitrar) cu marca aur, care cotează azi în toate bursele de valori alături de valutele forte ale Angliei și Statelor Unite. Ruina unei întregi clase sociale, nerespectarea angajamentelor luate de stat față de deținătorii monedei naționale, n’au constituit obstacole pentru conducătorii republici. Prin voința și sacrificiile pe cari și le-au impus, Germanii au reușit să înfăptuiască (cum ? e un miracol!) ceiece pentru guvernele ce s’au succedat în Franța, a fost aproape o impoPrea mare e respectul pe care l arată francezii, proprietăței celui mai umil cetățean, pentru care a înfăptui o operă de interes național ce ar aduce după sine ruina unei întregi clase — (și nu a celei mai avantajate, desigur). Dar nu aici se opresc sacrificiile făcute de poporul german pentru realizarea visului lor milenar : „über alles !“ Pentru acoperirea datoriilor contractate față de aliați, cetățeanul german plătește impozite enorme fară a profesta câtuși de puțin. In Franța dmpotrivă cele mai mici impozite sunt primite cu unanime proteste. ,Casa de Amortisment, instituită cu atâta brio a dat un fiasco complect — cu toate că avea ca scop: „salvarea francului și a Franței”. 4 Câteva cifre culese la întâmplare din recentul volum a lui Henri Béraud: „Ce que j’ai une Berlin'S vor fi suficiente peni-a făcut Germania, în ultimul timp, pe fărămui economic. In timp ce în primele luni ale anului 1925, balanța comercială era defavorabilă, cifra importului fiind mai mare decât aceia a exportului cu 2 miliarde mărci aur, în aceleași tem ale anului 1926 balanța comercială prezintă un aciu (exportul întrec« importul) de 570 milioane mărci aur Din iulie 1925 până în iulie 1926 scontul trece de la 9 la sută la 6 la suta. După statistica lui Germanische Lloyd, efectivul flotei germane era la 1 ianuarie 1926 de 3300 de vapoare cu un tonaj de 3.228.000 de tone, pe când în 1913—atunci când Germania ajunsese la apogeul ei—tonajul era de 3.153.000 tone. Deci o diferență de 75.800 tone în plus, cu toate avariile pe care flota germană le-a suferit in timpul războiului. In fața unor atari progrese reale, o simplă întrebare se impune. Odată cu refacerea ei, ln vechile tendințe războinice ! Cu toate tratatele pacifiste recente, nu trebue să uităm că societățile secrete, tolerate de guvernul german, poseda o armată care întrece cu mult efectivul de lOC.OCO de oameni pe care de drept trebue să-i deține Germania. v. In timp ce popoarele discută cu pasiune intrarea Venezuelei, a Braziliei sau a lui Porto-Rico în Consiliul Societăței Națiunilor, Krupp dobândește treptat, treptat u iinie de pe coastele orientale ale Spaniei (vezi ibanez: Alphonse Xlil demasqué) prefăcându-le în fabrici de munițiim, iar în porturile Olandei se adăpostesc zeci de vapoare construite pentru Germania, fără șirea aliaților.Genova, Locarno,Thony și Tratate ce se pot destrăma peste noapte. In locul lor o serioasă educația pre pace făcută în toate păturile poporului—ar avea efecte mult mai reale. Atunci, poate, pericolul unui nou dezastru ar fi mai infinic> bind--- Note și impresii din voiaj Deutschland über alles I rruzizzz: