Lumea, ianuarie-martie 1928 (Anul 11, nr. 2826-2904)

1928-01-15 / nr. 2837

I «* ♦» i^.1 Xi m* 883? 3 iE! HUMftWU. íSBMUUaflUHL-'- , _____ . ' —___________, ^^_; _____ „ •* *.$! 1 BIBLIOTECA ^ 0^3 luni" 230 . ,-- oiiHr» *1 sociala — £lm independent din fara utîi Sa. ora si străinătate De €,rî pirsă olzî împrumutul poate fi cor»­» sideral eșuat Cercurile noastre financiare discută cu multă pasiune tratati­vele pe care le duc d-nii Victor Antonescu și Vintilă Brătianu în vederea refl­ziției împrumutului. O mare neliniște a provocat ab­ținerea financiarilor englezi și hotărârea guvernului de a face împrumutul stabilizării numai cu sprijinul Franței care nu are până astăzi o monedă stabilizată. Ne­reușita stabilizărei ar putea, dat fi­nd condițiile economice ale țarei noastre, să provoace un crad­ financiar formidabil­­. Norman Montagu, marele financiar, nu ne mai da nici un spr­jin în chestia stabilizărei. S­prijinul guvernatorului Băncei Angliei pe care 11 ob­inuse gu­vernul Averescu, nu-l mai are astăzi guvernul d-lui­­ Brătianu. DL Norman Montagu a adus la cunoștința d-lui Vint­iă Brătianu că nu se va putea­­ face stabili­zarea pană când nu se va tranșa chestiunea datoriilor și celelalte litigii pe ceri stalul român le are in străinătate. t Cercetarea co­­men­zilor de medicamente in Germania S’a instituit o comisiune par­lamentară pentru a înceta co­menzile de medicamente făcut în contul reparațiilor în timpul ministeriatului părinelui Lupaș. Comisiunea iși va începe ime­diat lucrările, iar d. Inculeț, mi­nist­ul sănătății publice, va pune la dispoziția comisia ei toate dosarele In această chestiune. Pr. Monnet la Capitală D. Monnet reprezentantul unui m­ie consorțiu de financiari francez, a sosit ori în Capitală, in vaderea tratativelor pentru îm­prumutul stabilizărei. De ce a sosit d. Diamandy! 1 - C­api­ală ! ii după emieză a sosit în Capitală d. C. Diamamfy, mini­­strul României la Paris, chemat telegrafe de guvern. Eri dimineață d. Ditanm­andy a avut o lungă întrevedere cu d. V­itilă Brătianu, președintele consiliului. Acesta din urmă il­­ condamnă pe ministrul nostru la Paris pen­tru f piul că n'a știut să­­ să ure la timp obstacolele ce se pu­neau in calea stabilizării. Suntem informați că rechema­rea d-lui Diamandy nu se va produce pentru moment, urmând ca să fie rezolvată după toarcerea in­­ară a d-lui Ieîn­T»tu­­lescu. D. Diamandy va rămânea mai mult timp in Capitali. . . De la național Eri după amenză a avut loc la locuința d-lui M­aia, întrunirea membrilor comitetului de direcie și al Statului parlamentar al partidului național-țâiănist. S’a examinat cu acest prilej sihnția în lumina veștilor primite dela misionarii partidului in străină­tate și a z­onurlor lansate de guvern în legătură­­ cu im­prumu­­tul stabilizărei." * O. Mihalache a sosit eri tn Capitală. D-sa a avut o lungă întrevedere cu d. Maniu pe care l’a pus în curent cu starea de spirit a partizanilor din provin­cie. D. Maniu i-a adus la cu­­noștinț­a d-lui Mihalache comuni­cările primite dela d-nii Mad­­gearu si Răducenu, creștină con« Ira profanato­rilor cimitiruluil rtiu Piatra-N. Comitetul Uniunei studenților creștini și centrul studențesc Bu­curești au avut e­i o consfătuire comună. S’a discutat asupra pro­fanarei cimitirului evreesc din Piatra N­amț. Conducătorii stu­­dențimei vor face să apară un comunicat de vestejire a fapte­lor comise și vor cere pedep­sirea fără cruțare a celor vino­vate, cu ceri studențimea creș­tină nu se poate în nici un chip solidariza. Guvernul reglement­area comerțului bancar și membu al guvernului a declarat că guvernul nu împăr­tășește principiile înscrise in proectul de lege întocmit de asociația Băncilor cu privire la reglementarea comerțului bancar. Un comunicat Direcțiunea presei din minis­terul de interne anunță : „Un ziar de dimineață, pe baza unei știri a corespondentu­­lui său din Cum scr­a că săp­tămâna trecută d-ha de onoare a M­. S. Reginei Maria, Procopiu, a fost la Ciucea și l'a asigurat pe fostul ministru de interne de o apropiată venire la putere. r Suntem autoriz­ți să dăm cea mai formală dezmințire a­­cestei știri pe deantregul t­­îiexactă*. Pregătirea ele­vel­or la filloxof’le și limba­ latină Cu pr­lejul examenelor de ba­calaureat, s’a constat că elevele de liceu sunt slab pregătite la limba latină și filozofie. Din a­­ceastă cauză minssterul instruc­­țiunei a decis ce,­­pentru aceste materii învățământul în școlile de fete să revie la vechiul pro­gram pentru filosofie și limba latină in clasa opta. Tot in a­­ceastă din urmă clasă o oră pe săptmână va fi „consacrată ex­perien­țelor fizice, întrevederea P­yca­ l­ievski EK­, după amiază, a avut loc la ministerul de externe o între­vedere intre d-nii I. O. Duci și Kunzel-J­zervky, minuts.rul Cehos­lovaciei la Bucureși. Convorbirea a avut de obiect formula pe­­ care Statele Micei Antante urmează să o­­ adopte în chestia demersului cu privire la Înarmările eland­stine ale Un­gariei. înarmările Ungariei în discuția Came­rei franceze Paris 13.­Deputatul socialist Lafont și-a dezvoltat d in Camera franceză interpelarea asupra mă­surilor pe cari Franța de acord cu Liga Națiunilor trebue să le ia pentru a împiedica înarmările clandestine ale Ungariei. Ziarele, în unanimitate, susțin necesitatea intervenției Ligei Na­țiunilor pentru a pune capăt tra­ficului clandestin de arme in Un­­­garia și arată că sunt îndreptă­țite protestele Micei Antante în această chestiune. Condamnarea studentului Ion Bor­­deianu La Tribunalul secția I, compus di­n d-nii judecători Lupu, Agri­cola Ionescu și p­ocuror Misi­­hănescu, a venit ori spre jude­care In continuare opoziția fă­cută de studentul Ion Bordeianu condamnat în lipsă la 6 luni în­chisoare pentru ultraj cu lovre. Se știe că studentul este acu­zat de a fi lovit soldații postati pentru pază, in jurul cantinei studențești, cu ocazia incidente­lor din ziua de 10 Decembrie 1927. Au fost ascultați restul martor­ d. prof. Bra­tenfe­ld și studentul Simionescu. Aceștia arată că nu l-au văzut pe inculpata­ de azi să fi lovit soldații și că nu a luat parte la manifestații. D. procuror Misihănescu, sus­­ținându-și rechizitoriul zice că Tribunalul trebue să înlăture do­vada cu martori a aparărei căci aceasta este susceptibilă de sus­piciune. Reprezentantul Parchetului ce­re respingerea opoziției și men­­ț­nerea pedepsei, pentru ca să fie un exemplu și pentru ei,și cari vor vroi să tulbure liniștea. „Liniștea , în acest oraș este azi mai necesară ca oricând și numai printro condamnare seri­oasă se va putea păstra*—în­­tre e d. Misihanescu. Apărarea prin d-nii I. Cârnea­­ță, Codreanu și Victor Climes­­cu, înșirând la ptese așa cum s’au întâmplat, af­lă că nu se pot preciza în mod sigur ca pe­,*­teie de acuzare. Există indoială și aceasta este oricând in favoarea inculpatului. « Tribunalul, după o lungă deli­berare, a redus pedeapsa stu­dentului la 1 lună închisoare. Este responsabil un funcționar epileptic de nereguli ? — Un caz unic in fața Curței de Apel sați — Curtea de apel secția II din lați» a judecat ori un interesant proces. Este vorba de gradul de răs­pundere al unui funcționar pu­­bl­i, care fiind epileptic, a co­mis fraude. Chestiunea s’a pus cu ocazia procesului intentat lui Dr. Argh­i­r­escu din Fălticeni, fost șeful subdepo itului R. M. S. din Făl­ticeni. ții In 1924, în timpul unei inspec­ții opinate, este găsit cu o lipsă de 147.163 lei. Funct o­arul a fost arestat. In t­im­pul cer­e­tărilor, el a avut,­­n chiar localul poliției, un acces de epilepsie și a fost internat la Socola, unde s’a vindecat. In timpul cât a fost la Socola, procesul s’a judecat in fața Tri­bunalului de Fălticeni. Neprezentându-se, a fost con­damnat la două luni închisoare. Opoziția a fost respinsă, tot din acelaș motiv, ca și apelul Certei. Funcționarul eșind din spitalul Socola, a făcut opoziție la Curie, prezentând două certificate e­­manate de la poliție și ospiciul Socola, doveditoare că in timpul fraudei, boala era în ascensiune. Curtea a achitat pe funcționar de pedeapsa penală, dar l­a o­­biiget să realizes suma de 15,000 lei.ft. M. S-ului K Germania în Curtea Internațională de Justiție Berlin 13 — Reichstalui a a­­probat proectul pentru aderarea Germaniei la Curtea Internațio­nală de Justiție pe un tiermen 'Ic 5 an'. ! S’a încercat devastarea expoziției de arte so­vietice din Bruxelles Paris 14.­ Un număr de 150 membri ai „Uniunei naționale a tineri­mei" din Bruxelles a pă­truns ori în clădirea în care era organizată expoziția de arte so­vietică, încercând s-o devasteze. Intervenind porția, n­einfes­tan­ii au putut fi împrăștiați, iar opera lor zădărnicită. Ciocniri sângeroase Intre poliție și greviști New-York 14.—In orașul Wal­­demburg (alaiul Pensylvania) s-a decretat starea de asediu în ur­­ma ciocnirilor sângeroase dintre poliști și muncitorii greviști. Un mare număr de manifes­tanți eu avut or­ o gravă cioc­nire cu un detașament de poli­ție. Sunt numeroși răniți și un mort. Un mare incendiu New­ York 14. —In localitatea Albery perk din statul New­ Jer­­sey, un mare incend­u a distrus palatul Cazinoului. Pagubele se urcă la 600 mii dolari. Un credit italian pentru construirea portului Durazzo Belgrad 13 —Ziarul „Politiki“ rura din Podgoritza că guvernul alb­nez a încheiat cu o socie­tate italiană un contract pentru acordarea unui credit de opt milioane frami aur, in scopul construirea portului Durazzo. Contractul prevede că timp de cinci ani vapoarele pur­ând pavilion italian vor fi scutite de pista taxelor în acest port. Circulă insistent zvonul că tratativele în vederea realizării unei uniuni vamale italo-albaneze se apropie de sfârșit. Noua con­­venție ar favoriza în special o­­rașul Scutări, menit să devină centru­l expansiunei economice a Italiei în Balcani. Poliția Chișinău a desființat 50 case de toleranță In urma unei consfătuiri între d-nii prefect de poliție David și Carp, șeful poliției judi­ciare, au fost desființate cele, nici mai mai mult, nici mai puțin... 50 case de toleranță. Măsura aceasta a fost luată în urma faptului că o tânără de 15 ani care fusese și adusă într-un atare ademenită local, a încercat să se sinucidă. Un Interesant recurs fiscal, al d-lui Gh. Ghițescu - Fălticeni Curtea de apel, secf­a I, în complectul de 5, sub preșidenția d-lui prim președinte Volanschi, a rămas să se pronunțe într’un interesant recurs fiscal introdus de d. Chirescu din Fălticeni. Fruntașul falticenean, a fost impus în cursul anului 1927, ca avvocat și asociat al fabricet de cherestea Flolii, la impozitul global asupra unui venit net de 1.287 039 — lei cu suma de 174.000 lei. Contra­r acestei im­puneri atât fiscul cât și d. Ch. Chițescu au făcut apel. C­hi­­țescu a cerut ca să fie impus la un venit de 120241 lei. Fiscul In apelul făcut, a cerut ca în conformitate cu art. 60 din lege, venitul pe anul 1927, să fie socotit asupra tuturor ve­niturilor așa cum au fost realizate, j C­0­K £ 1 * i I ,pogr­i­c a*] Papa condamnat la moarte de Soviete... Roma 14.—Ziarele italiene a­­nunță că Jta Vatican s’ar fi pri­mit o scrisoare trimisă de So­viete Papa prin care se anunță că ar fi fost condamnat la moarte pentru fap­ul că a spri­jinit cu bani acțiunea anti-co­­mu­nistă. Ziarele adaugă că Papa a ci­tit cu satisfacție această scri­soare, pe care a dat-o spre păs­trare erh­vei Vaticanului, ca un document istoric. Oraș american distrus 12 inundații New-York 14.­Se anunță din Rio de Janeiro că orașul Dia­­mantino a fost distrus de inun­dații. Un număr de 1003 de case au fost complect distruse. Câ­teva mii de persoane au rămas fără adăpost. Sinuciderile și dramele pasionale Roma 14. Prefectul poliției din Roma a adresat ziarelor rugă­mintea să nu mai publ­ic dar de senină asupra sinuciderilor și dramelor pasionale. Groaznica nenorocire minieră In Columbia New Yorkul 3.­ După cum sa enunță din Columbia, in minele de cărbuni de la Laz Comobr­a­nus s-a înregistrat o groaznică nenorocire. 600 de minieri au fost îngropați de vii la 300 de metri sub pământ din cauza u­­nor surpări ai terenului. Sunt temeri că nici unul nu va putea fi salvat, înarmările navale ale Statelor Unite Wa hington 13.—D. W,lbur, minis­tul marinei, a expus azi in Camera reprezentanților progra­mul de construcțiuni navale în­tocmit de guvern". Realizarea a­­cestui program va costa in total 725 m­lioane de ani. D. Wib­ur, a arătat că Statele­ Unite vor re­duce programul construcțiunilor proectate, dacă și alte puteri maritime vor­­ consimți să-și re­ducă înarmările navale. Actualul program, prevăzând construirea a 15 crucișătoare, cinci vase purtătoare de avioane, nouă torpiloare ,și 32 submarine nu constitue o intenție de în­trecere în înarmări, ci cores­punde nevoilor Statelor­ Unite. Realizarea acestui program va crea o forță destul de mare pen­tru apărarea dreptului țional, pentru a proteja interna­comer­țul, garatând libertatea căilor maritime, salvgardând apărarea națională a Statelor­ Unite. Falimente Tribunalul Iaș! judecând ori o serie de falimente a scos de pe rol opoziția firmei O­ivenbaum, pentru nesusținere, a acordat termene cărb­umarilor Ioan Pa­vel și Dr. Gherasim din jud. Iași. A închis falimentul comercian­tului I. Zilberm­an și a respins cerererea de declarare a căr­­ciumarului C. Magher. Deasemenea a rămas să se pronunțe în falimentele Ch. An­­drieș și M. I. Spoială. Moartea unui It-col Din Fălticeni ni se anunță încetarea din tf­ată după o lungă suferință a Locot. colonel in re­zervă Neculai Carlea președin­telui consi­lului județean. Defunctul a fost primar si se­nator. înmormântarea va loc Regina Maria vizitează Institutul de­­igienă din Bel­grad Belgrad 13. — Regina vă­duvă Maria însoțită de A. $. R. Principesa Ileana și d. colonel Zwiedenek, adjutantul regal a vizitet institutul central de igienă din Belgrad și s-a interesat de toate instalațiile moderne. Vizita a durat mai mult de o oră. Explozie pe o șalupă la Hamburg Berlin 13.­O explozie s’a pro­dus pe bordul unei șalupe din portul Hamburg, în momentul când transporta 90 de muncitori la diferitele vapoare pe care lucrau. 35 de lucrători au fost grav răniți. 2 lucrători sunt dis­păruți. Explozia s’a produs prin aprinderea rezervor­ului de ben­zină al șalupei. Inform­ai îl — Paris 13. Ședința de ert a Camerei a fost dedicată în în­tregime soluționărei siluet­ei ce­lor patru deputați comuniști con­damnați de instanțele judiciare. Au vorbit mai mulți oratori, cari au cerut ridicarea imunită­­ții parlamentare spre a putea fi arestați. D. Leon Blum, șeful socialiș­tilor a combătut argumentele sus­ținute de vorbitorii guvernamen­tali. D. Poincare punând chestiu­nea de încredere în guvern, Ca­mera cu 310 voturi contra 227, a adoptat cererea guvernamen­tală. Deputații comuniști Marcel Co­chin și Vaicant Comiurier încer­când să se strecoare în stradă pe o und de din dos, au fost arestați de polițiști și transpor­tați in cursul închisoare. Pe tot par­dramului populația le-a făcut manifestații de simpatie. — Știrea publicată de noi eri privind revizuirea tarifului taxei ad-valorem, a provocat o enormă senzație și o vie agitație în lu­mea comercială. Proectul noului tarif care a impune pe cei 3000 de comer­cianți ieșeni cu un plus de sar­cini fiscale, de circa 20 milioane lei. In actuala fază de stagnare a comerțului și de curgere con­tină a falimentelor, comerțul teșan nu poate suporta această ultima sporire a unuia din cele mai oneroase impozite, perceput mai înainte ca marfa—nu să fie vân­dută—ci să pariie chiar la ma­gazinul comerciantului. Se anunță o campanie de în­truniri, comercianții secondând in lotal comitetul de dicuuii al Camerei de comerț. ministrului de răz­­b­oi german Berlin 14.­ Dr. Oessler, mi­nistrul de razboiu al Reichului, va demisiona din guvern din c­a­­uza sănătății tale șubrede. Ca succesor al lui va fi desemnat dr. Schultz, fruntaș al partidului populist. 70 persoane moarte die Irig Berlin 14. Din cauza ultimului viscol eu murit înghețata 70 d« persoane. Confirmarea mandatului d­-nei Mocc­a Boc. 14.—Camera de panere sub acuzare a confirmat man­­datul de arestare al d-nei Moccia, care a­ înjunghiat cu cuțitul pe domnișoara Stoenescu din Episcopiei.

Next