Lumea, aprilie-iunie 1928 (Anul 11, nr. 2907-2977)

1928-06-11 / nr. 2964

" și" JHm<6J*­90kr4r .--m++­ • -- " * ‘"»-«V’ T ’•% T­X ,r­ *r' O ?T ? BIBLIO­T SOI íj 2 ....*5 »/betisitații I _ g ^ XliB' WWfjjgflL ~ - _______Jinntfp^ ' ' V*rr"” ^ IA$^I * PolStL^ si sfc.^-- rl — ^»ar maepaaciani dia tară ULTIMA ORA si străinătate De eri osrta azi Tratativele pen­tru împrumut și stabilizare Oficiosul guvernului publică în numărul său de aseară ur­mătoarele : „Unele ziare insistă azi din nou cu amănunte asupra opera­țiilor în legătură cu împrumutul și stabilizarea. Fiindcă dezmin­­țirea noastră de eri nu se-a ho­tărât să renunțe la lansarea unei asemenea știri,­­afirmăm încă odată că toate știrile, atât asu­pra convocărei adunărei generale a Băncei­­ Naționale, cât și asu­pra deschiderei sesiunei extra­­o­dinare a Parlamentului ca și relațiile privitoare la împrumut și stabilizare sunt neexacte. „Tratativele sunt în curs. Este adevărat că ele se găsesc pe calea cea bună, dar nu este a­­devărat că s’a ajuns chiar la stadiul care să îndreptățească știri de care beneficiază numai jucătorii de Bursă. Interview cm <8. p.yot. IParlfotorB „Politica“ continuă ancheta în lumea universitară cu privire la legea pentru­­ fixarea domiciliului profesorilor universitari. D. prof. Parhon a declarat: „Legea are o serie de defec­te, printr­e care cel mai mic este câ­t complect inutilă. In vechea lege se găsesc penalități pentru profesorii care nu și-ar îndeplini datoriile școlare, iar pacea în ac­tivitate nu împiedică mai mult ca cea veche pe cei care do­­miciliând în orașul în care au catedra, să se abadă de la în­datoriri în cazul când ar voi s-o facă. Telegrama cu-Inn TitulescuL .Guvernul a primit­­ din partea d-lui Titulescu o telegramă în care spune următoarele: „Suntem victorioși pe toată linia. Unanimitatea­­ Consiliului a votat rezoluția favorabilă nouă. Scialoja (N. R. șeful delegației italiene) a votat cu noi. Urmea­ză declarații asupra condițiilor prin care s’a obținut unanimi­tatea. Mși se f­ace ireb­raaganerea. Din anturajul primului ministru se declară drept premature toate combinațiile lansate cu privire la remanierea cabinetului. Un a­­semenea fapt ar fi cu putința numai după realizarea împrumu­tului și clarificarea situației­­ d-lui Titulescu. Solemnitatea de la Palatul N­ecgal ff.Eri dimineață a avut loc la Palatul Regal, în fața Înaltei Re­gențe, cu ceremonialul obișnuit, depunerea jurământului de cre­dință falță de Rege și legile țâ­rei, a Episcopilor catolici Cisar și Robu. Discursurile și conferințele lui I.I. C. Brătianu Sub îngrijirea d-lui profesor George I. C. Brătianu, deputat, vor apare în volum toate dis­cursurile politice și la conferințele ținute de I. I. C. Brătianu. Aceste discursuri vor cuprinde o epocă de două decenii, anu­me de la 1907—1927, în care in­terval de timp s’au înfăptuit cele mai mari acte democratice și naționale di­n viața poporului ro­mân. Primul volum va apare la sfâr­șitul anului curent, iar ultimul va cuprinde conferințele pe care I. L C. Brătianu le-a ținut la Ate­neu cu prilejul sărbătorirei semi­centenarului războiului pentru In­dependență. Sărbătorirea de­­legreidlei române 1ta­șovia Președintele republicei polone s-a întreținut în cursul zilei­­ tin ori cu delegații militari români aflați la Varșovia, iar seara a oferit un banchet în ono lor. Dl. Duca despre solu­ționarea problemei opr­irea taalilor Dl. Duca a declarat urmă­toarele reprezentanților presei în legătură cu chestiunea optanți­­lor: „Suntem foarte mulțumiți de rezultatul obținut la Geneva. De altfel cauza noastră era atât de dreaptă în­cât nu ne-am îndoit niciodată că va sfârși prin a triumfa. Mai mult de­cât să o­­ferim Ungariei o îndemnizare pentru opinați în contul reparații­lor, nu putem face. „Dacă guvernul maghiar și-a închipuit că se va găsi un gu­vern sau partid român ca e să pună impozite asupra populației pentru a despăgubi pe optanți în condiții mai avaneroase de­câtpa proprietarii și așezămin­­tele de binefacere românești, și-au făcut o iluzie atât deșir­ mie în­cât nu e de mirare că înre­gistrează o amară deziluzie*. măsuri pentru a preveni epidemia de tifos exan­tematic Serviciul san­tar a înaintat Pre­­fecturei județului Iași, o adresă interesantă, preconizând o serie de măsuri pentru combaterea e­pidemiei de tifos exantematic. In acea adresă se arată că e­pidemia devine amen­ințetoare pentru populația acestui județ și oraș prin faptul că au invadat pentru muncile agricole și viil r o serie de lucrători basarab­eni veniți de prin regiunile contami­nate. Acești lucrători—în majoritatea lor din Orhei—sunt plini de pa­­raziți. Proprietarii ie angajează fără nici o regulă și fără au­zul organelor sanitare. In consecință, pentru a se spu­­ne capăt acestei stări de lucitori s’a dat ordine ca nimeni sa nu poată a­duce sau angaja un lu­crător fără a avea bilet de săni­­tare eliberat­e de medicul circum­scripției respective prin care să se arate că lucrătorul a fost su­pus oper­ației de deparazitare. Proprietarii cari vor contraveni acestor dispozițiuni se vor face pasibili de amenzi. Deasemenea s’a dat ordine jandarmilor de a inspecta amă­nunțit viile din jurul Iașului, tri­mițând la baia comunală lucră­torii cari sunt angajați. Proprietarii sunt obligați a în­griji ca lucrătorii lor să fie r­ă­băiați în timpul muncitor și sa aibă rufe de schimb. Cum a fost tranșată chestiunea optanților de Consiliul ager­ualior ...— Nai! După cum am anunțat în „Lu­mea” de ori dimineață, fapt con­firmat de altfel și de ediția spe­cială a unui ziar local, d. Titu­­lescu a propus d-lui Apponny, primul delegat al Ungariei la Liga Națiunilor, să se înceapă (ratative directe între România și Ungaria, pentru soluționarea definitivă a chestiunei optniilor. D. Titulescu a mai propi­s ca suma datorită ca indemnizație optanților maghiari sa fie scă­zu­t din suma pe care Ungaria o datore­ște României cu titlu de despăgubiri de războiu. Geneva­l.— Consiliul Ligei Națiunilor în­trunit sub președinția d-lui Ag­­nerrs y Bethincourt, deleg­iul republicei Cuba a tranșat în mod definitiv problema optanților. D. Chamberlain a propus Con­­siliului spre aprobare următoarea rezoluție: „Consiliul regretă eșuarea în­cercărilor sale pentru realizarea unui acord și faptul că o înțe­legere amicală între cele două părți nu s-a putut realiza. Menține declarațiunile din 1927 și rezoluțiunea din Mărtie 1928, lăsând libertate părților să a­­jungă la o înțelegere pe bază de concesiuni reciproce­. D. Titulescu a declarat că pri­mește soluția propusă de dl. Chamberlain. D. Apponny a declarat că în cazul când Consiliul nu va ține seama de dispoziție tratatului de la Trianon, Ungaria va fi ne­voită să se adreseze Tribunalu­lui de arbitraj din Haga pentru soluționarea afacerei optanților. D. Chamberlain spune că re­­zoluțiunea formulată are misiu­nea de a servi ca bază pentru viitoarele tratative amicale pen­tru că numai prin tratative di­recte se poate ajunge la o so­luție. Consiliul a votat apoi cu una­nimitate rezoluțiunea propusă de d. Chamberlain. Contele Apponny s’a abținut de la vot. După ce rezoluțiunea propusă de d. Chamberlain a fost votată, d. Titulescu a formulat propu­­nerea ca Ungaria să înceapă tratative directe c­u România. D. Titulescu a propus ca Con­siliul să numească pe un mem­bru al său spre a se ocupa cu detaliile chestiunii optanților. A­­cest membru trebue să fixeze, pe baza textului tratatelor și a documentelor ce s­­e vor supune de către ambele părți — des­păgubirea eventuală ce urmează a se da optanților. Convențiunea dintre România și Ungaria, prin care se va soluționa în acest sens problema optanților să in­tre în vigoare la 6 luni după ultimele tratative directe. Despă­gubirea urmează să se fixeze pe baza articolelor 161 și 162 ale tratatului din Trianon, ur­mând să fie scăzută din suma despăgubirilor pe care Ungaria le are de plătit față de Româ­nia. Ca bază a acestor tratative d. Titulescu a propus recoman­­dațiunile formulate de Consiliul Ligii Națiunilor la 16 Septembrie la 5 Iulie 1923, 1927 și 1<*­9 Martie 1928, țin­ându-se seamă și de legiuirile agrare din Ro­­m­­ânia Contele Appony a declarat că nu poate da nici un răspuns la propunerea ministrului de externe român. D-sa va supune guver­nului din Budapes­t această pro­punere spre a se pronunța. Dacă guvernul maghiar va res­pinge propunerea d-lui Titulescu, va cere încă odată intervenția consiliului și dacă și aceasta va fi fără succes alinei se va adresa tribunalului internațional de la Haga spre a decide. După declarația contelui Ap­­ponyi a luat cuvântul d. Ague­­rasiy Bethincourt, delegatul re­publicei Cuba și actualul preșe­dinte al consiliului Ligii Națiu­nilor. D-sa a accentuat că pentru consiliu afacerea conflictului ma­­ghiaro-român pe chestiunea op­­tanților este definitiv închisă și că prin votarea rezoluțiunii pe astăzi, consil­ul și-a spus ultimul cuvânt. Un grav accident de aviație la Buzău Buc. 10. Un grav accident de avion s’a întâmplat ori dimineață în apropiere de Buzău. Locote­nentul Petrovici Gh. din grupul 111 aviație Galați, zbura spre Bu­zău pe bordul unui avion „Mo­ron” urmând să facă aci cursul școalei de vânătoare. La un mo­ment d­at aparatul s’a engaj­a în­­tr’un viraj fără motor și s'a pră­șit de la înălțimea de 150 metri, aprinzându-se. Locotenent Petro­­vici, în etate de 29 ani ,*■ fost complect carbonizat. In semn de doliu zborurile pe câmpul de a­­viație dela Buzău au fost sus­pendate. Toți oam­enii din echipajul dirijabilului „I­­talia“ simt în viață Roma 10. Stațiunea de radio din K ngs-Bay a rugat aseară toate stațiunile de Radio să în­ceteze emisiunile lor de­oarece vaporul „Citta de Milano” a re­ușit să intre în legătură cu diri­jabilul „Italia". Comandantul va­sului a primit aseară la ora 10 o radiogramă anunțând că „Ita­lia“ se află la 80 grade latitudi­­ne nordică și 25—30 grade lon­­gitudine estică. Mesajul diijabilului „Italia“ mai anunță că întreg eclipajul e în v­ață. Recursul m­agistraturii GH. Pom­­pilian Iíi fața Cursei de Apel Iași In fața com­plectului Cursei de Apel secția 1, a Venit­uri spre judecare, recursul în Contencios al d-lui Gh. Pompilian, fost ju­decător al Ocol II Urban Iași, contra permutărei lui la Deva se știe că procesul s’a dez­­b­ăat la finele lunei trecute și Curtea a rămas în divergență asupra chestiunei dacă d. Corcu­, procuror g-res pe lângă Curtea de Apel Iași, putea să fa­că cer­cetarea asupra fe­ului cum au fost judecați studenții—fără să fi avut un pre«­­­bil delegația scrisă din partea Ministerului Justiției. • Curtea — în complectul ei a fost compusă din d. prim pre­ședinte Vola.’.s hi si d-nli con­silieri Voienti, N. Haralamb, H. Grigoriu și Gorgos. Pentru recurent a pledat d. Petrache Sion, iar din partea Ministerului d-nii V.se Vasilescu (București) și C. Coraan. In ședința de eli nu s’a mai discutat fondul procesului, ci numai chestiunea pentru care Curtea a rămas în divergență. D. Petrache Sion a arătat că mutarea s’a făcut pe baza rapor­tului încheiat de d. procuror ge­neral Coroi, dar fă­u ca d-sa sa fi avut în prealabil ord'n cris. Ori după art. 139 din legea or­ganizare­ judecatorești, ordinul este absolut necesar, intrucât Ministerul nu poate pedepsi pe un magistrat și se cere un ra­port pe baza unei del­gații pre­alabile. Delegația neexistând pe­deapsa materei este ilegală. Din partea ministerului s-a a­­rătat că ministrul de justiție nu s’a interesat asupra părerei ma­gistratului care a achitat pe stu­denți—ci s’a arătat mirai de fap­tul că deși mai multe instanțe i-au găsit vinovați, totuși au fost achitați. D. procuror general nu trebuia să aibă delegație scrisă. Ajungea cea verbală. Dar la ne­­voe și cea scrisă există, căci în dosar se găsește o adresă a mi­­nisterului prin comple­­tare­a care se cere o primelor lucrări cu privire la anchetarea acestei magistrat. Curtea a rămas să se p­enun­țe în ziua de 13 iunie. C­ereți Politica" $2* Ungaria se adresează din nou Ligei națiunilor in chestia­­­ optanților­­ Geneva IO.— Contele­­ Bethlen, primul mi­nistru maghiar, a trimis contelui Apponny la Geneva o scrisoare, precizând că Ungaria iși rezerva dreptul de a deferi din nou ComsSliu­l­­ul Ligei Națiunilor afacerea optanților. Apelul Societatei de Asigurare „Regina Maria“ In fața Curței de Apel s’a ju­decat ori apelul societăței de asigurare „Regina Maria“. Un public numeros a asistat la dezbaterile procesului. Curtea a fost prezidată de d. prim președinte Volanschi. Pe banca apărărei—d-nii N. Apotecher și H. Stein. Asigurații s’au prezintat în ins­tanță fără apărători. • Apararea a spus că Tribunalul a greșit socotind că Societatea „Regina Maria“ este o societate comercială, ea fiind o societate „civilă“, deci nu poate fi decla­rată în faliment. Societatea n­u este în încetare de plăți iar polița de as­p­irare a societăței nu-i o poliță certă și lichida ci un contract pe baza căruia nu se poate cere pe ci­neva în faliment. • Curtea se va pronunța Mercuri. M­ivostat a emeilor diffstr­usa spital — O luptă cu poliția. — Sinu­ciderea unei conducătoare a răzvrătitelor — Viene­i.— O adevărată răs­coală a bolnavelor s’a înregis­trat în secția venerică a spita­lului din Kaschan. O pacientă fiind trecută la pa­vilionul de prostituate, celelalte 49 de pensionare ale secțiunei s’eu năpustit asupra gardiencelor smulgând din mâinile lor pe ca­­m­aridd lor. O gardiancă a fost rănită. Poliția n’a putut pătrunde în pavilion deoarece bolnavele ridi­caseră baricade și aruncau cu difer­te obiecte în polițiști. Intev­­enind pompierii cu futunție de apă, s-a încins o luptă în cursul căreia bolnavele au fost legate. Conducătoarele răscoalei au neeveat să fugă, sărind pe fe­restre, două din ele au fost o­­prite la timp, dar una, în vrâstă de 18 ani, a sărit, rămănând moartă pe loc. Bolnavele au încercat să se revolte din nou. Două bolnave au voit din nou să se arunce pe fereastră. Pavilionul prezintă aspectul u­­nei devastări ca după grave de­monstrații de stradă. Reîntoarcerea aviatorilor germani în patrie New York 10.—Aviatorii ger­mani von Hueneman Koehl și vrlandezul Fitzmaurice, care au traversat Atlanticul din Europa în America, s-au îmbarcat ori pe bordul vaporului „Columbus”, plecând spre Europa. Plecerea a decurs în liniște, contrastând cu primirea entuziastă ce li s’a făcut la sosirea la New York. Aviatorii germani vor lua cu ei avio­ul părăsit pe insula Greenly Island. Informații . Cu numărul de față. ..LD­­Mu­l" va apare In fiecare Du­minică Tn­e pagini, cu ilustrații și material redacțional, infor­­metiv ți beietristic. Datorită concursului binevo­itor al numeroșilor ți devota­ților noștri cititori, sparăma ca să putem apărea Tncur grad de două ori pe săpămână In c&ts 3 pagini, spre a satisfaca cât mai bine intențiile de pro­gres în organizarea și în re­dactarea ziarului. —­ Cunoscutul co­merciant Huls­tei­man Solomon din Pe. Fru­mos, arestat în legăt­ră cu un furt de piei comis la magazinul Aron M yar și fii din str. C­uza Vodă 7, a fost pus în lib­rtate, stabilindu-se complecta sa ne­vinovăție în această afacere, co­merciantul păgubind, declarând că a fost o confuzie regretabilă.­­ In le­gătură cu cercetările în­reprinse la București contra lui Atațchi, a fost arestat și câr­­ciumarul Zelțer din Chișinău din Mahalaua Haralambscaia. In casa acestuia își petrecea m­i­­ot timpul Atațchi. El a fost a estat in baza declarațiilor lui Țelnic care a auzit pe Voleh propunându­-i­­ lui Zelțer să cum­pere un guler de hermină. De notat că Aculina Manea, servitoarea lui Atețchi, care es e arestată, în declarațiile date d-ln­ jude instructor Niculescu—Bo- Mafin, a arătat că R­ațchi i-a dat un pachet voluminos pe care să-l ducă lui Voleh, cumnatul său. Liga creștină din Chișinău, a d­elegat un avocat, care să susție apărarea fetei Aculina Manea.­­ Tribunalul Botoșani a ad­mis ori contestația d-lui D. Mad­­gearu, fost deputat sub guverna­rea averescenă, care fusese con­damnat să depună diurnele înca­sate pe nedrept, în sumă de 54.668 lei, astfel că D sa nu va mai trebui să residue suma încasată. —Astăzi Duminică 10 Iunie, au loc următoarele solemnități și adunări : Hramul bisericei Banu din Iași, oficiat de P. S. S. Arhiereul Grigorie­—cu răspunsurile la Sf. Leterghie date de corul studen­ților . La ora 10 dimineață solemni­tatea inaugurală a noului ciclu de șezători a Ateneului d­e Ni­cotină, prezidat de d. C. Tom­a. Va conferenția scriitorul Mi­hail Sadoveanu . La Sculeni, instalarea noului consiliu comunal în frunte cu d. M. Stavilă, în prezența prefectu­lui județului și a mai multor fruntași liberali ieșeni ; Inaugu­rarea podului de la Viea Ru­sului ; Adunarea generală a comer­cianților de b­ul ri spirtuo­ase din j­dej, la care vor participa și numeroși podgoren­i—în lo­calul Camerei de Comerț, ora 10 j dimineață sub preșilenția d-lui I. C. Teodorescu — Iași, președintele sindicatului viticol și deleg­tul U­niunei generale a podgorenilor . La ora 5 p. m. la sediul Cer­cului avocaților adun­­ea gene­rală a Asociației avocat­­or, me­dicilor și inginerilor. —Paris 9.Primo de A­v­ra a renunțat definitiv la i­godna sa pe motivul că logo­d­i­­a a facut tranzacții de bursă după î­nhide­­rea târgului ofic­al, iar dicta­t­ul a considerat această proied­ie ca o imprudență, indemnându-î să ia hotarâre­a de mai sus. Noul guvern german Berlin 10.—Președintele Rei­­chului a comunicat președinte­­ai Reichstagului, f d. Loebe, că va da mandat social-democrați­­lor să formeze noul cabinet.

Next