Lumea, octombrie-decembrie 1928 (Anul 11, nr. 3060-3140)
1928-10-14 / nr. 3072
de o zi pe É Experiență la Prahova s’a făcut o mică experiență a rezistenții cetățenești. Opoziția a reușit să înfrângă rezistența câtorva primari, dar n’a putut înfrânge rezistența alegătorilor față de parohia votării. Se pare că vom ajunge la situația paradoxală a refuzului de vot din partea cetățeanului care a votat prea des altfel de cum a dorit. Localitate D. Manolescu-Strunga ține numai decât să facă reclamă localității balneare pe care a înagurat-o in vara aceasta. După o serie de vizitatori în căutarea sănătății proprii, altă serie de musafiri politici dornici să îndrepte sănătatea...altora. Intr’un caz și altul, la Strunga se poate găsi leac pentru toate bolile fizice și...politice. Memento Ultimul consiliu de miniștrii s’a ocupat numai de ținuturile înfometate din Basarabia. Am dori să știm dacă a asistat și d. Argetoianu care asigurase țara acum două luni, că este porumb berechet pentru consumul intern și că dacă va fi oarecare lipsă de mălai, fiecare locuitor va putea consuma pâne! Cu «optimismul] d-sale a lăsat flămânzi atâția partizani—d’apoi atâtea milioane de țărani ! Secretul vrâstit Guvernul francez numără mai bine de jumătatea membrilor lui, mult apropiați de vârsta respectabilă a celor 7 decenii. Un guvern de bătrâni, față de atâția alți colegi străini, cari ar putea fi socotiți copii lor, la propriu și figurat. In anii când în Franța oamenii de stat se maturizează, la noi de o pildă, sunt scoși la pensie. S’ar părea că nu cunoaștem vrâsta maturității politice. Sacrificiu D. Iorga ironizează partidul cu mare popularitate, dar fără altă autoritate. Cine a fost mai popular ca d-sa în țara noastră ? Cu toate acestea, a perdut o parte din acea popularitate. Dar nu în favoarea autorității proprii, ci mai ales în fața autorității tu altora. Bacalaureat Când dă Dumnezeu, dă din plin. Brăilenii au înregistrat deodată două noroace. Au scăpat de consiliul comunal liberal și de comisia de bacalaureat cam la fel. Sau cum s’ar zice, d. Leonte Moldoveanu a căzut la...bacalaureatul ministerial. Asigurare La congresul orașelor s'a discutat între altele și formarea unei societăți cointeresate pentru asigurarea bunurilor comunale. In cazul acesta e de prevăzut să primăriile, în caz de incendiu, se vor arde de două ori : odată de foc și a doua oară de neplata despăgubirilor. Este de preferat să continue sistemul de astăzi — al societăților particulare de asigurare. Grabă S’a dovedit că prăbușirea la Praga, se datorește grabei cu care s'a construit edificiul. Din această cauză, s'a utilizat un ciment prost care era disponibil. Este a patra prăbușire de imobil în timp relativ scurt Cu atâta grabă, se construesc de obicei mormintele. Represiune Un ziarist american a fost expulzat din Franța, fiindcă a utilizat un act diplomatic de a cărui proveniență nu s’a interesat. De acum încolo, ziaristul înainte de a înregistra vreun act, va trebui să-l supună cercetării polițienești. Nu mai bine îl va putea aduce la lumina zilei după un an sau doi. Cu acest sistem de informație gazetele ar putea apărea odată la doi ani. LUMBÅ Palatul ziaristului este o vorbă curentă în lumea gazetărească. Anglia are câte doi reprezentanți în marile capitale mondiale. Ambasadorul și corespondentul ziarului «The Times“. Asta însamnă că și țara și ziarul, adică și cetitorii și guvernele sunt bine informate de serviciul de informațiuni al marelui ziar londonez. Corespondentul unui ziar— într-o capitală europeană, este diplomat în felul lui.— Dar un diplomat care nu trebue să ascundă lucrurile pe care le ște, fiindcă nu-i obligat de nici un secret profesional. In diplomație, vorba a fost inventată pentru a ascunde gândul. Ziaristul dacă și-ar ascunde gândurile și informațiile, ar desființa însăș menirea lui. Ziaristul trebue să scrie tot ce știe și câteodată chiar și ce nu știe. Fiindcă o dezmințire a unei știri în relațiile diplomatice— contează adesea mai mult decât un fapt pozitiv. Ziaristul american Horan, reprezentantul presei Hearst, la Paris—s-a făcut indezirabil în Franța pentru motivul că a transmis ziarelor americane textul circulării secrete a lui Briand— circulară trimisă reprezentanților Franței în străinătate, pentru explicarea convenției navale franco—engleze. Prin publicarea acestui act secret, guvernul francez n’a fost pus în ipostaza neplăcută a unei diplomații cu două fețe. Nu, Briand nu făcea decât teoria unei convenții, pe care tot el, stătue azi, ca să fie dată publicității în întregime. Vrea să zică, prejudicii politice n’a avut de suportat guvernul francez, pentru a putea obiecta ziaristului, cetățean al unui stat amic— că nu s’a purtat cavalerește față de țara care-i oferă ospitalitate. Nici nu poate fi invinuit că ar fi obținut documentul prin mijloace nepermise. Nu. Convenția ii s’a dat de la ministerul de externe francez, fără vreun efort special din partea lui. Ziaristul n’a făcut decât să explice politicește și gazetărește un act diplomatic, care anunță un altul pe care toatălumea îl așteaptă și pe care guvernul francez stărue să-l publice. Căci n’are nimic de ascuns din convenția franco-engleză de curând încheiată. Fiindcă și-a făcut datoria , fiindcă a informat repede, ziaristul Horan s’a făcut neplăcut in ochii diplomaților, cari susține drept în teorie, că nu se mai face diplomație cu ușile închise—dar nu se pot împăca cu ideia că un ziarist i-ar putea forța, să deschidă mai repede ușile...și câteodată ferestrele 1 MUNICIPALE I -------------= = Cetățenii din str. O. Nergri și Pomîr, și d. primar | -------~ Racoviță ...... La serviciul, D-nii O. Racoviță și I. Șoarec s'au reîntors eri dela congresul uniunii orașelor, reluându-și funcțiunile la Primărie. Dl. I. Botez, s’a reîntors alațineri. Dl. O. Racoviță a înregistrat un frumos succes, congresul adoptând în totul opiniunile emise de d-sa în importante chestiuni urbanistice. Asemenea și dl. I. Botez, care s’a ocupat de rolul comunelor în promovarea culturii și al spiritului civic. Taxa ad valorem III I IUI IMI 1111,11 IIUMI——KT— Dl. ajutor de primar I. Soarec dispus o amănunțită verificare conturilor și scriptelor concebnarilor pentru încasarea taxei d-valorem. De data aceasta, rendementul revăzut în buget la capitolul trei ad-valorem va fi realizat. • Comisiunea taxei ad-valorem fost convocată pe Marți, urlând a se soluționa niște ce>ri de scutire sau reducere de axe, introduse de unele întrerinderi industriale. Pentru a doua oară Am primit la redacție o scrisoare plină de umor din partea locuitorilor străzei Călărași, care arată că strada lor n'a fost refăcută de 30 de ani. Ei ne roagă să o publicăm la «rugăminți respectuoase“ (de ce nu la «Somațiuni resp.“ ?) pătimirile călăreșenilor. In numărul de eri noi am anunțst , printre alte lucrări, că d. D. Racoviță a dispus și refacerea străzei Călărași. Deci nu mai e motiv de publicat la «rugăminți respectuoase“. Contoril Primăria a somat toate Insti*țiile publice să-și instaleze confort, pentru controlul consumului de apă și a stabilirei unei plăți corespunzătoare. Ceia ce va mări veniturile Municipiului, va permite serioase lucrări de refacere și reparare a conductei, fără ca toți cetățenii să trebuiască a suporta cheltuelile. Este dreaptă și necesară acunea primarului I Statui, care e atâtea impozite dela cetățeni, o plătească și el pentru ceiace onsumă. Doară de aceia are rept să ia impozite r ebitul continuu .1 apei Curând ne vom reîntoarce la timpurile serice când apa se debita în permanentă. Aceasta, grație reparațiunilor ce s’au făcut pe conductă înanul acesta, în urma cărora s’a mărit debitul apei în oraș, împiedicându-se pierderile.Aceleași lucrări de refacere a conductei, împiedicând contaminarea apei cu bacilul col« ne-au scăpat anul acesta de epidemia de febră tifoidă, care a făcut ravagii. Cu slabe mijloace, d. primar Racoviță a putut să atingă aceste realizări, grație unui control serios al lucrărilor de economie luate. O scrisoare Am relevat sentimentele ce nutresc cetățenii și comercianții din str. Costache Negri față de d. primar Oswald Racoviță, în urma refacerii acestei importante artere de trafic comercial, năpăstuită de zece ani in ciuda enormelor impozite ce plătesc comercianții și a interesului edilitar ca un asemenea cartier să fie întreținut în bună stare. Ca urmare am primit următoarea scrisoare: «Noi, locuitorii străzii Pomir, de perfect acord cu acei din str. C. Negrii, am decis să omagiem și noi actul de dreptate și bună gospodărie al d-lui primar Racovitză, printr’un document comemorativ și cerem ca să ni se dea și nouă spre iscălire textul omagial. «Bineînțeles că vom contribui la cheltueli, alături cu cei din C. Negri. De asemenea dorim și noi să luăm parte la sărbătorirea d-lui primar, pentru ca să-i putem exprima toată gratitudinea ce merităm. După cum se vede, gospodăria prezintă avantagii asupra politicei pure. De pe urma celei dintăi te alegi cu mai puține ingratitudini și, câteodată, cu demonstrații ca cele de mai sus. 5 Stabilizarea și moneda — O declarație a d-lui Vintilă Brătianu — D. Vasiliu-Voina deputat, într’un cerc de prieteni, întrebat de noi asupra soartei actualei monezi în caz de stabilizarea leului, a răspuns: «D. Vintilă Brătianu intr’un cerc de parlamentari, a făcut declarația următoare: „ Actuala monedă va fi ștampilată și va rămânea în circulație alăturea de noua monedă ce va fi creată. Această stare va dura până ce lumea se va deprinde cu noua monedă“. Cu atât mai bine. Delit de adulter O doamnă de 70 ani și-a tras în judecată soțul, pentru faptul că ar fi pus la dispozițiea unei terțe persoane, un obiect mobil asupra căruia reclamanta avea cu exclusivitate drepturi uzufructuare. Procesul a fost deferit tribunalului corecțional sub calificarea «delict de adulter“. E desigur un caz care depășește cu brio banalitatea. Mai întâi, fiindcă o reclamație de adulter a ajuns azi complect ridicolă, Societatea și-a luat sarcina să adopte în materie relațiuni conjugale și extra, de o politică de binevoitoare și provocătoare indulgență, in al doilea rând, cazul lui Curent prin aceia că reclamanta este doamnă trecută de vârsta canonică ; și, în cele din urmă, speța se recomandă ilustru prin aceia că reclamantul este și el aproape de vârsta lui Clemenceau. Proprietara lezată în drepturile ei n'o fi perdut chiar cine știe ce lucru, dată prejudecata acreditată între tineri, că dela 60 ani în sus bărbații nu prea pot mare lucru nici la sânul căminului lor și nici în afară. Și totuși, doamna de 70 ani a ținut să se dea curs reclamației sale. Magistrații care, de obiceiu, sunt deprinși să nu privească peste cele câteva rânduri ale unui text redactat intr’un jargon specific, de data aceasta au luat în considerație împrejurările. Părțile au fost concediate, găsindu-se că în speță acuzațiea adusă soțului de peste 70 ani era gratuită. Desigur, s’a procedat cu totul în afară de lege. Regimul mariajului, încheiat sub forma unui contract sinalagmatic, nu fixează o limită de vârstă în ce privește fidelitatea pe care și-o datoresc soții. Orice infidelitate a unuia din soți, la orice vârstă, este condamnabilă față de lege. N’au cădere magistrații să-și dea cu părerea asupra stărei de înflorire sau precaritate a obiectului mobil care, deși în posesiunea soțului, e însă în uzufructul exclusiv al consoartei. Vine aci prezumțiea legală care suprimă orice drept de bănuială (Divină prezumție legală) S’au făcut deci magistrații greu culpabili, nesocotind reclamațiea, bazați pe nea prejudecăței curente versiucare un om de 70 ani nu după mai e capabil de nici o infidelitate. S’au arătat și inumani, magistrații. Reclamantul ar trebui să-i tragă la răspundere cel puțin pentru calomnie sau injurii grave. Nimeni n’are drept să-și prejudicieze semenul. Nici oamenii obișnuiți și nici chiar magistrații. (Oricât de paradoxală ar părea mai ales în ce privește partea ultimă, această afirmație). Ori, bătrânul care n’a fost socotit demn să primească pedeapsa unui delict de adulter, a fost acoperit cu cea mai dezagreabilă dintre Să nu fii socotit apta calomnii. comite un adulter este insulta cea mai gravă adusă bărbatului în ce are el mai majestos. Dacă a suportat-o Un de sau alți pederaști, Socrat, șidacă a suportat-o Beaudelaire fiind prea notoriu impotent, n’o poate admite cetățeanul care oricum, făcând ce poate el și partenera, tot mai salvează aparențele prerogativei masculine. nul jignit de magistrat însă tradițiile amintite, ar fi datorionsă pornească un proces senzațional—cerând chiar și o expertiză la fața locului. Altminteri, va fi silit, față de oricine ii va pune problema, să-și recunoască incapacitatea. Și Va ajunge astfel cel mai bizar bătrân de pe lume. EM. SERGHIE Demisia d-lui profesor Simionescu era de prevăzut. D. profesor I. Simionescu, amărât de modul cum s’a soluționat cazul de la școala normală Vasile Lupu,fără să se fi cerut și părerea sa, și-a înaintat demisia din președinția comitetului școlar, al acestei școli. Distinsul profesor ne-a confirmat el însuși această demisie, care desigur însamnă o mare lovitură pentru școala normală mereu considerată ca o fată a lașului. Citiți In pag. 4 Ultimile știri DE PRETUTINDENI Geologi atacați de bandiți Expediția geologică rusă care face importante cercetări în Asia Centrală, a fost atacată de bandiți. Șeful expediției, inginerul Kourotchkine, a fost ucis. Nepoata lui Ibsen Mlle Lillebil Ibsen, nepoata marelui scriitor Henrik Ibsen, este artistă la un music-hall. Ea știe să atragă cu dibăcie pe clienții localurilor de petreceri. Formidabila desfășurare a industriei electrice în Canada După statisticile curente, instalațiile electrice...ale Canadei reprezintă un total de peste 3 milioane cai putere.Peste un miliard de dolari (163 miliarde lei) a fost învesti în această imensă industrie, una din cele mai însemnate bogății ale Canadei. Glandele unui asasin grefate pe un bolnav în condamnat la moarte, Kelly, autorul a trei asasinate, a consimțit ca după executarea sa, glandele sale să fie destinate cercetărilor medicale. Execuția asasinului a avut loc în închisoarea din Saint-Quentin, după care i s-au extras glandele care au fost transportate la spitalul universității din California. Profesorul Dr. L. S. Smith a grefat prețioasele organe unui bolnav atins de gușă. Intr’adevar, operația delicată și originală a reușit pe deplin, bolnavul fiind complect vindecat. Concurs de câini în Alaska Concursul de căini, ce a avut loc de curând în Alaska, a fost un deosebit eveniment care a atras un număr considerabil de spectatori. Cursa proectată a fost de 28 kilometri. Stăpânul câinelui învingător a câștigat 1.230 dolari (peste 2oe mii lei). Școlarii primesc secțiuni prin T. F. F. In Statele Unite s’a generalizat predarea secțiunilor în școli prin Radio. Se recrutează cei mai pricepuți profesori, cari transmit, în acelaș timp, la toate școlile aceiaș secțiune. Profesorii din clasă nu fac decât să dea lămuriri complimentare asupra secțiunei primite prin haut-parleur. In Franța se încearcă deasemenea să se introducă acest sistem. In fiecare zi copiii ascultă în clasă conferințe asupra artei, muzicei, voiajurilor transmise prin T. F. F. EPIGRAME Intre un poet și un ministru Maestrul Cincinat Pavelescu publicăndu-și ultimul volum de Epigrame, pe cheltuiala sa, la editura Ramuri din Craiova, al cărei director era d. Șaban Făgețel, actual deputat argentoianist, și având din cauza unor greșeli de tehnica neînțelegeri cu d. Băgețel, d. Argetoianu, fost președintele consiliului de administrație al Editurei, a fost mirat când un prieten i-a adus într’o zi, din partea d-lui C. P. volumul său de Epigrame, cu o meritată dedicație. Atunci simpaticul om de stat a scris poetului la Chișinău aceste versuri: Așteptam o epigramă. Și-mi trimeti o dedicație. Ce să fac ? S’o pun în ramă ? Sau s’o țun la licitație ? C. Argetoianu Cincinat Pavelescu s’a grăbit să răspundă în aceiași zi ministrului astfel: N’ar merita s’o pui în ramă. Iar la mezat nu scoți un leu. Pe când subtilați epigramă întrece tot volumul meu. Excelența Sa a râs, și se zice că ar fi comandat poetului 200 volume pentru biblioteca ministerului. Primul ministru ungur atacat violent, dă în judecată ?pe adversar Intre primul ministru ungur Contele Bethlen și un fost prietin al lui, deputatul Nagy, exministru de justiție, a urmat acum câteva luni o violentă polemică în jurul chestiunei aplanzilor și a politicei externe a primului ministru. Prietinii comuni au intervenit și au aplanat polemica—care luase mari proporții. Acum deputatul Nagy, reia atacul. De data această, acuza pe primul ministru că nu face politică dezinteresată. Că se înali De la congresul partidului laburist englez din Birmingham Macdonald furios pe conservatori. Lansburg sfiiul de liberali. jește îndeobște de amicii lui și numai cine face parte din anturajul lui Bethlen, poate parveni. Față de aceste acuzări, primul ministru a dat în judecată pe deputatul Nagy, pentru calomnie. Evoluția acestui deputat este curioasă și interesantă. Amic intim al lui Bethlen—Nagy a fost pe vremuri și rassist. Fiind obligat să iasă din guvern,a plecat la Londra pentru studii. Acolo a întrat în anturajul lordului Rothermere, făcând și o conversiune zgomotoasă. Din reacționar a devenit democrat și azi luptă în Ungaria în spiritul ideilor rothermiste. Legea domiciliului forțat își face efectul în localitate . Profesorii universitari se stabilesc în localitate — Circulara ministerului de instrucție cu privire la domiciliul profesorilor și-a făcut efectul. Majoritatea profesorilor au timis decanatelor respective răspunsul că optează pentru catedrele ce le dețin la Universitatea din Iași. începutul l-a făcut eminentul fost director al ospiciului Socola d. prof. dr. C. Perhon. D-sa a trimis decanatului facultăței de medicină răspunsul că și-a ales domiciliul la Iași și că stărie să fie reintegrat ca șef al ospiciului Socola. Au urmat apoi d- prof. dr. Dobrovici, d. general dr. M. Butoianu d-nii profesori drr. Alex. Ionescu-Matin, Petru Gălășescu și N. Zaharescu Karaman. Au mai rămas d. prof. dr. Al- Slălineanu și d. prof. dr. I. Ionescu Mihăești. La Facultatea de Drept, toți profesorii «ambulanți» au trimis răspunsul că și-au ales domiciliul la Iași. Părintele Valeriu Iordăchescu profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău și-a dat demisia din postul de paroh al bisericei Bărboiu din localitate pentru a se putea stabili în orașul în care funcționează ca profesor.