Lumea, octombrie-decembrie 1928 (Anul 11, nr. 3060-3140)

1928-10-14 / nr. 3072

de o zi pe É Experiență la Prahova s’a făcut o mică experiență a rezistenții cetățe­nești. Opoziția a reușit să în­frângă rezistența câtorva pri­mari, dar n’a putut înfrânge re­zistența alegătorilor față de pa­rohia votării. Se pare că vom ajunge la situația paradoxală a refuzului de vot din partea cetățeanului care a votat prea des altfel de cum a dorit. Localitate D. Manolescu-Strunga ține numai de­cât să facă reclamă localității balneare pe care a înagurat-o in vara aceasta. După o serie de vizitatori în căutarea sănătății proprii, altă serie de musafiri politici dornici să îndrepte sănătatea...altora. Intr’un caz și altul, la Strunga se poate găsi leac pentru toate bolile fizice și...politice. Memento Ultimul consiliu de miniștrii s’a ocupat numai de ținuturile înfometate din Basarabia. Am dori să știm dacă a asis­­tat și d. Argetoianu care asigu­rase țara acum două luni, că este porumb berechet pentru consumul intern și că dacă va fi oarecare lipsă de mălai, fie­care locuitor va putea consuma pâne! Cu «optimismul] d-sale a lăsat flămânzi atâția partizani—d’apoi atâtea milioane de țărani ! Secretul vrâstit Guvernul francez numără mai bine de jumătatea membrilor lui, mult apropiați de vârsta res­pectabilă a celor 7 decenii. Un guvern de bătrâni, față de atâ­ția alți colegi străini, cari ar putea fi socotiți copii lor, la propriu și figurat. In anii când în Franța oa­menii de stat se maturizează, la noi de o pildă, sunt scoși la pen­sie. S’ar părea că nu cunoaștem vrâsta maturității politice. Sacrificiu D. Iorga ironizează partidul cu mare popularitate, dar fără altă autoritate. Cine a fost mai popular ca d-sa în țara noa­stră ? Cu toate acestea, a perdut o parte din acea popularitate. Dar nu în favoarea autorității pro­prii, ci mai ales în fața autori­tății tu altora. Bacalaureat Când dă Dumnezeu, dă din plin. Brăilenii au înregistrat de­odată două noroace. Au scăpat de consiliul comu­nal liberal și de comisia de ba­calaureat cam la fel. Sau cum s’ar zice, d. Leonte Moldoveanu a căzut la...bacalaureatul minis­terial. Asigurare La congresul orașelor s'a dis­cutat între altele și formarea unei societăți cointeresate pen­tru asigurarea bunurilor comu­nale. In cazul acesta e de prevăzut să primăriile, în caz de incen­diu, se vor arde de două ori : odată de foc și a doua oară de neplata despăgubirilor. Este de preferat să continue sistemul de astăzi — al societă­ților particulare de asigurare. Grabă S’a dovedit că prăbușirea la Praga, se datorește grabei cu care s'a construit edificiul. Din această cauză, s'a utilizat un ciment prost care era disponi­bil. Este a patra prăbușire de imobil în timp relativ scurt Cu atâta grabă, se construesc de obicei mormintele. Represiune Un ziarist american a fost expulzat din Franța, fiindcă a utilizat un act diplomatic de a cărui proveniență nu s’a intere­­sat. De acum încolo, ziaristul înainte de a înregistra vreun act, va trebui să-l supună cercetării polițienești. Nu mai bine îl va pu­tea aduce la lumina zilei după un an sau doi. Cu acest sistem de informație gazetele ar putea apărea odată la doi ani. LUMBÅ Palatul ziaristului este o vorbă curentă în lu­mea gazetărească. Anglia are câte doi reprezentanți în marile capitale mondiale. Ambasadorul și corespondentul ziarului «The Times“. Asta însamnă că și țara și ziarul, adică și cetitorii și guver­nele sunt bine informate de servi­ciul de informațiuni al marelui ziar londonez. Corespondentul unui ziar— într-o capitală euro­peană, este diplomat în felul lui.— Dar un diplomat care nu trebue să ascundă lucrurile pe care le ște, fiindcă nu-i obligat de nici un secret profesional. In diplomație, vorba a fost inventată pentru a ascunde gândul. Ziaristul dacă și-ar as­cunde gândurile și informațiile, ar desființa însăș menirea lui. Ziaristul trebue să scrie tot ce știe și câte­odată chiar și ce nu știe. Fiindcă o dezmințire a unei știri în relațiile diplomati­ce— contează adesea mai mult de­cât un fapt pozitiv. Ziaristul american Horan, re­prezentantul presei Hearst, la Paris—s-a făcut indezirabil în Franța pentru motivul că a tran­smis ziarelor americane textul circulării secrete a lui Briand— circulară trimisă reprezentan­ților Franței în străinătate, pen­tru explicarea convenției navale franco—engleze. Prin publicarea acestui act secret, guvernul francez n’a fost pus în ipostaza neplăcută a u­nei diplomații cu două fețe. Nu, Briand nu făcea de­cât teo­ria unei convenții, pe care tot el, stătue azi, ca să fie da­tă publicității în întregime. Vrea să zică, prejudicii poli­tice n’a avut de suportat gu­vernul francez, pentru a putea obiecta ziaristului, cetățean al unui stat amic— că nu s’a pur­tat cavalerește față de țara care-i oferă ospitalitate. Nici nu­ poate fi invinuit că ar fi obținut do­cumentul prin mijloace neper­­mise. Nu. Convenția ii s’a dat de la mi­nisterul de externe francez, fără vreun efort special din partea lui. Ziaristul n’a făcut de­cât să explice politicește și gazetărește un act diplomatic, care anunță un altul pe care toată­­lumea îl așteaptă și pe care guvernul francez stărue să-l publice. Căci n’are nimic de ascuns din con­venția franco-engleză de curând încheiată. Fiindcă și-a făcut datoria , fiindcă a informat repede, ziari­stul Horan s’a făcut neplăcut in ochii diplomaților, cari sus­țin­­e drept în teorie, că nu se mai face diplomație cu ușile în­chise—dar nu se pot împăca cu ideia că un ziarist i-ar putea forța, să deschidă mai repede ușile...și câte­odată ferestrele 1 MUNICIPALE I -------------= = Cetățenii din­ str. O. Ne­­­­r­gri și Pomîr, și d. primar | -------~ Racoviță ......­­ La serviciul, D-nii O. Racoviță și I. Șoarec s'au reîntors eri dela congresul uniunii orașelor, reluându-și func­țiunile la Primărie. Dl. I. Botez, s’a reîntors a­­lațineri. Dl. O. Racoviță a înregistrat un frumos succes, congresul a­­doptând în totul opiniunile e­­mise de d-sa în importante chestiuni urbanistice. Asemenea și dl. I. Botez, care s’a ocupat de rolul comunelor în promovarea culturii și al spi­ritului civic. Taxa ad­ valorem III I IUI IMI 1111,11 IIUMI——KT— Dl. ajutor de primar I. Soarec dispus o amănunțită verificare conturilor și scriptelor conce­­bnarilor pentru încasarea taxei d-valorem. De data aceasta, rendementul revăzut în buget la capitolul trei ad-valorem va fi realizat. • Comisiunea taxei ad-valorem fost convocată pe Marți, ur­lând a se soluționa niște ce­­>ri de scutire sau reducere de axe, introduse de unele între­­rinderi industriale. Pentru a doua oară Am primit la redacție o scri­soare plină de umor din partea locuitorilor străzei Călărași, care arată că strada lor n'a fost re­făcută de 30 de ani. Ei ne roa­gă să o publicăm la «rugăminți respectuoase“ (de ce nu la «So­­mațiuni resp.“ ?) pătimirile că­­lăreșenilor. In numărul de eri noi am a­­nunțst , printre alte lucrări, că d. D. Racoviță a dispus și re­facerea străzei Călărași. Deci nu mai e motiv de pu­blicat la «rugăminți respectu­oase“. Contoril Primăria a somat toate Insti*­țiile publice să-și instaleze con­fort, pentru controlul consumului de apă și a stabilirei unei plăți corespunzătoare. Ceia ce va mări veniturile Mu­nicipiului, va permite serioase lucrări de refacere și reparare a conductei, fără ca toți cetățenii să trebuiască a suporta cheltu­­elile. Este dreaptă și necesară ac­­unea primarului I Statui, care e atâtea impozite dela cetățeni, o plătească și el pentru ceiace onsumă. Doară de aceia are rept să ia impozite r­ ­ebitul continuu .1 apei Curând ne vom reîntoarce la timpurile serice când apa se de­bita în permanentă. Aceasta, grație reparațiunilor ce s’au făcut­­ pe conductă în­­anul acesta, în urma cărora s’a mărit debitul apei în oraș, îm­­piedicându-se pierderile.­­Aceleași lucrări de refacere a conductei, împiedicând conta­minarea apei cu bacilul col­« ne-au scăpat anul acesta de epi­demia de febră tifoidă, care a făcut ravagii. Cu slabe mijloace, d. primar Racoviță a putut să atingă a­­ceste realizări, grație unui con­trol serios al lucrărilor de eco­nomie luate. O scrisoare Am relevat sentimentele ce nutresc cetățenii și comercianții din str. Costache Negri față de d. primar Oswald Racoviță, în urma refacerii acestei importante artere de trafic comercial, nă­păstuită de zece ani in ciuda enormelor impozite ce plătesc comercianții și a interesului e­­dilitar ca un asemenea cartier să fie întreținut în bună stare. Ca urmare am primit urmă­toarea scrisoare: «Noi, locuitorii străzii Pomir, de perfect acord cu acei din str. C. Negrii, am decis să oma­giem și noi actul de dreptate și bună gospodărie al d-lui primar Racovitză, printr’un document comemorativ și cerem ca să ni se dea și nouă spre iscălire tex­tul omagial. «Bine­înțeles că vom contribui la cheltueli, alături cu cei din C. Negri. De asemenea dorim și noi să luăm parte la sărbători­rea d-lui primar, pentru ca să-i putem exprima toată gratitudi­nea ce merităm. După cum se vede, gospo­dăria prezintă avantagii asupra politicei pure. De pe urma celei dintăi te alegi cu mai puține in­gratitudini și, câte­odată, cu demonstrații ca cele de mai sus. 5 Stabilizarea și moneda — O declarație a d-lui Vintilă Brătianu — D. Vasiliu-Voina deputat, în­­tr’un cerc de prieteni, întrebat de noi asupra soartei actualei monezi în caz de stabilizarea leului, a răspuns: «D. Vintilă Brătianu intr’un cerc de parlamentari, a făcut declarația următoare: „ Actuala monedă va fi ștam­pilată și va rămânea în circula­ție alăturea de noua monedă ce va fi creată. Această stare va dura până ce lumea se va de­prinde cu noua monedă“. Cu atât mai bine. Delit de adulter O doamnă de 70 ani și-a tras în judecată soțul, pentru faptul că ar fi pus la dispozițiea unei terțe persoane, un obiect mobil asupra căruia reclamanta avea cu exclusivitate drepturi uzu­­fructuare. Procesul a fost defe­rit tribunalului corecțional sub calificarea «delict de adulter“. E desigur un caz care depă­șește cu brio banalitatea. Mai întâi, fiindcă o reclamație de a­­dulter a ajuns azi complect ri­dicolă, Societatea și-a luat sar­cina să adopte în materie relațiuni conjugale și extra, de o politică de binevoitoare și pro­­vocătoare indulgență, in al doi­lea rând, cazul lu­i Curent prin aceia că reclamanta este doamnă trecută de vârsta can­­o­nică ; și, în cele din urmă, speța se recomandă ilustru prin aceia că reclamantul este și el a­­proape de vârsta lui Clemen­­ceau. Proprietara lezată în drep­turile ei n'o fi perdut chiar cine știe ce lucru, dată prejudecata acreditată între tineri, că dela 60 ani în sus bărbații nu prea pot mare lucru nici la sânul căminului lor și nici în afară. Și totuși, doamna de 70 ani a ținut să se dea curs reclama­­ției sale. Magistrații care, de obiceiu, sunt deprinși să nu privească peste cele câteva rân­duri ale unui text redactat in­tr’un jargon specific, de data aceasta au luat în considerație împrejurările. Părțile au fost concediate, găsindu-se că în speță acuza­­țiea adusă soțului de peste 70 ani era gratuită. Desigur, s’a procedat cu totul în afară de lege. Regimul mariajului, în­cheiat sub forma unui contract sinalagmatic, nu fixează o­­ li­mită de vârstă în ce privește fidelitatea pe care și-o dato­­resc soții. Orice infidelitate a unuia din soți, la orice vârstă, este condamnabilă față de lege. N’au cădere magistrații să-și dea cu părerea asupra stărei de înflorire sau precari­tate a obiectului mobil care, deși în posesiunea soțului, e însă în uzufructul exclusiv al consoartei. Vine aci prezumțiea legală care suprimă orice drept de bănuială (Divină prezumție legală­­) S’au făcut deci magis­trații greu culpabili, nesocotind reclamațiea, bazați pe nea prejudecăței curente versiu­care un om de 70 ani nu după mai e capabil de nici o infidelitate. S’au arătat și inumani, ma­gistrații. Reclamantul ar trebui să-i tragă la răspundere cel puțin pentru calomnie sau in­jurii grave. Nimeni n’are drept să-și prejudicieze semenul. Nici oamenii obișnuiți și nici chiar magistrații. (Oricât de parado­xală ar părea mai ales în ce privește partea ultimă, această afirmație). Ori, bătrânul care n’a fost socotit demn să primească pedeapsa unui delict de adulter, a fost acoperit cu cea mai dezagreabilă dintre Să nu fii socotit apt­a calomnii. comite un adulter este insulta cea mai gravă adusă bărbatului în ce are el mai majestos. Dacă a suportat-o Un de sau alți pederaști, Socrat, și­dacă a suportat-o Beaudelaire fiind prea notoriu impotent, n’o poate admite cetățeanul care oricum, făcând ce poate el și partenera, tot mai salvează aparențele prerogativei masculine. nul jignit de magistrat în­să tra­dițiile amintite, ar fi dator­ion­să pornească un proces senzațio­nal—cerând chiar și o experti­ză la fața locului. Altminteri, va fi silit, față de oricine ii va pune problema, să-și recunoască incapacitatea. Și Va ajunge astfel cel mai bizar bătrân de pe lume. EM. SERGHIE Demisia d-lui profesor Simionescu era de prevăzut. D. profesor I. Simionescu, amărât de modul cum s’a solu­ționat cazul de la școala nor­mală Vasile Lupu,­fără să se fi cerut și părerea sa, și-a înain­tat demisia din președinția com­i­tetului școlar, al acestei școli. Distinsul profesor ne-a con­firmat el însuși această demisie, care de­sigur însamnă o mare lovitură pentru școala normală mereu considerată ca o fată a lașului. Citiți In pag. 4 Ultimile știri DE PRETUTINDENI Geologi atacați de bandiți Expediția geologică rusă care face importante cercetări în Asia Centrală, a fost atacată de ban­diți. Șeful expediției, inginerul Kou­­rotchkine, a fost ucis. Nepoata lui Ibsen M­lle Lillebil Ibsen, nepoata marelui scriitor Henrik Ibsen, este artistă la un music-hall. Ea știe să atragă cu dibăcie pe cli­enții localurilor de petreceri. Formidabila desfășu­rare a industriei electrice în Canada După statisticile curente, in­stalațiile electrice­­...ale Canadei reprezintă un total de peste 3 milioane cai putere.­­Peste un miliard de dolari (163 miliarde lei­­) a fost în­vesti în această imensă indus­trie, una din cele mai însemnate bogății ale Canadei. Glandele unui asasin grefate pe un bolnav în condamnat la moarte, Kelly, autorul a trei asasinate, a consimțit ca după executarea sa, glandele sale să fie destinate cercetărilor medicale. Execuția asasinului a avut loc în închisoarea din Saint-Quentin, după care i s-au extras glandele care au fost transportate la spi­talul universității din California. Profesorul Dr. L. S. Smith a grefat prețioasele organe unui bolnav atins de gușă. Intr’ade­­var, operația delicată și origi­nală a reușit pe deplin, bolnavul fiind complect vindecat. Concurs de câini în Alaska Concursul de căini, ce a avut loc de curând în Alaska, a fost un deosebit eveniment care a atras un număr considerabil de spectatori. Cursa proectată a fost de 28 kilometri. Stăpânul câinelui învingător a câștigat 1.230 dolari (peste 2oe mii lei­­). Școlarii primesc secțiuni prin T. F. F. In Statele Unite s’a generalizat predarea secțiunilor în școli prin Radio. Se recrutează cei mai price­puți profesori, cari transmit, în acelaș timp, la toate școlile a­­ceiaș secțiune. Profesorii din clasă nu fac decât să dea lămu­riri complimentare asupra sec­­țiunei primite prin haut-parleur. In Franța se încearcă dease­­menea să se introducă acest sistem. In fiecare zi copiii as­cultă în clasă conferințe asupra artei, muzicei, voiajurilor trans­mise prin T. F. F. EPIGRAME Intre un poet și un ministru Maestrul Cincinat Pavelescu publicăndu-și ultimul volum de Epigrame, pe cheltuiala sa, la editura Ramuri din Craiova, al cărei director era d. Șaban Fă­­gețel, actual deputat argentoia­nist, și având din cauza unor greșeli de teh­nica neînțele­geri cu d. Băgețel, d. Argeto­ianu, fost președintele consiliului de administrație al Editurei, a fost mirat când un prieten i-a adus într’o zi, din partea d-lui C. P. volumul său de Epigrame, cu o meritată dedicație. Atunci simpaticul om­­ de stat a scris poetului la Chișinău a­­ceste versuri: Așteptam o epigramă. Și-mi trimeti o dedicație. Ce să fac ? S’o pun în ramă ? Sau s’o ț­un la licitație ? C. Argetoianu Cincinat Pavelescu s’a gră­bit să răspundă în aceiași zi ministrului astfel: N’ar merita s’o pui în ramă. Iar la mezat nu scoți un leu. Pe când subtilați epigramă întrece tot volumul meu. Excelența Sa a râs, și se zice că ar fi comandat poetului 200 volume pentru biblioteca mi­nisterului. Primul ministru ungur atacat violent, dă în judecată ?pe adversar Intre primul ministru ungur Contele Bethlen și un fost prie­tin al lui, deputatul Nagy, ex­­ministru de justiție, a urmat a­­cum câteva luni o violentă po­lemică în jurul chestiunei aplan­­zilor și a politicei externe a pri­mului ministru. Prietinii comuni au intervenit și au aplanat pole­mica—care luase mari proporții. Acum deputatul Nagy, reia a­­tacul. De data această, acuza pe primul ministru că nu face po­litică dezinteresată. Că se înali­ De la congresul partidului laburist englez din Bir­mingham Macdonald furios pe conser­vatori. Lansburg sfiiul de liberali. jește în­deobște de amicii lui și numai cine face parte din antura­jul lui Bethlen, poate parveni. Față de aceste acuzări, primul ministru a dat în judecată pe deputatul Nagy, pentru calomnie. Evoluția acestui deputat este curioasă și interesantă. Amic in­tim al lui Bethlen—Nagy a fost pe vremuri și rassist. Fiind obli­gat să iasă din guvern,a plecat la Londra pentru studii. Acolo a întrat în anturajul lordului Ro­­thermere, făcând și o conver­siune zgomotoasă. Din reacționar a devenit democrat și azi luptă în Ungaria în spiritul ideilor rothermiste. Legea domi­ciliului forțat își face efectul în localitate . Profesorii universitari se stabilesc în localitate — Circulara ministerului d­e ins­trucție cu privire la domiciliul profesorilor și-a făcut efectul. Majoritatea profesorilor au ti­­mis decanatelor respective răs­punsul că optează pentru cate­drele ce le dețin la Universita­tea din Iași. începutul l-a făcut eminentul fost director al ospiciului Socola d. prof. dr. C. Perhon. D-sa a trimis decanatului fa­­cultăței de medicină răspunsul că și-a ales domiciliul la Iași și că stărie să fie reintegrat ca șef al ospiciului Socola. Au urmat apoi d- prof. dr. Do­­brovici, d. general dr. M. Buto­­ianu d-nii profesori drr. Alex. Ionescu-Matin, Petru Gălășescu și N. Zaharescu Karaman. Au mai rămas d. prof. dr. Al- Slălineanu și d. prof. dr. I. Io­­nescu Mihăești. La Facultatea de Drept, toți profesorii «ambulanți» au trimis răspunsul că și-au ales domici­liul la Iași. Părintele Valeriu Iordăchescu profesor la Facultatea de Teo­logie din Chișinău și-a dat de­misia din postul de paroh al bi­­sericei Bărboiu din localitate pen­tru a se putea stabili în orașul în care funcționează ca profesor.

Next