Lumea, iulie-septembrie 1929 (Anul 12, nr. 3294-3372)

1929-07-24 / nr. 3313

4 d -A Vji-r > ■\ } * A I A $ I Red. și Administrația •tr. Ștefan cel MareS Atelier le tipografice etr. Uzinei No. 33 — I A Șl — c~ unui XII No. 3313 din tară Os­ori până și Noul proect vamal a fost Întocmit D. Mihai Popovici, ministru de finanțe, terminând examinarea taxelor vamale cuprinse în noul tarif vamal, căruia i-a adus unele modificări, i-a dat forma defini­tivă, după care l-a trimis consi­liului legislativ, pentru s-și da avizul; imediat după aceasta, proectul va fi depus în Parla­ment.­ Guvernul va cere parlamenta­rilor să nu facă o discuție asu­pra fiecărei taxe vamale în parte, urmând să-și dea aprobarea asu­pra întregului proect,­­după cum a procedat Camera franceză. Plecarea d-lnnl In Polonia D. ministru Madgearu va ple­­ca în ziua de 10 August la Var­șovia, pentru a întoarce vizita ministrului de industrie și comerț al Poloniei. D. Madgearu va lua parte la întrunirea com­isiunii co­merciale polono-române, după care va vizita expoziția națională din Posnania și regiunea indus­trială din Silezia. Manifestul partidului poporului cătră țară Partidul poporului a lansat el un manifest adresat țării, prin care se arată că partidul national țărănist a venit nepregătit la cama­­ érit. Actualul guvern a pus sarcini noui asupra contri­buabililor, care au produs numai nemulțumiri în toată țara. Ori­cam­ ar fi greută­ile care i se vor pune in cale de către gu­vernul inconștient și nepriceput, partidul poporului va continua să-și facă datoria, fără șovăire. Manifestul e semnat de d. ge­neral Avare­scu. Nou­l prefect al Capitalei Intre d. general Constantines­­cu, comandantul jandarmilor și d. D. R. Ioanițescu, subsecretar de stat la externe, a izbucnit un conflict. Din această cauză d. gen. Constantinescu va fi scos la pensie, urmând ca în locul d-sal* să fie numit d. general Nicoleanu. Pentru locul de prefect de po­litie al Capitalei se afirmă că va fi numit d. I. Gr. Periețeanu. Suntem informați însă că d-sa refuză să primească această demnitate, de­oarece prin noua lege a politiilor, prefectul politiei devine­­ subordonat directorului Siguranței statului. Princesa Ileana a plecat în Germania A. S. R. Princesa Ileana a plecat dri dimineață la Siegmarin­­gen (Germania) la proprietatea prințului de Hohenzollern, un ne­pot al defunctului rege Ferdinand. Princesa va vizita și orașele Muenchen și Viena. Tot drumul princesa li va parcurge cu au­tomobilul, pe care-l va conduce singură. Guvernul felicită pe Regina Maria Em­ la ora 12 d-nii. Iuliu Maniu, Mi hai Popovici, Madgearu și Lu­­goșanu s’au prezentat la Palatu’ Pelișor din Sinaia, felicitând pe regina Maria în numele guver­­nului cu prilejul aniversărei zilei ei de naștere, au prezentat apoi felicituri d. C. Hid­u, ministru Palatului și casa regală a M. S. Regelui M­hal L ur ISI 3 LEI WUMITWUL. ULTIMA ORA Aventurile unui dezer­tor român In Polonia și Rusia Sovietica la temnițele cehe sovietice. Mizerie și teroare.— Cum poți deveni spion.­­ Emisari sovietici în România. „Eroul" arestat de autoritățile noastre Corespondentul nostru din Chi­șinău ne informează despre o senzațională noua afacere de spionaj, aflata în cercetarea Par­chetului militar din acel oraș. Grănicerii noștrii de la Nistru au surprins și arestat un necu­noscut, care încerca să treacă Nistrul spre Rusia Sovietică. Cer­cetat la pichetul de grăniceri cel arestat a declarat că se nu­­mește Luca Ioan și e dezertor din Reg. 16 inf. Fălticeni. Plecat de la unitatea sa, Luca Ioan a reușit să treacă clan­destin granițe refugiindu-se în Polonia. A stat pe acolo câtva timp, apoi din cauza mizeriei s’a de­dat la furturi. Intr’una din zile a fost arestat și menținut în stare de prevenție. Aventurierul a reușit totuși să evadeze împreună cu alti ares­­tați, cu lojii trecând în Ucraina. Poliția Sovietică la rândul ei a arestat pe Luca Ioan care a fost cercetat timp de două săp­tămâni bănuit fiind de spionaj. In temnița rusească de la Ti­raspol, Luca Ioan, la fel ca cei­lalți deținuți, era bătut și supus la munci chinuitoare. Un agent al Celiei coborând in temniță a avertizat pe Ion Luca care se dovedise căn is­teț că i Se apropie sfârșitul, dar că ar avea totuși o unică scă­pare, să primească a reveni, spre a face spionaj pentru So­viete. Firește, dezertorul n­e ezitat o clipă, admițând propunerea, Ion Luca a fost prezentat unui comisar superior al celei, care Ta ini­iat întrucâtva asupra artei spionajului. Luca a declarat că are în țară un bun prieten în persoana­­ unui caporal de la un Cerc de Recrutare din Moldova, care în schimbul unei sume de bani ar putea să pună la dis­poziția sovietelor unele acte mi­litare. Propunerea făcută de Luca a fost acceptată de Soviete, care au încredințat dezertorului o sumă de bani, spre a se servi de dânșii, într­u îndeplinirea mi­­siunei sale. înainte de a fi re­trimis în România, Ion Luca a fost prevenit asupra faptului că orice trădare din partea sa va fi pedepsită cu moartea, de către agenții serviciilor de contra­spionaj. Luca a revenit în țară. De la frontiera cu Rusia a venit direct la Iași, in localitate. Luca s-a întâlnit cu un vechiu prieten, care pro­fesa meseria furtului din bu­­zun­­e. După un chef cu to­varășul său, Luca a fost furat de loji banii ce-i avea „prie­tenul", se făcuse nevăzut. Luca a porni pe jos până la domi­ciliul părinților săi, din județul Botoșani, după o săptămână de ședere acolo, „eroul" primi vi­zita a doi emisari ai Sovietelor. Cu revolverele întinse, aceștia au somat spionul să se explice asupra întrebuințărei banilor și timpului. Luca, cere tremura de frică, a început să se roage de emi­sarii cehi­, ca să-l păsuiască câteva z­le după care interval va veni în Rusia cu documente. Luca a falsificat diverse acte militare și înarmat cu ele a în­cercat să treacă din nou în Ru­sia. La frontieră, după cum am a­­rătat la începutul acestui repor­­­aj, a fost arestat și în cele din urmă trimis spre anchetare jus­­iției militare din Chișinău. La interogatoriul luat de către un raportor al parchetului mili­ar, Luca a făcut o serie de de­­clarațiuni senzaționale pe cari în interesul cercetărilor nu le putem relata. Cert este că mărturisirile fă­cute de Luca, dacă se vor do­vedi întemeiate, vor duce la des­coperirea unei noui și vaste or­ganizații de spionaj. Legea administrativă în discuția com­isiunei le­gislative Buc. 23, Comisiunea­­ legisla­tivă a Senatului împreună cu co­mitetul delegaților, a |inui ori după amiază ședință, au partiei* pel d-nii : Vaida, Mi hai Popovici, Mirfo și Traian Bratu. S’a hotărât alegerea d-lui Ro­mulus Boilă, raportor al refor­mei administrative la Senet, D. Miclo declară că stațiunile balneare au fost declarate comu­ne urbane, pentru a se putea în­vesti capitalurile străine. La ort. 37 s-a fuat termenul de cinci ani pentru alegerea noui­­lor consilii comunale, pentru a nu coincide cu alegerile legisla­tive. Comisiunea interimară va fi instituită numai în cazul di­zolvă­­rii consiliului din cauza unei vi­novății. D. Mirto a mai declarat că proectul pentru modificarea legii electorale va fi adus la toamnă. La art. 104, d. Ghidionescu a determinat lămurirea că primarul nu poate face pe inspectorul școlar, ci numai va putea con­­trola școalele primare. La art. 149 s’a cerut ca să se dea concediu din oficiu profeso­rilor și medicilor aleși primari. S’a hotărât apoi ca numirea notarilor să se facă pe violă. Un comunicat al par­tidului iorghist Buc, 23.—Partidul national al d-lui Iorga, a dat ori un co­municat prin care ardă că, exa­minând s­tuația politică e de părere că­­ revenirea la câ­­ma tarei a partidului liberal ar fi o nenorocire și pentru tar­ă și pen­tru acel partid, un guvern na­tional nu poate să­­ însemne de­cât o confundare de ideologii diferite, prezidate de un om a­­politic ; lupta contra politicianis­mului nu poate lua forma unei acțiuni fără program, în jurul unui om care rămâne a fi des­coperit ; o revizuire a unei o­­pere de reformă generală, ba­zată­­ pe mirajul ideologiei ab­stracte se impune ; aceasta nu se poate face decât de un partid sprijinit de conlucrarea armonică a tuturor provinciilor și claselor sociale. România și Turcia își retrag reprezentanții diplomatici Buc. 23. — Guvernul român, din motive de economii buge­tare, va retrage reprezentantul și ajuto­rele sale din capitala Turciei. Faptul acesta a provocat o profundă impresie la Angora. Se afirmă că și guvernul turc își va retrage reprezentantul lui din București. Starea cance­larului Marx Berlin 25,— Cancelarul Marx care a fost operat Duminică, e mai bine. Pe tot timpul conva­lescentei sale, postul de cance­lar va fi deținut de cel mai bă­trân dintre miniștrii, generalul Groener, fM«»rcuri 24 iulie 1929 și străinătate Ui finite te jurii grote pentru modificarea legii cultelor Votarea în total, a reformei administrative CAMERA ȘEDINȚA DE DIMINEAȚĂ In ședința de ori dimineață a Camerii, d. Rosenberg, referin­­du-se la incidentul petrecut în ședința de Sâmbătă dimineață, spune că actualul proect de lege al cultelor nemulțumește profund întreaga populație evreiască din țare. Declară că nu poate ac­cepta situația ca deputații majo­ritari să fie la dispoz­ția băncii ministeriale, cuvintele rostite de d. ministru Vlad le consideră neavenite. D. minstru Vlad spune că și D-sa nu înțelege să se supună orbește disciplinei de partid în toate ocaziile. Declară că popu­lația evreiască, în totalitatea ei, e pentru actualul proect. S’a votat apoi proectul prin care se acordă o pensie viageră de 10.000 lei lunar văduvelor marilor patrioți români Victor Braniște și Septimius Albin. Votarea legei pentru reorganizarea pe­nitenciarelor se ia in discuție proectul de lege pentru reorganizarea peni­tenciarilor. D. /. Rang cere să se regle­menteze situația arestaților pre­ventiv, cari sunt astăzi supuși unui tratament neomenos. D. Pompi­u Ioanifescu spune că proectul nu sufere nici o critică; roagă pe d. ministru de justiție să se grăbească la pla­sarea la muncă a celor cari se eliberează din închisori. D. I. Gr. Periețeanu, raporto­rul proectului, combate criticile aduse de d. I. Rang. Spune că art. 4 prevede înființarea de pe­nitenciare speciale pentru ares­tații preventiv. Crede că ar fi trebuit pusă mai multă conștiin­ciozitate în eliberarea mandate­lor de arestare. Se începe discuția și votarea pe articole a proectulu. La art. 4 d. Rang propune în­ființarea de penitenciare speciale pentru arestații preventiv, urmând ca aceștia să fie supuși unui regim special. D. dr. Pistiner (revenit în in­cintă) protestează contra felului cum se votează legile. Spune că proectul de mai sus nu era la ordinea zilei, iar textul proectu­lui nici nu a fost distribuit pentru ca deputații să fi putut lua cu­­noștiință de conținutul lui. Ședința s'a ridicat la ora 12 jum. ziua. (ȘEDINȚA DÉ DOPA AMIAZA) / Continuarea discuției asupra legei cultelor Ședința se deschide la ora 3 d. a., sub președinția d-lui Ci­­ceo Pop. Se votează în total proectul de­­ lege administrativă cu 281 voturi contra 7 (vii aplauze). Dl. Mihalache depune proec­­tul de lege pentru înființarea creditului agricol, proectul pen­tru construirea de locomotive și vagoane în țară. Se votează proectul de lege pentru reorganizarea penitenciari­lor.D. ministru Madgearu depune proectul pentru construirea ca­nalului Argeș—București—Dună­re și proectul pentru electrifica­rea liniei București—Brașov. Legea cultelor Se continuă discuția generală asupra proectului pentru mo­dificarea legei cultelor. $s Dl. Ceau­șoglu, citește în nu­mele partidului Țărănist o de­clarație, prin care respinge mo­dificările făcute de d. ministru al cultelor. E o greșală mare că se sand­­ț­onează prin pedepse așa zisa agitație a preoților; aceasta nu va de rezultate bune, ci va con­tribui la scoborârea prestigiului corpului preoțesc. In ce privește amestecul" mi­nistrului, care împarte pe mo­­saici în rituri, pe cari ei nu le recunosc, aceasta e contra tra­diției de toleranță religioasă. D-voastră vreji să le dați ev­reilor libertăți pe care ei nu le cer și ce e mai grav, voiți să le da­i cu forța. Atitudinea d-voastră față de mosaici rămâne tot atât de bi­zară ca și acea față de ortodoxi. Opinia publică, cu drept cuvânt nu vede în această lege decât scopuri politice. Partidul țărinist respinge pro­ectul. Discursul d-lui Fischer Dl.­­. Fischer, zionist: „O lege care interesează atât de mult cultul mosaic a fost adusă în Parlament, fără ca să fi fost con­sultați acei asupra cărora se le­giferează. La toate legile, reprezentanții evreilor, fie că sunt în partidul național-țărănist, fie că fac parte din grupul parlamentar evreesc, au dat tot concursul la legiferă­rile guvernului. Acum însă noi vă spunem că faceți o greșală mare, cel greu se va putea repara. Și în Ungaria legiuitorul a cău­tat să provoace o dezbinare în­tre evrei, dar ea a dat rezultate foarte rele. D. ministru Vlad: N’are drep­tul nimeni să oblige pe cineva să fie membru al unui anumit cult, aceasta însamnă autonomie. D. /. Fischer: Așa interpre­tat! D-voastră autonomia ? Ea nu se referă la individ ci la un corp. Dacă ve­i aplica acelaș principiu și altor confesiuni, nu ve­i mai avea nici un cult organizat în țară. Numai un congres al evreilor e în stare să se pronunț­e în această chestiune. Legea e chiar împotriva prin­cipiilor fundamentale ale con­­stituției. Vă previn, cu cugetul curat că distrugerea cubului mosaic se va lega de numele D-voastrei. D. min­stru Vlad citește o a­­dresă, prin care 18 sinagogi u­­nite din Capitală aprobă modi­ficarea făcută de D-sv. D. Fischer: Faceți confuzie, domnule ministru. Ele vă mul­țumesc pentru modificarea art. 56, nu a art. 54 și apoi aderenții cultului mozaic nu s’au plâns niciodată că nu li s’au dat li­­bertăți. Dacă se va aplica această lege, statul român va avea de suferit daune însemnate. Se dis­trug comunitățile evreești, iar instituțiile susținute de acestea nu vor mai putea funcțione, de­oarece statul va fi obligat să le întrețină. Eu nu pot decât să resping cu ultima energie proectul Dv. dacă ve­i vota acest proect, vă veți îndepărta dela programul partidului național-țătănist. D. Pompiliu Ioanifescu spune că legea e bună. Vorbind de pedepsele aplicate preoț­lor în­vinuiți de agita­ți, spune că se apără interesele statului; acea­sta e datoria oricărui guvern. Vorbeșște de unii preoți cari în loc să-și îndeplinească rolul de conducători sufletești, se trans­­formă în agenți electorali. ABONAMENTUL pe un an 850 lei pe jum. „ 440 „ pe 3 luni 230 „ ULTIMILE ȘTIRI — Aseară s’a întrunit dele« gafia permanentă a partid­lui na­­țional-țărenesc din Iași. S’a discutat chestiunea can­didaturilor la municipiu. S’a hotărât desemnarea d-lui profesor Jacotă ca președ­ite al comisiunei interimare, lasan­­du-i se libertatea alegerea aju­toarelor. — Consiliul Baroului de Bălți a respins cererea Vasilcovschi de a fi d-lui G.vril înscris în­tre membrii baroului de Bălți — pe motiv că diploma n’ar fi în regulă — fiind emisă în A­sia, iar astăzi e cu neputință un control pentru verificarea ei. D. Vasilcovschi a făcut apel, care s-a judecat în fața Consi­liului Baroului de Iași, ca i­­­­stan­ă de apel. Apelul d-lui Vasilcovschi a fost susținut de d. av. C. Tom­a. Consiliul baroului de Iași a ad­mis apelul d-lui Vasilcovs­chi și a ordonat înscrierea sa în lista membrilor baroului Bălți.­­ La Sculeni a avut loc o mare întrunire a național-țără­niș­elor ieșeni. Au vorbit d-nn­ deputat Rang, M. Jacota, Gh. Bârgăuanu, An­­fons Heroveni etc. —Autoritățile superioare locale au fost înștiințate că comercian­­tul Aron Leibovici din Forșani, în urma unei discuții familiare s’a aruncat înaintea acceleratului de Iași, care Ta zdrobit com­plect. — Buc. 23.—DL ministru Mi­halache a întocmit proectul de lege al circulației bunurilor. D-sa a admis unele modificări între cari și acea ca o famil­e nu poate avea o proprietate mai mare decât 250 hectare. Prin această lege se creiază pro­prietatea mijlocie. In ședința de Sânbătă după amiază a Camerii nu s’a luat în discuție procesul de lege pentru modificarea legii cultelor, așa că dl. ministru Vlad n’a putut face la Cameră nici o dec­arejte, pe chestia legii cultelor. Dl. ministru Vlad a făcut însă unele declarații senzation­ale unui ziar din Capitală declarând că va demisiona din guvern dacă se va încerca modificarea pro­­cctului întocmit de d-sa. De altfel declarațiile d-­ui mi­nistru Vlad au apărut ori într-un ziar de dimineață din localitate. — Moscova 23. Pe z­ia de ori 17 persoane și-au găsit moar­tea la ștranduri numai la Mos­­cova, iar în întreaga țară peste 40, D. Rosenberg demonstrează că concepțiile d-lui ministru Vlad nemulțumesc profund popu­lația evreiască. D. Lothar Rădăceanu în nu­mele partidului social democrat, declară că nu va vota proectul. D. Th. Fischer spune că d. ministru Vlad își îndepărtsera astfel simpatiile populației e­­vreești. D-sa citește o declarație în numele grupului parlamentar e­­vreesc, prin care constată ino­portunitatea proectului și pro­testează cu vehemență contra acestei legi. D. Francisc Laar, în numele partidului maghiar, declară că respinge proectul. Președintele ridică ședința la ora 10,45 noaptea. SENATUL Prezidează dl. Bratu. Se votează proectul pentru educația fizică. Dl. Sever Dan depune pro­ectul pentru ratificarea acordului cu Germania în vederea repu­nerii în vigoare a conveni­ei in­ternationale de procedură civilă de la Haga. Dl. Vaida depune proectul re­formei administrati­ve, cerând ex­trema urgentă. Sanatorii au trecut apoi î­n secțiuni pentru a examina pro­ectul reformei administrative. *

Next