Lumea, iulie-septembrie 1929 (Anul 12, nr. 3294-3372)
1929-07-24 / nr. 3313
4 d -A Vji-r > ■\ } * A I A $ I Red. și Administrația •tr. Ștefan cel MareS Atelier le tipografice etr. Uzinei No. 33 — I A Șl — c~ unui XII No. 3313 din tară Osori până și Noul proect vamal a fost Întocmit D. Mihai Popovici, ministru de finanțe, terminând examinarea taxelor vamale cuprinse în noul tarif vamal, căruia i-a adus unele modificări, i-a dat forma definitivă, după care l-a trimis consiliului legislativ, pentru s-și da avizul; imediat după aceasta, proectul va fi depus în Parlament. Guvernul va cere parlamentarilor să nu facă o discuție asupra fiecărei taxe vamale în parte, urmând să-și dea aprobarea asupra întregului proect,după cum a procedat Camera franceză. Plecarea d-lnnl In Polonia D. ministru Madgearu va pleca în ziua de 10 August la Varșovia, pentru a întoarce vizita ministrului de industrie și comerț al Poloniei. D. Madgearu va lua parte la întrunirea comisiunii comerciale polono-române, după care va vizita expoziția națională din Posnania și regiunea industrială din Silezia. Manifestul partidului poporului cătră țară Partidul poporului a lansat el un manifest adresat țării, prin care se arată că partidul national țărănist a venit nepregătit la cama érit. Actualul guvern a pus sarcini noui asupra contribuabililor, care au produs numai nemulțumiri în toată țara. Oricam ar fi greutăile care i se vor pune in cale de către guvernul inconștient și nepriceput, partidul poporului va continua să-și facă datoria, fără șovăire. Manifestul e semnat de d. general Avarescu. Noul prefect al Capitalei Intre d. general Constantinescu, comandantul jandarmilor și d. D. R. Ioanițescu, subsecretar de stat la externe, a izbucnit un conflict. Din această cauză d. gen. Constantinescu va fi scos la pensie, urmând ca în locul d-sal* să fie numit d. general Nicoleanu. Pentru locul de prefect de politie al Capitalei se afirmă că va fi numit d. I. Gr. Periețeanu. Suntem informați însă că d-sa refuză să primească această demnitate, deoarece prin noua lege a politiilor, prefectul politiei devine subordonat directorului Siguranței statului. Princesa Ileana a plecat în Germania A. S. R. Princesa Ileana a plecat dri dimineață la Siegmaringen (Germania) la proprietatea prințului de Hohenzollern, un nepot al defunctului rege Ferdinand. Princesa va vizita și orașele Muenchen și Viena. Tot drumul princesa li va parcurge cu automobilul, pe care-l va conduce singură. Guvernul felicită pe Regina Maria Em la ora 12 d-nii. Iuliu Maniu, Mi hai Popovici, Madgearu și Lugoșanu s’au prezentat la Palatu’ Pelișor din Sinaia, felicitând pe regina Maria în numele guvernului cu prilejul aniversărei zilei ei de naștere, au prezentat apoi felicituri d. C. Hidu, ministru Palatului și casa regală a M. S. Regelui Mhal L ur ISI 3 LEI WUMITWUL. ULTIMA ORA Aventurile unui dezertor român In Polonia și Rusia Sovietica la temnițele cehe sovietice. Mizerie și teroare.— Cum poți deveni spion. Emisari sovietici în România. „Eroul" arestat de autoritățile noastre Corespondentul nostru din Chișinău ne informează despre o senzațională noua afacere de spionaj, aflata în cercetarea Parchetului militar din acel oraș. Grănicerii noștrii de la Nistru au surprins și arestat un necunoscut, care încerca să treacă Nistrul spre Rusia Sovietică. Cercetat la pichetul de grăniceri cel arestat a declarat că se numește Luca Ioan și e dezertor din Reg. 16 inf. Fălticeni. Plecat de la unitatea sa, Luca Ioan a reușit să treacă clandestin granițe refugiindu-se în Polonia. A stat pe acolo câtva timp, apoi din cauza mizeriei s’a dedat la furturi. Intr’una din zile a fost arestat și menținut în stare de prevenție. Aventurierul a reușit totuși să evadeze împreună cu alti arestați, cu lojii trecând în Ucraina. Poliția Sovietică la rândul ei a arestat pe Luca Ioan care a fost cercetat timp de două săptămâni bănuit fiind de spionaj. In temnița rusească de la Tiraspol, Luca Ioan, la fel ca ceilalți deținuți, era bătut și supus la munci chinuitoare. Un agent al Celiei coborând in temniță a avertizat pe Ion Luca care se dovedise căn isteț că i Se apropie sfârșitul, dar că ar avea totuși o unică scăpare, să primească a reveni, spre a face spionaj pentru Soviete. Firește, dezertorul ne ezitat o clipă, admițând propunerea, Ion Luca a fost prezentat unui comisar superior al celei, care Ta iniiat întrucâtva asupra artei spionajului. Luca a declarat că are în țară un bun prieten în persoana unui caporal de la un Cerc de Recrutare din Moldova, care în schimbul unei sume de bani ar putea să pună la dispoziția sovietelor unele acte militare. Propunerea făcută de Luca a fost acceptată de Soviete, care au încredințat dezertorului o sumă de bani, spre a se servi de dânșii, întru îndeplinirea misiunei sale. înainte de a fi retrimis în România, Ion Luca a fost prevenit asupra faptului că orice trădare din partea sa va fi pedepsită cu moartea, de către agenții serviciilor de contraspionaj. Luca a revenit în țară. De la frontiera cu Rusia a venit direct la Iași, in localitate. Luca s-a întâlnit cu un vechiu prieten, care profesa meseria furtului din buzune. După un chef cu tovarășul său, Luca a fost furat de loji banii ce-i avea „prietenul", se făcuse nevăzut. Luca a porni pe jos până la domiciliul părinților săi, din județul Botoșani, după o săptămână de ședere acolo, „eroul" primi vizita a doi emisari ai Sovietelor. Cu revolverele întinse, aceștia au somat spionul să se explice asupra întrebuințărei banilor și timpului. Luca, cere tremura de frică, a început să se roage de emisarii cehi, ca să-l păsuiască câteva zle după care interval va veni în Rusia cu documente. Luca a falsificat diverse acte militare și înarmat cu ele a încercat să treacă din nou în Rusia. La frontieră, după cum am arătat la începutul acestui reporaj, a fost arestat și în cele din urmă trimis spre anchetare jusiției militare din Chișinău. La interogatoriul luat de către un raportor al parchetului miliar, Luca a făcut o serie de declarațiuni senzaționale pe cari în interesul cercetărilor nu le putem relata. Cert este că mărturisirile făcute de Luca, dacă se vor dovedi întemeiate, vor duce la descoperirea unei noui și vaste organizații de spionaj. Legea administrativă în discuția comisiunei legislative Buc. 23, Comisiunea legislativă a Senatului împreună cu comitetul delegaților, a |inui ori după amiază ședință, au partiei* pel d-nii : Vaida, Mi hai Popovici, Mirfo și Traian Bratu. S’a hotărât alegerea d-lui Romulus Boilă, raportor al reformei administrative la Senet, D. Miclo declară că stațiunile balneare au fost declarate comune urbane, pentru a se putea învesti capitalurile străine. La ort. 37 s-a fuat termenul de cinci ani pentru alegerea nouilor consilii comunale, pentru a nu coincide cu alegerile legislative. Comisiunea interimară va fi instituită numai în cazul dizolvării consiliului din cauza unei vinovății. D. Mirto a mai declarat că proectul pentru modificarea legii electorale va fi adus la toamnă. La art. 104, d. Ghidionescu a determinat lămurirea că primarul nu poate face pe inspectorul școlar, ci numai va putea controla școalele primare. La art. 149 s’a cerut ca să se dea concediu din oficiu profesorilor și medicilor aleși primari. S’a hotărât apoi ca numirea notarilor să se facă pe violă. Un comunicat al partidului iorghist Buc, 23.—Partidul national al d-lui Iorga, a dat ori un comunicat prin care ardă că, examinând stuația politică e de părere că revenirea la câma tarei a partidului liberal ar fi o nenorocire și pentru tară și pentru acel partid, un guvern national nu poate să însemne decât o confundare de ideologii diferite, prezidate de un om apolitic ; lupta contra politicianismului nu poate lua forma unei acțiuni fără program, în jurul unui om care rămâne a fi descoperit ; o revizuire a unei opere de reformă generală, bazată pe mirajul ideologiei abstracte se impune ; aceasta nu se poate face decât de un partid sprijinit de conlucrarea armonică a tuturor provinciilor și claselor sociale. România și Turcia își retrag reprezentanții diplomatici Buc. 23. — Guvernul român, din motive de economii bugetare, va retrage reprezentantul și ajutorele sale din capitala Turciei. Faptul acesta a provocat o profundă impresie la Angora. Se afirmă că și guvernul turc își va retrage reprezentantul lui din București. Starea cancelarului Marx Berlin 25,— Cancelarul Marx care a fost operat Duminică, e mai bine. Pe tot timpul convalescentei sale, postul de cancelar va fi deținut de cel mai bătrân dintre miniștrii, generalul Groener, fM«»rcuri 24 iulie 1929 și străinătate Ui finite te jurii grote pentru modificarea legii cultelor Votarea în total, a reformei administrative CAMERA ȘEDINȚA DE DIMINEAȚĂ In ședința de ori dimineață a Camerii, d. Rosenberg, referindu-se la incidentul petrecut în ședința de Sâmbătă dimineață, spune că actualul proect de lege al cultelor nemulțumește profund întreaga populație evreiască din țare. Declară că nu poate accepta situația ca deputații majoritari să fie la dispozția băncii ministeriale, cuvintele rostite de d. ministru Vlad le consideră neavenite. D. minstru Vlad spune că și D-sa nu înțelege să se supună orbește disciplinei de partid în toate ocaziile. Declară că populația evreiască, în totalitatea ei, e pentru actualul proect. S’a votat apoi proectul prin care se acordă o pensie viageră de 10.000 lei lunar văduvelor marilor patrioți români Victor Braniște și Septimius Albin. Votarea legei pentru reorganizarea penitenciarelor se ia in discuție proectul de lege pentru reorganizarea penitenciarilor. D. /. Rang cere să se reglementeze situația arestaților preventiv, cari sunt astăzi supuși unui tratament neomenos. D. Pompiu Ioanifescu spune că proectul nu sufere nici o critică; roagă pe d. ministru de justiție să se grăbească la plasarea la muncă a celor cari se eliberează din închisori. D. I. Gr. Periețeanu, raportorul proectului, combate criticile aduse de d. I. Rang. Spune că art. 4 prevede înființarea de penitenciare speciale pentru arestații preventiv. Crede că ar fi trebuit pusă mai multă conștiinciozitate în eliberarea mandatelor de arestare. Se începe discuția și votarea pe articole a proectulu. La art. 4 d. Rang propune înființarea de penitenciare speciale pentru arestații preventiv, urmând ca aceștia să fie supuși unui regim special. D. dr. Pistiner (revenit în incintă) protestează contra felului cum se votează legile. Spune că proectul de mai sus nu era la ordinea zilei, iar textul proectului nici nu a fost distribuit pentru ca deputații să fi putut lua cunoștiință de conținutul lui. Ședința s'a ridicat la ora 12 jum. ziua. (ȘEDINȚA DÉ DOPA AMIAZA) / Continuarea discuției asupra legei cultelor Ședința se deschide la ora 3 d. a., sub președinția d-lui Ciceo Pop. Se votează în total proectul de lege administrativă cu 281 voturi contra 7 (vii aplauze). Dl. Mihalache depune proectul de lege pentru înființarea creditului agricol, proectul pentru construirea de locomotive și vagoane în țară. Se votează proectul de lege pentru reorganizarea penitenciarilor.D. ministru Madgearu depune proectul pentru construirea canalului Argeș—București—Dunăre și proectul pentru electrificarea liniei București—Brașov. Legea cultelor Se continuă discuția generală asupra proectului pentru modificarea legei cultelor. $s Dl. Ceaușoglu, citește în numele partidului Țărănist o declarație, prin care respinge modificările făcute de d. ministru al cultelor. E o greșală mare că se sandțonează prin pedepse așa zisa agitație a preoților; aceasta nu va de rezultate bune, ci va contribui la scoborârea prestigiului corpului preoțesc. In ce privește amestecul" ministrului, care împarte pe mosaici în rituri, pe cari ei nu le recunosc, aceasta e contra tradiției de toleranță religioasă. D-voastră vreji să le dați evreilor libertăți pe care ei nu le cer și ce e mai grav, voiți să le dai cu forța. Atitudinea d-voastră față de mosaici rămâne tot atât de bizară ca și acea față de ortodoxi. Opinia publică, cu drept cuvânt nu vede în această lege decât scopuri politice. Partidul țărinist respinge proectul. Discursul d-lui Fischer Dl.. Fischer, zionist: „O lege care interesează atât de mult cultul mosaic a fost adusă în Parlament, fără ca să fi fost consultați acei asupra cărora se legiferează. La toate legile, reprezentanții evreilor, fie că sunt în partidul național-țărănist, fie că fac parte din grupul parlamentar evreesc, au dat tot concursul la legiferările guvernului. Acum însă noi vă spunem că faceți o greșală mare, cel greu se va putea repara. Și în Ungaria legiuitorul a căutat să provoace o dezbinare între evrei, dar ea a dat rezultate foarte rele. D. ministru Vlad: N’are dreptul nimeni să oblige pe cineva să fie membru al unui anumit cult, aceasta însamnă autonomie. D. /. Fischer: Așa interpretat! D-voastră autonomia ? Ea nu se referă la individ ci la un corp. Dacă vei aplica acelaș principiu și altor confesiuni, nu vei mai avea nici un cult organizat în țară. Numai un congres al evreilor e în stare să se pronunțe în această chestiune. Legea e chiar împotriva principiilor fundamentale ale constituției. Vă previn, cu cugetul curat că distrugerea cubului mosaic se va lega de numele D-voastrei. D. minstru Vlad citește o adresă, prin care 18 sinagogi unite din Capitală aprobă modificarea făcută de D-sv. D. Fischer: Faceți confuzie, domnule ministru. Ele vă mulțumesc pentru modificarea art. 56, nu a art. 54 și apoi aderenții cultului mozaic nu s’au plâns niciodată că nu li s’au dat libertăți. Dacă se va aplica această lege, statul român va avea de suferit daune însemnate. Se distrug comunitățile evreești, iar instituțiile susținute de acestea nu vor mai putea funcțione, deoarece statul va fi obligat să le întrețină. Eu nu pot decât să resping cu ultima energie proectul Dv. dacă vei vota acest proect, vă veți îndepărta dela programul partidului național-țătănist. D. Pompiliu Ioanifescu spune că legea e bună. Vorbind de pedepsele aplicate preoțlor învinuiți de agitați, spune că se apără interesele statului; aceasta e datoria oricărui guvern. Vorbeșște de unii preoți cari în loc să-și îndeplinească rolul de conducători sufletești, se transformă în agenți electorali. ABONAMENTUL pe un an 850 lei pe jum. „ 440 „ pe 3 luni 230 „ ULTIMILE ȘTIRI — Aseară s’a întrunit dele« gafia permanentă a partidlui național-țărenesc din Iași. S’a discutat chestiunea candidaturilor la municipiu. S’a hotărât desemnarea d-lui profesor Jacotă ca președite al comisiunei interimare, lasandu-i se libertatea alegerea ajutoarelor. — Consiliul Baroului de Bălți a respins cererea Vasilcovschi de a fi d-lui G.vril înscris între membrii baroului de Bălți — pe motiv că diploma n’ar fi în regulă — fiind emisă în Asia, iar astăzi e cu neputință un control pentru verificarea ei. D. Vasilcovschi a făcut apel, care s-a judecat în fața Consiliului Baroului de Iași, ca istană de apel. Apelul d-lui Vasilcovschi a fost susținut de d. av. C. Toma. Consiliul baroului de Iași a admis apelul d-lui Vasilcovschi și a ordonat înscrierea sa în lista membrilor baroului Bălți. La Sculeni a avut loc o mare întrunire a național-țărănișelor ieșeni. Au vorbit d-nn deputat Rang, M. Jacota, Gh. Bârgăuanu, Anfons Heroveni etc. —Autoritățile superioare locale au fost înștiințate că comerciantul Aron Leibovici din Forșani, în urma unei discuții familiare s’a aruncat înaintea acceleratului de Iași, care Ta zdrobit complect. — Buc. 23.—DL ministru Mihalache a întocmit proectul de lege al circulației bunurilor. D-sa a admis unele modificări între cari și acea ca o famile nu poate avea o proprietate mai mare decât 250 hectare. Prin această lege se creiază proprietatea mijlocie. In ședința de Sânbătă după amiază a Camerii nu s’a luat în discuție procesul de lege pentru modificarea legii cultelor, așa că dl. ministru Vlad n’a putut face la Cameră nici o decarejte, pe chestia legii cultelor. Dl. ministru Vlad a făcut însă unele declarații senzationale unui ziar din Capitală declarând că va demisiona din guvern dacă se va încerca modificarea procctului întocmit de d-sa. De altfel declarațiile d-ui ministru Vlad au apărut ori într-un ziar de dimineață din localitate. — Moscova 23. Pe zia de ori 17 persoane și-au găsit moartea la ștranduri numai la Moscova, iar în întreaga țară peste 40, D. Rosenberg demonstrează că concepțiile d-lui ministru Vlad nemulțumesc profund populația evreiască. D. Lothar Rădăceanu în numele partidului social democrat, declară că nu va vota proectul. D. Th. Fischer spune că d. ministru Vlad își îndepărtsera astfel simpatiile populației evreești. D-sa citește o declarație în numele grupului parlamentar evreesc, prin care constată inoportunitatea proectului și protestează cu vehemență contra acestei legi. D. Francisc Laar, în numele partidului maghiar, declară că respinge proectul. Președintele ridică ședința la ora 10,45 noaptea. SENATUL Prezidează dl. Bratu. Se votează proectul pentru educația fizică. Dl. Sever Dan depune proectul pentru ratificarea acordului cu Germania în vederea repunerii în vigoare a conveniei internationale de procedură civilă de la Haga. Dl. Vaida depune proectul reformei administrative, cerând extrema urgentă. Sanatorii au trecut apoi în secțiuni pentru a examina proectul reformei administrative. *