Lumea, octombrie-decembrie 1929 (Anul 12, nr. 3373-3448)

1929-12-08 / nr. 3431

IAȘI Red» și Administrația str. Ștefan cai Marei Atelier le tipografice •tr. Uzinal No. 33 - I A Si — Politică și s ziar independent ABONAMENTUL pe un an 850 lai pe jum. „ 440 „ pe 3 luni 23­) „ Anul XII No. 3431 3 LEI NUMĂRUL Duminică 8 Decembrie 192$ L­i din tară 1 III/FIMA ORA și străinătate o ot­rmă până sai Un nou Parlament va funcționa Irei zile sub președinția d-lui N. Iorga Dl. prof. N. Iorga, a­­­nul ori dimineață în sala „Dacia", in fața unei selecte asistente, o conferința împotriva politicianis­mului. Distinsul istoric și om politic a spus următoarele : „E o tragedie întreagă în par­tidele politice, care nu mai pot merge așa cum au mers până acum. Și se pare că nu mai este îndreptare. Voiu mai ține o întrunire înainte de a pleca pentru două luni în str­ăinatate, plecare despre care­­ unii au spus că este o satisfacere a vanității mele per­sonale. Să le fie rușine obrazului cugetătorilor care vorbesc astfel. Drumurile mele în străinătate nu mi sunt plăcute. Omul, ia o anumită vrâstă, se cere acasă. Mă duc totuși, și de câte ori plec, mă înapoiez cu un senti­ment de durere. Astăzi întreaga națiune­­ face politică, o politică rea. Perse­verăm în a susține la suprafață mediocrități. Facem exclusiv po­litică de club. Eu nu las o țară copiilor mei; las o problemă. Noi cei de vrâsia mea nu ne vom putea odihni în mormânt din cauza a­­cestei probleme. La noi, intriga de o parte, ajutarea masselor de alta, toate cu scop de a ajunge la guvern. Am transformat pe săteni în caricaturi orășenești de club, iar sătenii transportă­m pe drumu­rile țărei butoaie cu vin otrăvit. Fabricăm șomeri și îi vindem în străinătate. Ca păsările de pradă, exploa­tatorii de pretutindeni bat toba la mezatul economiei românești. Intr’o Cameră ieșită din cel mai cald entuziasm, nu este nici un­­ entuziasm. Ii țața noastră miroase au mort. Suferim cu toții de mizerie. Contagiunea se în­tinde. Ciuma își face intrarea și în casele celor bogați. Partidul nostru național nu este un partid pentru țara româ­nească, fiindcă n’a fost să fim așa. Am voit să împiedicăm f pe tineri de a face politică de că­pătuială. Acesta a fost unicul scop al sacrificiilor mele și ale amicilor mei. Eu cred că pot guverna cu țara întreagă, pentru că eu nu am angajamente față de nimeni. Orice om de ispravă mi-e prieten. In alte partide, oricine a făcut un serviciu, fie că e sau nu ca­pabil, e așezat și mai ales acolo unde nu trebue. Nu trebue omorâte partidele politice, nici să dăm cu piatra în ele, căci nu oamenii sunt de vină, ci sistemul blestemat. Se vorbește de­­ dictatură. Fie­care are un dictactor anonim în buzunar, dar țara nu se poate sprijini pe visuri,­­­nici pe iluzii. O singură dictatură e necesară: a solidarităței naționale, condusă de oameni capabili, cari iubesc poporul. Țara românească trebue res­tituită poporului românesc pe sfărămăturile șandramalelor clu­burilor politice. Eu vreau să chem într’un vii­tor apropiat alături de D-voastră pe cei organizați, pe toți cei ca­pabili de muncă, sacrificii și elanuri. După ce au mai luat cuvântul câțiva vorbitori, d. N. Iorga a declarat : „Vom lupta mai departe. Noi nu revendicăm puterea ca să căpătuim pe favoriții noștri sau ai altora. Vom chema asociațiile cum­in­i ca să ascunte durerile și doleanțele țărei. ” Dl. Iorga anunță­m celor pre­zenți că în zilele de 15, 16 și 17 Decembrie va convoca in Capitală un Parlament corpora­tiv, la care vor fi invitați re­prezentanții tuturor asociațiilor profesionale și corporative din întreaga țară, pentru a se dis­cuta în acel Parlament mijloa­cele necesare ce urmează să se ia pentru îndreptarea actua­lei situații care domnește în țară. Noul guvern cehoslovac a fost constituit sub preșidenția d lui librzal. Numele nouilor mi­niștri nu a fost până acum defi­­nitiv stabilit, de­oarece agrarie­nii cehi și uniunea agrară ger­mană nu s’a pronunțat pana a­cum spre a-și desemna miniștrii de interne și al sănătății publice. O noua invenție a lui ,­Edison Edison a reușit să prepare cauciucul sintetic dintr’o iarbă foarte­­ răspândită pe suprafața pământului. 53 victime ale unei explozii O violentă explozie s'a produs în orașul Pittsburg (Statele­ Unite) în urma detectărei conductei de gaz aerian într’un birou situat în centrul orașului. 3 persoane au fost omorâte, chiar 50 persoa­ne care treceau cu tramvaiul prin fața biroului în care s’a produs explozia, s’au ales cu răni foarte grave. întrevederea Maniu.Vaida D. Iuliu Maniu, președintele consiliului, a plecat aseară la Cluj, pentru a aveaț­ o întrevedere cu d. Vaida Voevod, înainte de plecarea la Viena a ministrului de interne pentru a-și căuta de sănătate. D. Vaida va pleca spre Viena mâne Duminică 8 Decembrie. Mișcarea tre Diplomație Guvernul a hotărât numirea fruntașului basarabean Ion Pelivan în postul de ministru al Româ­niei la Helsingfors. Guvernul a cerut în acest scop agrementul guvernului filandez. Pentru postul de ministru al țării la Angora sunt doi candi­dați, d-nii : M. Beza și Savel Radulescu. D. Anton Bibescu va fi numit ministru al României la Madrid, în postul ce se va reînființe. Grav accident de automobil lângă Bacău Pe distanța Piatra Neamț—Ba­cău s-a produs un accident de automobil. Mașina 159 Bc, condusă de șoferul Gh. Horea înainta cu vi­teză pre Bacău. In apropiere de Gârlani, mașina a dat peste o căruță în care se afla săteanul Neculai Drăgoi. Vehiculul a fost complect sfărâmat. Un cai a fost ucis. Săteanul Drăgoi a scăpat cu răni ușoare. Doi pasageri, care se aflau în mașina condusă de Horea, au fost grav răniți. Șoferul, imediat după nenoro­cire, s-a făcut nevăzut. Victimele au fost internate la spitalul din Bacău. Incidente produse de comuniști la Varșovia Varșovia­­. Comuniștii au în­­cercat ori să facă manifestații pe străzile orașului. Ei au mani­­festat în fața palatului Seimului , intervenind poliția i-a împrăștiat, operând câteva arestări, Cum s’a­f>m din accidentul de automobil al d- nei Lucia Crupenschi. — STAREA VICTIMEI — Un impresionant accident de automobil s’a întâmplat în apro­piere de Roman. Joi dimineață se întorceau cu­­ o mașină de la moșia din Liteni—Fălticeni a d-rei Crupenschi, d-nele Lucia Cru­­penschi, Chica și d. Leon Gh­i­ca, toți din Iași. La volanul ma­­șinei se afla d. Leon Ghica. La ora 11 și un sfert dim., mașina trecuse de gara Mircești. In dosul gărei Mir­cești, sunt două virajuri. La primul vir­aj, d. Ghica voind să ocolească o bul­­toagă de pe șosea, mașina a derapat. Pentru a nu da mașina în șanț, d. Ghica a oprit-o brusc. Mașina s’a răsturnat pe coastă. Volanul s’a rupt pe loc, iar d. Ghica, a fost aruncat din mași­nâ, scăpând ca prin minune fără cea mai mica leziune. D-na Crupenschi care se afla in fundul mașinei s'a lovit în tâmpla stângă de rima de la por­tiera mașinei, rămânând în ne­simțire. D-na Ghica s’a lovit la tem­­pia dreaptă de rama f portierei drepte a mașinei. Rana d-nei Ghica este super­ficiala, a d-nei Crupenschi este insă foarte gravă. Osul temporal stâng nu-i sfărâmat, dar din cauza loviturei s’a ales cu o co­­moție cerebrală. D. Ghica a strigat imediat după ajutor. La str­­afele d-sale au alergat mai mulți săteni, cari au transpor­tat pe d-na Crupenschi cu căruța la spitalul din Mincești, ghici i s’au dat primele ajutoare de docto­­reasa directoare a spitalului. Cum d-na Crupenschi nu-și revenea în simțuri—s’a telefonat imediat după d. prof. dr. Tănă­­sescu care a plecat la Mircești cu automobilul propriu. D. prof. dr. Tănăsescu s’a re­întors eri in localitate. Starea d-nei Crupenschi este foarte se­rioase, totuși sunt șanse că va scăpa cu viață.­­D. prof. dr. Tă­năsescu ne-a comunicat că d-na Crupenschi nu prezintă semnele unei emoragii cerebrale provo­cată prin ruptura unei artere, care i-ar fi fost fatală. * D-na Ghica este în afară de orice pericol. D. prof. dr. Tănă­sescu — a cusut la foc pielea capului d­-nei Crupenschi, care fusese ruptă cu ocazia teribilei lovituri căpătate cu­­ ocazia dera­­pajei. In cursul zilei de azi, d-nele Crupenschi și Ghica, vor fi dă­duse în localitate. Mașina nu-i sfărâmată, doar volanul și bara de ‘’direcție au fost rupte. LEL Vitrinele magazinelor din Bălți au fost tăiate de copii. Eri dimineața, comercianții din centrul orașului Bălți au consta­tat că vitrinele magazinelor­­­ lor sunt tăiate. Poliția începând cercetări, a descoperit pe câțiva copii, cel mai mare în vrâstă de 12 ani, cari cumpăraseră un diamant și au tăiat cu el geamurile tuturor magazinelor din centrul orașului. Copiii, autorii acestei isprăvi, au fost arestați,$ îndrăzneț iar în centrul Botoșanilor ori la ora prânzului ,pe când proprietarul marelui magazin de tăbăcărie Barat din Botoșani era plecat la masa, hoți îndrăzneți au pătruns în magazin, de unde au furat o importantă cantitate de piei, parte lucrate, parte ne­lucrate, dispărând apoi fără urme. Comerciantul a încercat o pa­­gubă de mai bine de 200000 le!. In Camera franceză se cer nouă expli­­cațiuni asupra pla­nului Young Paris 6.—Comisiunea afaceri­lor străine a Camerei franceze s’a întrunit ori sub președinția lui Paul Boncour, care a citit o scrisoare adresată ministrului de externe Briand, care este rugat să facă nouă declarațiuni asupra tratativelor în curs, referitoare la planul Young. Paul Boncour a arătat că după nouăle decla­raturi ale lui Briand, se va putea ști dacă sancțiunile pre­văzute în tratatul de la Londra, vor avea putere și după intrarea în vigoare a planului Young și dacă în caz că aceste sancțiuni vor fi desființate, altele nori vor fi creiate. Comisiunea a mai decis să ceară lămuriri dacă prin puterile întinse ale Băncei pentru plăți internaționale nu se atinge independența politică a statului francez. La Închiderea desbaterilor de est, președintele a numit pe de­putatul Bernier, ca raportor, cu misiunea de a se pune în legă­­tură cu ministrul de externe Briand» Răspunsurile Rusiei și Chinei la demersul MARII BRITANII Londra 7.­Guvernul britanic a primit ori răspunsurile Chinei și Rusiei la demersurile făcute la Pe­king și Moscova pentru aplanarea confictului ruso-chinez. Guvernul chinez răspunde că a păstrat totdeauna o atitudine pacifică, obținându-se de la acte militare agresive. In răspunsul lor, Sovietele de­clară că politica lor e pacinică, pe când acea a guvernului din Nanking e provocatoare. Răspunsul guvernului din Mos­cova contestă unui grup de state dreptul de a apăra pactul Kellog pe care l-au semnat 53 de state și arată că conflictul ruso-chinez va putea fi lichidat numai pe cale de negocieri între Rusia și China. ȘTIRI — Paris 7. D. ministru Miro­­nescu va sosi Marți seara la Praga, unde va rămâne trei zile, iar Duminică se va reîntoarce la București. — Londra 7. Luptele între ar­matele guvernului chinez și răs­culați continuă. Aceștia din urmă au reușit să ocupe mai multe orașe și să captureze 6 vase de războiu.­­ In cursul dimineții de est d. comisar Bobeica, a continuat cercetările în legătură cu spar­gerea de la Facultatea de Medi­cină. Găsindu-se câteva cutii cu eprubete și fiole în dosul lustra­­geriei Franceze din str. Cuza Vodă, au fost predate poliției. Se bănuește că ele ar fi fost luate de la laboratorul de bac­­teriologie. Cât privește pe d. F. Boczec, mecanicul Facultății, poliția n’a stabilit nimic în sarcina lui. Dealtfel, nu se comunică de către șefii mecanicului Boczec, că acesta din urmă e om corect. — D. Constantin Hrițescu, din str. Crucei 32 bis, a descoperit în latrina locuinței d-sale un prunc aruncat, desigur de o mamă denaturată.­­ D-sa a înștiințat poliția. Fă­­cându-se cercetări, s’a aflat că copilul este al unei muncitoare care fusese în serviciul unei fabrici de mobile, unde însă nu s’a mai prezentat la lucru.­­ Cercetările sunt în continuare. O luptă între armatele bolșevice și române care n’a avut loc . Odessa circulau zvonuri ca ...România a mobilizat — Decepția și apoi bucuria a 4oo bolșevici cari n’au putut da ochii cu...armata română.— Riga 6. — Biroul politic al Uniunii sovietice a trimis ordine confidențiale comisarilor popo­rului din Ukraina, cerându-se să mobilizeze imediat pe partizanii regimului. In rândurile populației circulau tot felul de zvonuri, care de care mei alarmante, producând o panică de nedescris. Astfel se spunea că războiul e apropiat și că Sovietele vor declara râzboiu României și Poloniei. Aceste zvonuri au fost dealtfel răspândite­­ de presa sovietică, care ataca în ultimul timp cu violență Polonia și România. Intr’o comună de lângă Odessa s’a răspândit ori zvonul că tru­pele române au trecut Nistrul în Ukraina cu tunuri și mitraliere. Panica în rândurile populației era indescriptibilă. S’a decis organizarea imediată a apărării cetățenești; în acest scop, cei 400 săteni s’au înarmat cu puști, topoare, coase, greble, pornind în întâmpinarea... inamicului. Bărbații și-au luat rămas bun dela femeile și copii lor, ple­când la ••• războiu. Combatanții n’au plecat așa într’o doară pentru a nimici... duș­manul. Au ținut un sfat, hotărând un plan­­ strategic de luptă, pen­tru a încercui pe inamic. „Armata" bolșevică înainta cu precauțiune,­­ocolind,,, pozițiile inamicului, care însă nu se arăta. Văzând că dușmanul nu vrea să se arate, bolșevicii s’au retras spre casele lor. Autoritățile sovietice au luat măsuri pentru a afla pe acei cari au răspândit aceste zvonuri fanteziste. S’au operat mai multe arestări printre persoanele bă­nuite a fi pus în circulație fan­tasmagoriile că Sovietele­­ plă­­nuesc să atace Polonia­­ și Ro­mânia. Scufundarea unui vapor cu pa­sageri lângă coastele engleze — Ravagiile uraganului și inundaților — Londra G.—­.Asupra Marii Bri­tanii și mărilor care o înconjoară s-a abătut ori dimineață o mare vijelie, de o excepțională vio­lență. Vântul a avut o iuțeală de 130—150 de kilometri pe oră. Vapoarele și bărcile de pescari refugiate în porturi au suferit foarte mult; marinarii au decla­rat, că niciodată în viața lor n’au cunoscut astfel de vijelii. Pe uscat în mai multe locuri au fost doborâți de vânt arborii și chiar zidurile singuratice. Lângă Bristol, vântul a răs­turnat peste linia ferată până și macaraua de oțel, împiedecând circulația trenurilor. Ploaia deasă care a căzut, a produs mari re­vărsări mai ales in valea Tamisei. • Uraganul de e zi noapte a fost unul dintre cele mai puternice ce au fost înregistrate in decur­sul ultimilor ani.­ Din toate colțurile țării au sosit vești relative la­­ pagubele produse de uragan. Coșurile fab­ricilor în mai multe localități, precum și ziduri ale diferitelor clădiri, au fost dărâmate. Arborii au fost desrădăcinați sau rupți în alte localități. S’au mai­­ pro­­dus și alte accidente de mai mică importantă, cari nici nu se mai semnalează. Din­­ fericire însă,­­nu s’a înregistrat nici o victimă omenească.I t * lin vapor s’a scufundat ori in apropierea coastelor britanice. 16 persoane și-au gasit moartea în valuri, restul fiind salvat de un vapor care le venise în ajutor Dr. Iorga propune înființarea unui partid al dascălilor — Congresul corpului didactic de toate gradele — Buc. 7.—Eri după amiază la ora 3 s’a deschis în sala Ate­neului congresul corpului didac­tic de toate gradele: primar, secundar și universitar. Numărul participanților e impunător. Vasta sală a Ateneului e neîncăpătoare pentru numeroasa asistentă. Prezidează d. prof. Hurmuzescu. D-sa își exprimă satisfacția că dascălii au răspuns în număr atât de mare la chemarea con­ducătorilor. Spune că unele din doleanțele exprimate de membrii corpului didactic au fost aduse la cunoștința d-lui [președinte al consiliului și d-lor miniștri de finanțe și instrucția publică, cari au promis că vor lua măsuri pentru­­ o mai omenoasă salari­zare a dascălilor. Legea de armonizare fixează profesorului un salar mării. Conducătorii statului­­ de la 1927 până astăzi, au găsit nmerit ca dascălii să renunțe la cota care li se cuvenea; dar, sacrificiul pe care l-am făcut până acum, nu mai poate continua. ”. Dl. prof. N. Iorga : „Domnilor colegi, vociferați degeaba. Noi suntem mai puțini utili­i statului decât alți funcționari, pentru că nu reprezentăm forța publică. Jandarmul de pretutindeni are drept la un salar mai amare decât învățătorii, pentru că el reprezintă puterea in luptele electorale. Ce-ar fi dacă și noi dăscă­­limea am face o politică a par­tidului nostru ? Ce-ar fi dacă­ am face și noi un partid? Prin el ați putea­­ să schimbați câte ceva din moravurile politice de azi. Slărei actuale a­i profesorilor li se opune sărăcia tezaurului statului. Această sărăcie se da­­torește însă jafului practicat de toate partidele care s’au suc­cedat la cârma statului. împrumutul de stabilizare n’a dat rezultate, întrucât nici chiar d. Rist nu mai are încredere în cinstea oamenilor politici din țara noastră. Nu există altă cale să urmăm, decât perfecta solidaritate. Dacă veți face un singur bloc, pu­ternic, veți izbuti. Au vorbit apoi foinii : Toni, prof. Racoviță (Cluj), C. Ionescu, V. V. Haneș și For­u. In Rotonda Ateneului s’a ținut în acelaș timp o altă întrunire, la care a vorbit d-nii N. Iorga, Forlu și Zelea Codreanu. Congresul va continua astăzi dimineață. — D. Potârce, subsecretar de stat la domenii, a jfost­eri la Botoșani, de unde a plecat spre Maxut, la castelul d-lui Polizu— Micșunești. — Buc. 7. — Un tramvaiu a ciocnit ori un autobuz în Capi­tală pe Calea Griviței; autobu­zul a fost complect sfărănist. Un călător a fost omorât, iar alți doi s-au ales cu răni.

Next