Lumea, octombrie-decembrie 1929 (Anul 12, nr. 3373-3448)

1929-10-14 / nr. 3384

De e zi A doua zi... Alegerea­­ Regentului s'a ter­minat. Discuția însă continuă. Continuă cu un accent prea tare pe chestiuni ce ar fi tre­buit altfel tratate și cu aluzii la înalte personalități despre care nici bănuite nu trebue să fie că ar putea manifesta preferințe sau antipatii personale. D. Maniu care a reușit să fie tare, n’a izbutit in aceiaș mă­­sură să nu se vorbească prea tare de lucruri ce­­ de obicei se petrec în tăcerea unei conver­­satiuni intime. Câteva succesiuni de fapte din ziua alegerii Regentului, au acreditat versiuni pe care gu­vernul încearcă a le dezm­nți acum. De vreme ce te anunțț la Regina-văduvă cu un­­ sfert de ceas înainte de alegerea Regen­tului—toată lumea deduce foar­te simplu că, sau ai cerut o învoire, sau ai impus o renun­țare. In ambele cazuri ai adus în arena publică numele unei per­sonalități deasupra contingen­țelor politice și a cărei delicată situație ii impune o rezervă în care nici nu se poate apăra și cu atât mai puțțin ataca... A doua zi după alegerea Re­gentului— discuția politică pro­vocată este în plină ferbere. S’a complectat Regența, dar polemica abea începe... Proteste Partidul liberal a întârziat pu­b­icarea manifestului către țară. Când poporul a cetit protestul­ »abuzul“ se consumase și »lo­­vitura de stat“ se dovedise o­ovitură în apă. Poporul nici acum nu-i du­merit asupra «crimei“ făptuite de guvern . El înțelege să-i facă vinovat de scumpirea gazului, a chibriturilor, a cărnii și a pânii. Dar nu înțelege să-i facă o culpă specială pentru interpre­tarea abuzivă a articolelor 81, 82, 83 combinat cu art. 57, 99, etc. din Constituție. Asta-i treaba Casației și acea­sta s’a pronunțat ! »M Albionul D. Vintilă Brătianu a tratat legația britanică din Capitală, cum trebue tratat un autentic reprezentant al reperfidului Al­bion“—cu neîncredere. Fiindcă ministrul de finanțe englez a declarat că guvernul român respectă minoritățile — oficiosul liberal a sărit ca ars. Cum, unde este bunul trata­ment ? Vedeți în ce har ne gă­sim noi, minoritate...publică. Adevărat perfid Albion ! Plânsei Comisarul englez din Ierusa­lim a asigurat că anul acesta, de sărbători, evreii vor putea «plânge in voe la zidul tem­plului dărâmat". După cele intâmplate în Pa­lestina—doar atâta libertate si-a mai rămas evreilor—să plângă­ încadrări Decretul încadrărilor în ser­viciul poliției a apărut. Pentru noii slujbași vechi dar fără tit­luri, cadrul profesiunei de azi înainte, devine prea strâmt. Școala vieții față de școala teoretică, nu înseamnă nimic. Delicvenții, hoții, vor cere de azi înainte polițiștilor să exhibe diploma de bacalaureat sau de licență — altfel nu vor sta de vorbă cu dânșii !... Navîgabilitate O ultimă noutate : Bahluiul navigabil. Fondurile pentru stu­diile respective au și fost acor­­date. Credem că mai curând se vor face acele fonduri apă, de­cât să vedem apa curgând in albia Bahluiului... Grijă Direcția generală a căilor fe­rate a dat un ordin ca baga­jele să nu se mai tăvălească prin coridoarele vagoanelor, ci să fie trimise tn vagoanele de bagaj. Vrea să zică bagajele vor că­lători bine. Ar mai trebui ca direcț­a să găsească foc in trenuri și pentru L.pasageri ! ge alig -LUMEA lașul­ port S’ar părea o poveste. Cu toa­te acestea nu e. Sau dacă vro­iți, povestea poate deveni o realitate care să ne­ ducă spre vremuri de poveste. Profesorul Dașcovici a expus acum câteva luni, planul unor legături de transport pe apă și pe uscat, care să se invade toate în Iași. Profesorul Andrei sesizându­­se de această expunere și în unire cu lucrările pregătitoare ale specialiștilor, intre alții și harnicul inginer Andriescu-Cale, a făcut intervențiile necesare pe lângă minister, pentru obți­nerea primului fond de studii. Fondul a fost ordonanțat și începând de luna viitoare, spe­cialistul se va pune pe lucru, pentru a întocmi­­ planurile ne­cesare. Se proectează în primul loc curățirea Prutului și adâncirea lui, ca să devină navigabil pâ­nă la Ungheni, cum a fost până la război. O lucrare similară și foarte puțin costisitoare ar fi adâncirea Bahluiului, astfel ca de la Tg. Frumos circulația pe un canal de legătură să se facă in condițiuni bune. La Strunga s’ar putea ridica o stație hidro-electrică, cu pu­tința de a deservi toată regiu­nea cu electricitate, implicit, bine înțeles, și lașul. S’ar părea — după cum am spus — că este o poveste , că toată întreprinderea ar fi încer­carea unor fantaști. Departe de poveste și cât mai aproape de realitate. Adică tot ce se spune și tot ce a ordonat ministerul să se studieze, este foarte ușor realizabil. La București, peste noapte s'a votat o lege pentru canalul Argeș—București, fde care n’a fost nici­odată vorba. De mica și puțin costis­toarea legătură Bahlui—Prut, s’a vorbit totdeauna și cu multe insistente pentru dicuarea cerealelor din valea Siretului pe Prut până la Galați. Rușii au vrut s’o facă. Românii ar trebui s’o realizeze. Costul n’ar fi prea mare. Este vorba de un capital de un mi­liard jum. Poate vă vezi speria. Pentru eseni această cifră ia proporții amețitoare. k Totuș cu puțină bunăvoință se poate ob­ține concursul unor capitaliști străini—pentru care nici suma, și cu atât mai puțin lucrarea — n’ar fi o problemă greu de re­zolvat. Oficialitatea in primul loc, dar inițiativa particulară, în spe­cial, ar trebui să se gândească de pe acum la o colaborare care ar face din târgul nostru și din întreaga Moldovă o uzină producătoare de bunuri și de valorificarea lor prin grabnica și eftina transportare a bunu­rilor produse. Ieșeni, dacă vroiți tot ce a­­uzi­ți, nu va fi numai o poveste. Sala teatrului, aproape goală; doar câteva capete de actori se văd răsărind­ici și colo pe după spătarele stalurilor. E curioasă impresia pe care o lasă o re­prezentație, asupra cuiva care n’a asistat decât la spectacole... Actorii din staluri fumează și discută încet, ca la ei acasă , în fundul sălii, din fire subțiri de taină și întuneric se țese pânza de păianjen a unei idile între o „probistă“și un «stagiar clasa 3-a“. Nimic din convetionalismul obișnuit al unei săli de teatru, te-ai putea crede la club, intr’o sală de lectură, intr’un «fumoir* sau intr’un­­ kur-salon“ de lo­calitate balneară. Începe repetiția. D. Aurel Maican, conduce treaba din mijlocul sălii, luând parte activă la desfășurarea acțiunii lui E­­vreinoff. D. Gică Popovici și d-ra Baciu, se ceartă amarnic pe scenă (așa-i în piesă) un ac­tor, în fundul sălii, cască... D. Adrian Pascu, suflă. Apa­re pe scenă, blazat, copu Tilică Boldescu. Nu știu ce-i face însă d-rei Baciu că imediat, duduia se supără !­• D. Maican nu-i mulțumit; vrea scandal... fiî— Mai viu dudue. Fi mai as­pră, mai rea... ...Mă gândesc cu grijă la ce are să i se întâmple lui bietul conu Tilică, dacă d. Maican a­­țâță lucrurile așa. Din fericire, fără ca aceasta intrigă să fi a­­vut rezultat fatal, repetiția con­tinuă... , D. Pascu suflă mereu. Piesa e un fel de „Teatru In teatru“ cu­ note de umor viu și omenesc, aducând, mai ales pe scena noastră, pentru prima oară, concepția de originalitate, la gradul în care s’a dezvoltat pe scenele străinătății. Iluzia realității in teatru «Ilu­zia fericirii“, dată pe față și recomandată, continuă totuși, cu mai mult farmec pare că, să fie fapt real pentru spectator. ...Nu am libertatea, să spun subiectul. Până Marti trebue să s­e taină pentru public. Totuși ce pot să divulg (rog pe toată lumea să nu mai spue și la alții, ca să nu se afle) e că în «Iluzia fericirii" d. Boldescu face curte d-rei Baciu, care e amorezată de d. Gică Popovici, care la rândul lui, iubește pe d-na Jen­ny Janak-Argeșeanu, soția d-lui Aurel Munteanu, care și el iu­bește pe d-ra...Ut ! Nu mai știu. Repetiția se isprăvește. D. Pascu răsuflă­r|» _____________AL­P. Teatrul Național f f Iluzia fericirii — impresii de la repeli­­a generală — Ut Sftt. Sinod și moartea regentului Buzdugan I. P. S. S. Mitropolitul Pimen fiind și președintele Sfântului Sinod a trimes, cu ocazia mor­­tei regentului Buzdugan, A. S. Prințului Nicolae și Patriarhului Miron, telegrame de condoleanțe in numele celui mai inalt for bisericesc din România. Eri Inaltul Chirieric a primit la cancelaria metropolitană din partea celor trei membrii ai Înaltei Regențe, următoarea te­legramă : «Vă mulțumesc călduros pen­tru partea ce luați­­ împreună cu membrii Sfântului Sinod la pier­derea ce regenta a încercat-o prin încetarea din viață a mult regretatului Gh. Buzdugan“. Telegrama e semnată de înalții regenți principele Nicolae, pa­­triarhul Miron și d. C. Sără­eanu. Unde l-a dus pe Voronof, grefa Par­că nu i-ar fi fost dea­­junsă celebritatea grefei ani­male după care tânjesc atâția­ tineri și bătrâni, d-rul Voronof a avzit și ambiția sa deție cel mai scump automobil din Franța. In prima zi a&^anului inter­național Qutom­ij^KM­ deschis recent la Paris^T^^^K^sus al medicinei, îmbogă bu­zunarul mondiale, impotenței fru Knoase și-a plătit cu 450 bilete de 1000 franci, fantezia de a cumpăra numărul de atrac­ție al expoziției din Grand Palais , un 40—50 Rolls-Royce, caroserie engleză, cu scaune în piele de căprioară, ultima crea­­țiune de lux maxim, mirajul snobismului cosmopolit. Dacă pe urma operațiilor cu grefă de cimpanzeu pacienții n’au tras nici beneficiul din le­gendă, de a se urca măcar pe copaci după maimuțe, în schimb d­ rul Voronoi și-a asigurat mașina de Cea mai înaltă tracțiune. Stații disciplinare pentru funcționarii cefe­riști In urma unei hotărâri a d-lui inginer Vidrighin, directorul ge­neral al c. f. r., toți funcționarii din serviciul c. i. r. din raza ex­ploatării Iași, care vor fi pe­depsiți cu mutarea pe cale dis­ciplinară de către consiliile de disciplină, vor fi trimiși să-și execute pedeapsa în următoarele sta­ ii—care pe viitor se vor nu­mi «statii de pedeapsă“. iată numele rstatiilor de pe­deapsă* din cuprinsul regionalei c. f. r. Iași și Bacău, Iași , Grinăuți, Rău­el, Călră­­nie, Vlădeni, Vorniceni și Etu* lea. Bisericești Preotul Em. Vasilov­schi f a fost delegat cu suplinirea cate­drei de religie de la Liceul Na­țional în timpul concediului de un an acordat pr. Gh. Petrovanu pentru studii în străinătate.­­ Preotul Gr. Zaharescu de la parohia Șoldănești județul Făl­ticeni a fost delegat cu suplini­rea parohiei vacante Uncești din acelaș județ.­­ Cancelaria metropolitană a primit demisia din postul său a dascălului D. Pleșoianu de la pa­rohia Pleșești, din jud. Iași. Evacuarea căminului creștin Respingerea apelului d-lor A. C. Cuza și ing­ Bej­an Am relatat că d- prof. A. C Cuza a introdus la Tribunalul lo­cal o cerere în refere prin care cerea, în calitate de președinte al societăței căminului cultural creștin expulzarea d-lor av. Gâr­­nee­ă, Totu, av. Corneliu Co­­dreanu — din imobilul căminului cultural creștin pe care aceștia l-ar fi ocupat samavolnic. D. jude Iorga a respins ce­rea întrucât d. prof. A. C. Cuza n’a făcut dovada calită­ți de pro­prietar al imobilului. D. prof. A. C. Cuza, a făcut apel în fața complectului Tribunalului. D-nii Corneliu Codreanu, Gâr­­nea­ă și Țoiu, au fost apărați de d. Nellu Ionescu. Tribunalul, după o lungă deli­berare , a respins și apelul pentru evacuarea căminului cul­tural creștin. DE PRETUTINDENI —■— .fVi_______________________ Aviația modernă O recentă statistică arată că în toată lumea sunt azi 1261.66o kilometri de linii aeriene. Europa posedă 75.000 kim. Țara cu cele mai multe căi aeriene este Germania având 28.8oo kim. Cel mai mai mare progres în domeniul aviatic, îl înregistrează americanii. Peste 2ooe orașe americane posedă aeroporturi. In decurs de 6 ani, aviația a­­mericană a cheltuit 175 miliarde lei pentru construcții aeronautice. Transporturile aviatice­­ în Sta­­tele­ Unite au luat o extindere foarte mare. Zilnic, se transportă cu avioane de la New­ York la Cleveland, mărfuri în valoare de 1 miliard 2 de milioane lei, iar între New-York și Chicago transportul cotidian al mărfuri­lor atinge 7 miliarde lei. O piesă jucată de sportsmani . Un scriitor englez a terminat o orignală piesă de teatru. Ac­torii sunt numai sportsmani:­­boxeuri, focl,balliști, tem­is­meuri, etc. Piesa va fi jucată pentru prima oară pe scena teatrului din Michigan (America). O vastăi industrie a mecanografiei Industria mașinilor de scris a luat o­­ extindere uimitoare. La Hartford funcționează o vastă uzină, care cuprinde lo­ opo lu­crători. In cursul lunei precedente, au eșit din marea fabrică mecano­ grafică—cea mai mare din lume —3.500.000 mașini de scris. O nouă grevă a școlarilor In comitetul Lanark din Scoția, din cauza "unui conflict ce a avut loc între un profesor și un elev, toți școlarii­­ din oraș au proclamat grevă. Peste 1.5oo elevi au manifes­tat ostil profesorului. F. PARASCHIVI VI III Basarabenii și Sfânta. O miraculoasă minune Tot lașul, și-a dat întâlnire: Luni dimineață la biserica Milo­cul Maicelor, unde fparoh este părintele Vuza, și unde se va prăznui cu fast și solemnitate ziua Sf. Paraschiva. Serviciul divin va fi oficiat de un sobor de preoți,—iar răspun­surile vor fi date de excelentul cor al Sf. Spiridon, sub condu­cerea maestrului profesor d. Antonin Ciolan. Profesorii universitari, fruntași politici, parlamentarii, vor fi cu toții la această bisericuță. Credincioșii din Basarabia,— au început să sosească în Iași. E o deosebire, între ce este azi și ce a fost. Azi, Prutul nu mai este dușman;—basarabenii, cei mai credincioși Sfinte, vin în­­ oală voia și se simt la ei, a­­casă. In trecut a fost greu. Erau unii, cari obțineau autorizația re­gimului țarist, de a veni la Iași, dar erau al­i, și in special învă­țătorii, cari erau opriți, cu toată strictela ce caracteriza regimul. Pentru a veni la Iași, unii iși sacrificau viața. Îmi amintesc un caz impre­sionant. In fiecare an, un învă­țător din Edineț. trecea Prutul în înot și venea la Iași, pentru a depune omagiul lui Moaștelor Sfintei Paraschiva,—și a se a­­proviziona cu popularele cărți românești de atunci ale lui: Creangă, Eminescu și Beldi­­ceanu. Ne găseam sub vechiul calendar, și de multe ori Z­ua Sfintei Paraschiva, cădea în plină iarnă. Greutățile nu contau pen­tru tânărul dascal, pentru care Gh. Panu avea o deosebită a­­fecțiune, intr’un an, sfârșitul fu tragic. Venind de la pelerinajul pios, tânărul dascal basarabean, petrecu o parte din noapte, cu Gh. Panu și alți doi prietini, în­­tr’o crâșmuir­ă, din strada Banu, alăturea de biserică. Tre­nul spre Ungheni-români, plecă noaptea târziu. Tânărul dascal, părăsi­se prietinii, și plecă la Ungheni de unde, ca în anii precedenți, vroia să treacă Pru­tul, înot. Dar se luminase de zi,­jandarmii ruși ,îl zăriră, și traseră întrânsul. Dascălul basarabean nu mai re­văzu lașul. Despre minunile Sfintei Pa­raschiva, nimeni nu povestește mai mult, decât credincioșii ba­­sarabeni. Ei sunt acei, cari cu­nosc mai bine toate încercările făcute de alle­­ări ortodoxe pen­tru a răpi pe Sfânte,—și în trecut, basarabenii erau cei mai fericiți, că Sfânta se află în Iași,—orașul scump lor. In Iași, a fost o clipă de pa­nică,­urmată de un neasemuit entuziasm religios. Moaștele Sfintei Paraschiva, se găseau la biserica Trei Ererhi. Intr’o zi se răspândi­a vestea, că un incendiu a cuprins lada Sfântă, unde se găseau Moaștele, po­porul alergă în grabă. Vestea era adevărată,—dar, minune,­— Sfintele Moaște n’au fost atinse de flăcările nimicitoare. Credința în minunele Sfintei Paraschiva, s’a întărit și mai mult. Prăznuirea Sfintei, începe de azi, Duminică, ora 5 seara. Ser­viciul prim religios, la Mitropo­lie, va fi oficial de însuși Mi­tropolitul Pimen, înconjurat de toți preoții din Iași, începe apoi, piosul pelerinaj, care va ține fără întrerupere de Duminică la ora 5 seara, până Luni la înop­­lat,­când prăznuirea ia sfârșit. Dan Școlare — Ministerul Instrucțiunii a aprobat ca dl. Gh. Ghibănescu, profesor de limba română la școala normală ,Vasile Lupu, să continue a funcționa la cate­dră și pe anul școlar curent. — S’a primit demisia din în­vățământ, pe ziua de 1 Decem­brie a. c. a d-nei El ena C. Meissner, profesoară la liceul de fete „Oltea Doamna“ din localitate. Un savant a acuzat ele furt și tăiș, in fața justiției !— Senzaționalul proces din Graz — Cazul savantului doctor Arnulf Kogler, care a săvârșit nume­roase furturi și falsuri, constituie unul din cele mai senzaționale procese pe care Curtea de jus­tiție din Graz a avut să le judece până în prezent. D-rul Kogler, cunoscut ca pa­­sionat cercetător al problemelor filozofice, literat și bibliofil cu renume, este astăzi adus in fata justiției, fiind acuzat de­­ furturi calificate și falsuri îndrăznețe. One e d­ rul Kogler! Acuzatul de azi este doctor în flozofie al Universității din Chin­ și distins colaborator la arhiva statului. După obținerea doctoratului, d-rul Kogler s-a căsătorit, ceia ce i-a adus o dotă de 34.000 co­roane. Cu această sumă, a în­ceput să facă speculațiuni de bursă, fără însă a realiza vre­un câștig. Peste câțiva ani, divorțează căsătorindu-se a doua oară. Cecuri falsificate Lipsit de posibilități de exis­tență, d-rul Kogler s’a hotărât să înceapă o serie de falsuri, pentru a putea realiza sume im­portante. D-rul Kogler reușește să sus­tragă câteva blanchete dintr’un carnet de cecuri ale filialei din Märchen a băncii din Dresde. Complectând cecurile în alb, el încasează sume considerabile de bani. Primul cec, d-rul Kogler îl complectează cu suma de 2ooo mărci, incasându-l la filiala băn­cii din Graz. Al doilea, com­plectat cu looo mărci îl înca­sează de la altă filială, al treilea de­soue mărci îl valorifică la o altă filială. Cum a reușit d­ rul Kogler să se elibereze din mS­nele poliței ! După un interval de timp, fal­­surile sunt descoperite de­­ fil­ala băncii drezdiene din München, iar cazul este deferit justiției. Intre timp, Intervine o nouă reclama­re din partea unui direc­­tor de bancă din Graz, Kurt Pramberger, care, în schimbul unui împrumut de 50 milioane coroane, a obținut de la d-rul Kogler trei cecuri, constatate a­poi că erau false. Fiind invitat de poliția din München, d-rul Kogler a promis că cumnatul său va despăgubi toate băncile reclamante. In mo­dul acesta, a fost lăsat liber. Parchetul din Graz Insă, a des­chis acțiune publică contra d-rului Kogler, acuzat de falsuri, em­i­ându-i mandatul de ares­tare. Alte isprăvi înainte însă ca tăișurile sale să fie descoperite, d-rul Kogler a plecat la Frankfurt a. M., unde s-a stabilit cu soția sa. Acolo a pregătit lucrările sale de valoare asupra istoriei dreptului. D-rul Kogler frecventa foarte des re­numita bibliotecă din Frankfurt. Imprietenindu-se cu bibliotecarul, prof. dr. Hermann Traut, d-rul Kogler l-a solicitat acestuia de a-i împrumuta cărți acasă. Bib­liotecarul nu a ezitat desigur nici un moment de a satisface cere­rea cercetătorului istoric dr. Kogler. In urma referințelor bune pri­mite de la consulul general, d-rul Kogler a obținut permisiunea de-a împrumuta cărți din bibliotecă, dar a primit și cheia pentru a putea intra singur în bibliotecă. Cum a ost trădat d-rul Kogler Odată intrat în posesia cheii, d-rul Kogler a înțeles că prin sustragerea unui număr de cărți de valoare, ar putea dobândi nouă surse de bani. Zilnic d-rul Kogler transporta acasă cărți de valoare, manu­scrise rare și diverse publica­­țiuni. Aceste lucrări, savantul-ho| le-a vândut pe rând anticvarilor și colecționarilor de cărți de valoare. Totul a mers bine la început. O singură carte i-a trădat însă toată afacerea. E vorba de valoroasa lucrare „Prevarium Magatinum—Strass­burg—Grüniger 1487“. Anticvarii știau că această cearie se gă­sește într-un singur exemplar în întreaga lume. Cumpărătorul cărții, un renumit anticvar, a recompensat cu o sumă impor­tantă pe oferitor, d-rul Kogler. Anticvarul, a lansat imediat știrea printre specialiști amatori și savanți, de existenta acestei cărți in magazinul său. Senzație ! Știrea a produs senzație prin­tre bibliofili, cari știau că unicul L A r­v

Next