Lumea, octombrie-decembrie 1931 (Anul 14, nr. 3989-4066)

1931-10-14 / nr. 4000

Colaborare Național-țărăniștii au luata inițiativa guvernului de votare. Ideia este bună cota­* și după pasiunea ce pun frunta* șii acelui partid, presupunem că execută o sugestie înaltă, pe lângă propria lor convin*­gere. Toate țările au ajuns la punctul extrem al crizei. Nu sunt două soluții, încape „nu­mai una singură: adaptarea. Ca s-o poată face fără­­ șo­­curi și fără consumare de mari energii—­­ara noastră tre­­bue să facă binefăcătoarea cunoștință cu armistițiul poli­tic. Inutil să înregistrăm că mizeriile care nu vin dela lu­cruri sunt d­e­st­u­l de mari, ca s­i ni procurăm și noi în de noi altele . MS Un guvern de concentrare sau de colaborare ar putea a­­mortiza cel puțin loviturile de ciocan din partea partidelor politice. Fără necesitatea de a sta mereu în gardă, fără frica de supralicitare, fără lupte vrăjmășii de partid,— s'ar pu­și rea păși la greaua datorie a adaptării la situația economică. Armistițiul politic— iată po­runca zilei t­ribului Republica germană evolu­­iază spre un fel de regim per­sonal al președintelui. Unii au multă încredere în octogena­rul din fruntea Reichului, îm­păratul a avut mai puțină ? Cu toate acestea a fost tre­cut peste graniță. Cine ar putea spune că văzându-se cu miniștri absolut devotați și cu o constituție la dispoziția lui, mareșalul Hindenburg n’ar reedita atitudinea din zilele sumbre ale lui Noembrie 1918? Mai ales că ne și apropiem de această lună cețoasă și neurastenizantă ! La Berlin se pregătește ceva suspect ! Aterizări Zburătorii, sau mai bine zis prietenii București­lor s’au adunat ia spre a aranja luc­ruri terestre ale acelora cari sfidând văzduhul nu pot ani­hila în toiul piedicil e de pe... pământ. Pașapoarte , control; legislație toate sunt făcute pentru p­e­d­e­ș­t­r­i­. Aviatorii plutesc în alte cercuri, de la înălțimea lor cele de jos, par și mai mici și mai infime ! Simpli­ficări Guvernul procd­ează o re­formă a adm­nistrației spre a o simplifica, comprimând ast­fel și bugetul ei. O reformă de astfel de proporții privind re­gimul administrativ, depășește puterea unui guvern de teh­­nicieni cum ii place să se întituleze și să se socotească ministerul în funcție. Administrația este a țării— dar țara este condusă de par­tide — nu poate deci fi for­­mată sau reformată de oa­meni fără partid și mai ales fără... viitor. Informații D-rul Lupu va trece Dunărea spre a se informa asupra stă­rii de lucruri din Bulgarie. II interesează în special orân­­duelile țărăniștilor bulgari. An­chetele politice la fața locului sunt foarte instructive, cele făcute în străinătate sunt de dublă importanță. In măsura în care le faci, te și faci cu­noscut și d-rul Lupu este poate dintre oamenii noștri politici cel mai avizat la cunoștințțele europene și ale europenilor. Anchetând io Sofia, frunta­­șul nostru bucureștean evolu­iază pe linia europeană de care nu s’a abătut nici­odată. Asistenta O nouă instituție a fost chemată la viață in America. Scopul ei: ajutorarea bănci­lor americane. Băncile de obicei dau cre­dite și primesc. Când acceptă ajutoare, ce mai rămâne din creditul lor ? Succes O telegramă sosită la Pre­fectură spune că d. Argeto­­ianu a aprobat măsurile pre­fectului în chestiunea grâului Probabil cealaltă a primaru­lui, va anunța că acelaș mi­nistru a încuviințat atitudinea Primăriei. In definitiv, d. Ar­getoianu este foarte comod îasă grija soluției pe same justiției. Până atunci fiecare județ va rezolva in parte pro­­blema valorificării cerealelor pe care guvernul n’a putut-o face pe tară. , ironic d. Argetoianu! I. h. *2 X »31 mimea In legătură cu discuțiile vii ce se urmează pe chestiunea oportunității măsurilor de a­­jutorare a agriculturii preco­nizate de dl. Ion Axinte pre­fect de Iași, am redat în câ­teva numere anterioare părerea a o seamă de concetățeni și a ministrului agriculturii care a luat partea prefectului local. De aceiaș parte a baricadei, să zicem, I stau strânși uni­i marii propretari eșeni, în frun­te cu dl. Vasile Iamandi care ne va preciza, în numărul de — Vrea să zică —începe d. profesor Zane —de când d. prefect­­ al județului Iași s'a proclamat dictator al orașului și județului Iași, vom plăti pâi­nea cu un leu mai mu­t la kgr. In momentul când în plata mondială kgr. de gră­i româ­nesc costă 2 (ioui) lei iar in județul Iași grâul s’a vândut și cu 1.30 lei, consumatorul ieșan trebue să plătească pâi­nea 5 sau 7 lei. PENTRU CE NOUA SCUMPIRE 7 Pentru ca un număr oare­care de agricultori mai mari, marii proprietari și diferiți in­termediari, să-și poată vinde vagonul de grâu cu 26­ooo lei. Căci lumea nu trebue să creadă că de aceasta măsu­ră va beneficia marea masă a ț grănimii, în care caz n’am avea nimic de spus. Țăranii nu mai au decât întâmplător grâu de vânzare. Pâinea pe care o consu­măm din noua recoltă, este din g­âu țărănesc, în special din grâul țăranilor saraci. Acește, constrânși de nevoi, de risc ori de datorii, și-au vândut încă de mult, morarului ori in­termediarului, grâul lor. Can­tități importante de grâu nu ve­m găsi decât la intermediari și la agricultorii mai mari, cari au putut aștepta deci, și pentru cari vânzarea recoltei, nu a ajuns o nevoie de viață. UN NOU IMPOZIT Deci, pentru a valorifica aceste stocuri, populația la­șului după ce plătește un leu mâine, argumentele în favoa­rea ajutorării; tot de aceiaș opinie, admițănd în amănunte planul d-lui Axinte, s’a decla­rat a fi și d. g-ral Râșcanu, mi­nistrul al Basarabiei, după cum ne atestă dl. Vasile Iamandi. Dl. g-ral­­ Râșcanu studiază modalitatea de a trece fapt în toată Basarabia apli­în carea regimului preconizat de sindicatul agricol ieșan și dl. Axinte. Poziție împotriva nouei or­dine pe cale de instituire, a­ra pâine în favoarea marelui exportator, conform legei d-lui Sisești, va mai plăti încă un leu pentru intermediar sau marele agricultor, conform dispozițiilor domnului Axinte. Scumpirea pâinii din această cauză este, pur și simplu, un impozit indirect care în pri­mul rând lovește­­ populația săracă, în care numărul mem­brilor familiilor este și mai numeros. In pragul unei ierni care se anunță a fi grea economicește, printr'o măsură administrativi, se urcă tocmai prețul hranei zilnice. Nu trebue uitat că bu­getul de 23 miliarde anunțat, va aduce o scădere simțitoare a salariilor, căci nu văd cum se vor putea tăia peste 8 mi­liarde din actualul buget, fără operații adânci și la capitolul salariilor. De aceste reduceri vor fi atinși și salariații par­ticulari, ale căror remunerații vor fi antrenate, cum au mai fost, de scăderea generală a bugetului. Ori, nu-i ușor in special pentru muncitori, pensionari ori micii funcționari, ca atunci când mijloacele lor de exis­tentă se reduc, o administra­ție­­ zeloasă, printr’un nou impozit să le facă viața și mai grea. Și O PROVOCAȚIE un Dar în afară de a fi numit impozit, măsura locală co stilul și o provoce fie la adresa țărănimii. Ce va spune mulțimea satelor care strânsă de nevoi și-a vândut grâul ei, aluri de primarul lașului, in numele consumatorilor, ia și dl. G. Zane, cunoscutul frun­taș național-țărănist, compe­ting în materia economiei politice teoretice și pre­ 103 colaborator în variate comi­­siuni economice sub guver­narea trecută. Dăm publicităț­i mai jos punctul de privire al d-lui O. Zane, în calitatea sa de pasionat cercetător al fapte­lor economice, discuția ră­mânând deschisă și ancheta în continuare, în mijlociu cu 1.50 lei kgr, când vede că intermediarului, căruia l-a vândut, prefectura îi asigură 3 lei pe kgr. Sau ce va spune același mulțime când va vedea că după ce a fost lăsată să-și vândă recolta sa, stăpânirea dă un preț dublu pe recolta proprietarului. Vor fi mulți cari se vor întreba pentru ce această măsură n’a fost luată din luna August, ca de ea să se folosească și țăranii. IPOTEZĂ Și în starea de spirit de azi nu vor­­ pu­rni nici acei cari vor crede, că anume măsura a fost luată așa de târziu, pen­­tru ca până atunci interme­diarii să se poată aproviziona cu grâu eftin de la țărani. Căci de experiențele făcu­te la Tg. Frumos și P. Iloaei n’au beneficiat cum nici nu se putea ad­mind­ea, decât câți­va plugari, desemnați de anu­­mite persoane.* Iată de ce injoncțiunile e­­conomice ale d-lui avocat A­­xinte, nu constituesc numai o sarcină nouă, in timpul sără­ciei generale pusă pe mulți­mea nevoiașă, dar și o pro­vocare de la locul ei, care va ridica în lumea satelor chesti­uni grave, fără ca în schimb să însemne un ajutor efectiv dat mesei agricultorilor din jud. Iași. Desigur că și agri­cultura mare trebue să aibă sprijin, dar nu printr'o măsu­ră care creiază un nou impo­­zit și este in acelaș tim­p o gravă pro­vocație“. !ANCHETELE ZILEI Noul regim al grâului și s pâinii de la Iași este un nou impozit pe cei nevoiași - ne declara d. O. Zane, —~ • profesor universitar : LA ADMINISTRAȚIA FINANCIARA SE SPUNE CA ÎNCASĂRILE DE IMPO­ZITE IN JUDEȚ MERG MAI BINE — Se continui la aceiaș instituție plata pensiilor și salariilor întârziate — salariilor pe Conform ordinelor ministe­rului de finanțe, organele ad­ministrației financiare din Iași, procedează cu strictețe la în­casarea impozitelor. Acolo un­de se constată că debitorii ar putea plăti dar amână to­tuși reprezentanții fiscului procedează la aplicarea se­­chestrelor. Această operație este su­­praveghiată de însuși d­­u­d­­ministrator financiar Fiorescu, care verifică zilnic încasarea impozitelor la toate percep­țiile din localitate.­­ In acelaș timp se constată că încasările merg mai bine. Mai ales la b ară organele fis­cului în unele regiuni pot in­casa aproape toate datoriile sătenilor. Această îmbunătățire a în­­casărei impozitelor in regiu­nile agricole din județ se ex­plică prin aceia că datorită măsurilor aplicate din inițiati­va d-lui prefect Axin­e in ju­deț, unii să­teni și*au îmbună­tățit întrucâtva situația mate­rială.* Administrația financiară a dat un aviz prin care se a* duce la cunoștință că nu va achita nici o sumă dacă po­­sesorii ordonanțelor nu sunt la curent cu pista impozitelor. In aceiași situație sunt func­ționarii și pensionarii. Alcă­­tuindu-se statele de salarii ins­tituțiile vor trebui să omită pe toți aceia care nu sunt in curent cu plata impozite pr­in Is­at, căci altfel întreg statul de salarii va rămâne neachi­­tat.* In limita încasărilor Admi­nistrația financiară continuă achitarea pensiilor și salarii­lor pe luna August. Bri, 12 Otombrie, Admi­nistrația financiară a achitat pensii pe luna August în va­loare de aproape 600.000 tei. Azi se vor continua achita­rea pensiilor și luna August. La 15 Octombrie se vor achita ordonanțele­­ de plată emise pentru plata hranei ar­matei, pentru spitale și școli. In zilele de 16 și 17 Octom­brie se vor achita restul pen­siilor pe luna August iar in zilele de 19 și 20 Octombrie se va proceda la achitarea salariilor și a soldelor ofițe­rilor. In raport cu încăaSrile ce se vor efectua se va proceda apoi la piața pensiilor, solde­lor și a salariilor pe luna Septembrie. — Spiritul reușit ce l’ai făcut adineauri, din ce carte l’ai luat ? — E chiar al meu. — Da­r Se vede atunci că ești mult mai în vârstă de­cât pari I Plăceri mai mult decât carnasiere Ne-a fost dat să o vedem și pe asta: vânătoarea de lei din avioane. Investit cu puteri de a stă­pâni cărările azurului, omul a rămas acelaș: lup față de fratele lui bun. Cum cred­ dar­ea față de concurentul său, leul—rege al animalelor supranumit și el—să aibă o astfel de atitudine. Una dacă nu mai tandră, cel puțin ca­valerească. Aceea de a cerca să-l suprime intr’o luptă mai loială, mai de piept la piept oarecum, dându-i mărețului animal măcar iluzia că poate preveni atacul uman printr'o prezență de spirit sau abili­tate mai aleasă. Se pare însă că civilizația dela început a avut efectul de a promova lașitatea omu­lui. L’a dispensat să-și mai cultive eroismul, spiritul îndrăzneală, învestindu-l de cu șiretlic și trucuri. Punându-i la dispoziție mașini ingenioa­se, l’a dispensat pe om de efortul vredniciei adunate în­­tr’o clipă intr’un efort de trântă dreaptă cu adversarul. Eșirei pe teren deschis, cu aceleași arme constând din vigoarea brațelor vânjos în­cordate și prezența de spirit mereu trează, i-a preferat dela o vreme atacul pe as­cuns, din umbră, pânda per­fidă, mușcatul pe furiș. E cazul să conchidem că vârsta cavalerismului uman a trecut de mult, de mult, dacă a e­­xistat vreodată. La ceia ce s’a ajuns actualmente era greu de bănuit. Urmărirea ce­telor de mândri lei cu avio­nul este așa de tn contradic­ție cu cea mai vagă umbră de cavalerism, încât omul a ajuns să-și conteste orice titlu de nobleță astfel invo­cat până acum. Vânătoarea leilor cu avionul e un act de pur­sadism, de curată plăcere de a ucide. N’are nimic din măreția spor­tului, din elementul de bra­vură caracteristic înfruntării unui risc, cât de mic, dar rămânând totuși risc. Vână­toarea leilor din avion n’are nimic din caracterul epic și viril al vânătorii in genere. Deși oricând barbară, vâ­nătoarea de până acum avea elemente particulare de poe­zie și semnificație superbă, dovedea cutezanța, încrede­rea in sine, spiritul de jertfă, virtutea de a se întrece pe sine, ale omului, în clipe ra­re când nu ezită să se mă­soare in puteri cu forțele din jur. Vânătoarea de astăzi insă, din avion, când omul nu înfruntă nici un risc, n’are alt rol decât de a evidenția cruzimea și infinita lașitate a bipedului meschinizat. E așa de inegală lupta — dacă se mai poate vorbi de așa ceva—încât vânatul din avion are toate caracterele trișării. E ceva in genul unui joc de cărți in care un partener a­­duce tot riscul, iar celălalt cartea gata făcută, scoasă din manșetă sau de sub ma­sa de joc. Firește că pentru un astfel de vânător nu pu­­tem avea nici o stimă, nn­a b­alonul lui și a semenilor săi e mai multă și mai meschină sălbăticie decât în cea mai carnasieră stepă africană. Sosirea neașteptata în țără a Mareșalului Pilsudski - SCOPUL VIZITEI - Dii dimineață, o telegra­mă urgentă, sosită autorită­ților locale c. f. r-, a anun­țat că Mareșalul Pilsudski ministrul de război al Po­loniei, a sosit în țară, înso­țit de secretarul particular și medicul său curant. Mareșalul Pilsudski părăsit alaltăeri Varșovia, a călătorind în vagonul său salon, care a fost atașat în Polonia rapidului Berlin — București. Cercurile în măsură a ști comentează vizita neaștep­tată a Mareșalului Pilsud­ski. In legătură cu aceasta, se dau două versiuni:­ Prima, că, în ultimul timp, ministrul de război al țărei obosit, vecine, rsimțindu-se și a ales în țara noastră o localitate — pro­babil Sinaia sau Câmpulun­gul Moldovenesc­—ca reșe­dință de odihnă, ceia ce explică și prezența medicu­lui alături de Mareșal. Altă versiune, fără prea mare consistență însă, atri­­bue vizitei Mareșalului, un scop politic. Astfel, ar ur­ma ca Mareșalul să aibă o serie de întrevederi politice. Zilele acestea, se pare că Mareșalul Pilsudski va fi primit în audiență de M. S. Regele. rep Dl. ministru Argetoianu a aprobat în întregime proectul d-lui Axinte Arătăm în altă parte a ziarului că domnul prefect munica seara la București, spre a supune d-lui ministru de in­terne Argetoianu, proectul pen­tru vinderea grâului cu 30.000 lei vagonul, precum și cele­lalte măsuri în legătură cu cele de mai sus. Em­. Luni, dl. Axinte a fost primit intr'o lungă audiență de către dl. Argetoianu, care a aprobat in întregime proectul d-lui Axinte. Tot odată, cele de mai sus vor fi aduse la cunoștința pri­măriei, spre a proceda in consecință. Deschiderea cursurilor Academiei de arte inimoase din Iași Cursurile Academiei de Bele-Arte, au început ori cu solemnitatea obicinuită, de astă dată în cadrul Pinacotecei, o­­pera lui Vodă Cuza. Părintele Țincoca a avut o șarjă cumplită împotriva nu­­dismului,­spre uimirea tab­lourilor de artă modestă, de mare valoare înșirate în sa­loanele pinacotecei. Se pare insă, după expli­cații ulterioare, că părintele Ț­ncoca a înțeles prin nudism scene de pornografice. D. Nicolai Iorga, a fost o­­magiat de părintele Țincoca, de d-nul Dimitrescu, rectorul Academiei, de d. N­anu pro­fesor și de d. Bardasare, fost director, căci d. Iorga a dat școalei de bele-arte rangul de Academie. D. Petru Dragomirescu, a vorbit despre colaborarea in­tre Universitate și Academie, d. Bârsan, despre colaborarea intre Academia de muzică și Academia de arte frumoase. O mică cuvântare, dar plină de duh a d-lui Păstorel Teo­­doreanu, a fost aplaudata de asistenți._____ Nou­l președinte al Austriei Realegerea lui Wilhelm Miklis ca președinte al republicei aus­­triace, este salutată de presa vie­­neză și germană cu cele mai en­tuziaste urări. Teze, broșuri, afișe mari și colorate, manifeste se pot tipări eftin, convenabil și ireproșabil la secția spe­cială de Imprimate a Tipografiei ziarului „LUME­A" T-1 DE PRETUTIND „Blestemul” asu­pra Chiniei O nouă catastrofă îngrozitoare s’a produs în ultimile zile, în China. O întreagă provincie a fost inundată, ținutul Ji­nnan, cuprin­zând câteva­­­ orașe, a fost com­plect distrus de valurile furioase ale apei. In acest groaznic cataclism, sau înregistrat 25.ooo victime omenești ; joo.ooo oameni au ră­mas fără adăpost. Chinezii comentează seria de inundații din ultimul timp, ca un blestem aruncat de Dumnezeu asupra acestei țări“... Proclamația conservatorilor chinezi arată că aceste catastrofe sunt „o pedeapsă aplicată chinejilor pentru că unii s’au prea europenizat...*. România In frun­tea mortalității In Europa Comentarea cifrelor culese la recentul recensământ, dau loc la cons­­tări interesante cu privire la mișcarea populației din țara noastră. In ultimii zeci ani, adică dela 1921 până la 1930, am avut un total de 6.132.085 nașteri, iar nu­mărul morților din România, în acelaș interval se urcă de 3.707.568 ceia ce dă un excedent de popu­lație, în zece ani, de 2.424.317 suflete. Cu tot excedentul, România stă în fruntea tuturor statelor euro­pene în ce privește mortalitat­e. Pe când în nici o țară procentul mortalității nu trece de 18 la mie, în România acest procent se ri­dică la 22. Sora lui Hittler și cantina rituala Sora lui Adolf Hittler, d-na Rambal, care din motive de or­din mistic s-a sinucis în casa a­­cestuia, a fost în primii­­ ani de după război conducătoarea can­tinei studentelor evreice din Vie­­na. Ea avea de observat să se respecte sever ritualul ortodox al mâncărurilor evreești. In legătură cu acest fapt, can­tina a publicat următoarea ex­plicație : „Regretăm că sora lui Hittler a condus câtva timp cantina stu­dentelor evreice. La preluarea conducerii canti­nei rituale, ea nu ne-a informat că e sora lui Hittler*. Gandhi și Einstein. Indianul V. A. Semdoram, unu­l­ din cei mai proeminenți condu­cători ai mișcării gandiste și pro­fesor la Universitatea din Bena­res, a vizitat acum câteva zile orașul Berlin. In întrevederea a­­vută cu savantul Einstein, i-a predat acestuia invitația Univer­sităților indiene, anexând și un omagiu scris de Gandhi, anunțân­­du-l că-l va vizita și personal.­ Einstein e foarte popular în India. El este socotit ca cel mai mare om al Europei, care, ca și Gandhi, și-a dedicat toată viața găsirhji dejyiru^i^^^ SFICHIUL ZILEI E vorba si se înființeze un crematoriu și la iași. Ide­ea ne socot măreață ! O fi ea bunâ'n altă parte. Dar noi destul ne-am ars in viață Ca să fim ,arși" și după moarte. vox DELA C- F. R. — Se afirmă că zilele a­­cestea, dl. general Ionescu, directorul general c. f. r. se va prezenta în audiență a­. S. Regelui.­­ Audiența e pusă în le­gătură cu conflictul dintre directorul general al c. f. r. și dl. Vâlcovici, ministrul comunicațiilor. Prof. N. Iorga și moartea Matildei Cugler-Pont - O SCRISOARE EMOȚIONANTA țA PRIMULUI -----------------------------MINISTRU ------------------------------­ Duminică la ora 2 după amiaza, Matilda Pont a fost condusă la ultimul locaș de către elita orașului. Pe sicriu numai două coroane, una din partea cercului didactic și alta din partea asociației fe­­­meilor creștine din Cluj. Cuvântul de despărțire fost spus de către d-nei Elena a Meissner. In emoția generală, d-na Meissner a cer­t și o scri­soare din partea d-lui N. Iorga. Scrisoarea d-lui Iorga a fost precedată de următoa­a­rele rânduri adresate d-nei Meissner. Iată aceste rânduri: „Scumpă colegă* Te rog a scusa lipsa, mea la înmormântarea regretatei doamne Poni și a ceti in nu­­mele meu această pagină de omagiu adus memoriei sale. Primește le rog, scumpa colegă salutările și mulțumi­­­rele­ mele. (as) N. Iorga D. Iorga a fost coleg de Universitate cu d-na Meissner. Iată și textul omagiului pri­mului ministru cetit de d-na Meissner: — „Venerabila doamnă care la o așa de înaintată vârstă pleacă dintre noi a fost, în viața ei împodobită cu atâtea daruri sufletești, un exemplu in toate privințele. Pe vremea când pcesia era sinceritate, sentiment și alm­­plicitate, versurile Mathilde­i Cugler au fost cetite și, mai mult cântate, de atâta lume care a găsit în armonia ușoa­­ră a silabelor ritmice, cu un parfum de sentimentalitate du­ioasă, mângăere la multa su* iervilc și desiluiri. Soție a unui om eminent in care era întrupată discreta înțelepciune a rasei sale mol­dovenești d-na Poni a fost buna sfătuitoare care se as­cunde și sprijinul moral cere e totdeauna la căpătâiul în­­doelilor și năcazurilor pe care oricui, și mai ales omului drept și bun, lumea le dă din belșug. O astfel de viață să îndem­ne pe femeile de azi care au nevoe de asemenea îndem­nuri și in­versul ei să crească, harnic, modeste­le și bune, acelea de care, mâni, are nevoe neamul nostru, pentru a nu cădea pradă pă­catelor fatale ale unei dem­­itați in afară de morala eternă sau contra ei*. Rândurile acesta ale d-lui N. Jorge, au produs o emoț­a și o­­ impresa căci acest gest extraordinară, al primului ministru, poate unic In felul său căci n’a uitat, cu toate grijele de toate zilele pen­tru țară, amintirea Matildei Poni, a fost considerat de asistență, ca un act pios și de dreptate omenească fără pereche. Vom publica mâine și cuvântarea de despărțire a c-nei Meissner. Simplicitatea tristei ceremonii a fost și mai impresionantă. Parcă fie­care își amintea din vremurile mult regretatei. mediaui-mă să cânt în pace o poesie, pusă în muzică de ma­estrul Sibianu și cântată abia anul trecut la Varșovia de ar­tista polonă Larinova. S’o lisăm pe Matilda Poni și doarmă In pace. o*a

Next