Lumea, octombrie-decembrie 1931 (Anul 14, nr. 3989-4066)
1931-10-14 / nr. 4000
Colaborare Național-țărăniștii au luata inițiativa guvernului de votare. Ideia este bună cota* și după pasiunea ce pun frunta* șii acelui partid, presupunem că execută o sugestie înaltă, pe lângă propria lor convin*gere. Toate țările au ajuns la punctul extrem al crizei. Nu sunt două soluții, încape „numai una singură: adaptarea. Ca s-o poată face fără șocuri și fără consumare de mari energii—ara noastră trebue să facă binefăcătoarea cunoștință cu armistițiul politic. Inutil să înregistrăm că mizeriile care nu vin dela lucruri sunt destul de mari, ca si ni procurăm și noi în de noi altele . MS Un guvern de concentrare sau de colaborare ar putea amortiza cel puțin loviturile de ciocan din partea partidelor politice. Fără necesitatea de a sta mereu în gardă, fără frica de supralicitare, fără lupte vrăjmășii de partid,— s'ar puși rea păși la greaua datorie a adaptării la situația economică. Armistițiul politic— iată porunca zilei tribului Republica germană evoluiază spre un fel de regim personal al președintelui. Unii au multă încredere în octogenarul din fruntea Reichului, împăratul a avut mai puțină ? Cu toate acestea a fost trecut peste graniță. Cine ar putea spune că văzându-se cu miniștri absolut devotați și cu o constituție la dispoziția lui, mareșalul Hindenburg n’ar reedita atitudinea din zilele sumbre ale lui Noembrie 1918? Mai ales că ne și apropiem de această lună cețoasă și neurastenizantă ! La Berlin se pregătește ceva suspect ! Aterizări Zburătorii, sau mai bine zis prietenii Bucureștilor s’au adunat ia spre a aranja lucruri terestre ale acelora cari sfidând văzduhul nu pot anihila în toiul piedicil e de pe... pământ. Pașapoarte , control; legislație toate sunt făcute pentru pedeștri. Aviatorii plutesc în alte cercuri, de la înălțimea lor cele de jos, par și mai mici și mai infime ! Simplificări Guvernul procdează o reformă a admnistrației spre a o simplifica, comprimând astfel și bugetul ei. O reformă de astfel de proporții privind regimul administrativ, depășește puterea unui guvern de tehnicieni cum ii place să se întituleze și să se socotească ministerul în funcție. Administrația este a țării— dar țara este condusă de partide — nu poate deci fi formată sau reformată de oameni fără partid și mai ales fără... viitor. Informații D-rul Lupu va trece Dunărea spre a se informa asupra stării de lucruri din Bulgarie. II interesează în special orânduelile țărăniștilor bulgari. Anchetele politice la fața locului sunt foarte instructive, cele făcute în străinătate sunt de dublă importanță. In măsura în care le faci, te și faci cunoscut și d-rul Lupu este poate dintre oamenii noștri politici cel mai avizat la cunoștințțele europene și ale europenilor. Anchetând io Sofia, fruntașul nostru bucureștean evoluiază pe linia europeană de care nu s’a abătut niciodată. Asistenta O nouă instituție a fost chemată la viață in America. Scopul ei: ajutorarea băncilor americane. Băncile de obicei dau credite și primesc. Când acceptă ajutoare, ce mai rămâne din creditul lor ? Succes O telegramă sosită la Prefectură spune că d. Argetoianu a aprobat măsurile prefectului în chestiunea grâului Probabil cealaltă a primarului, va anunța că acelaș ministru a încuviințat atitudinea Primăriei. In definitiv, d. Argetoianu este foarte comod îasă grija soluției pe same justiției. Până atunci fiecare județ va rezolva in parte problema valorificării cerealelor pe care guvernul n’a putut-o face pe tară. , ironic d. Argetoianu! I. h. *2 X »31 mimea In legătură cu discuțiile vii ce se urmează pe chestiunea oportunității măsurilor de ajutorare a agriculturii preconizate de dl. Ion Axinte prefect de Iași, am redat în câteva numere anterioare părerea a o seamă de concetățeni și a ministrului agriculturii care a luat partea prefectului local. De aceiaș parte a baricadei, să zicem, I stau strânși unii marii propretari eșeni, în frunte cu dl. Vasile Iamandi care ne va preciza, în numărul de — Vrea să zică —începe d. profesor Zane —de când d. prefect al județului Iași s'a proclamat dictator al orașului și județului Iași, vom plăti pâinea cu un leu mai mut la kgr. In momentul când în plata mondială kgr. de grăi românesc costă 2 (ioui) lei iar in județul Iași grâul s’a vândut și cu 1.30 lei, consumatorul ieșan trebue să plătească pâinea 5 sau 7 lei. PENTRU CE NOUA SCUMPIRE 7 Pentru ca un număr oarecare de agricultori mai mari, marii proprietari și diferiți intermediari, să-și poată vinde vagonul de grâu cu 26ooo lei. Căci lumea nu trebue să creadă că de aceasta măsură va beneficia marea masă a ț grănimii, în care caz n’am avea nimic de spus. Țăranii nu mai au decât întâmplător grâu de vânzare. Pâinea pe care o consumăm din noua recoltă, este din gâu țărănesc, în special din grâul țăranilor saraci. Acește, constrânși de nevoi, de risc ori de datorii, și-au vândut încă de mult, morarului ori intermediarului, grâul lor. Cantități importante de grâu nu vem găsi decât la intermediari și la agricultorii mai mari, cari au putut aștepta deci, și pentru cari vânzarea recoltei, nu a ajuns o nevoie de viață. UN NOU IMPOZIT Deci, pentru a valorifica aceste stocuri, populația lașului după ce plătește un leu mâine, argumentele în favoarea ajutorării; tot de aceiaș opinie, admițănd în amănunte planul d-lui Axinte, s’a declarat a fi și d. g-ral Râșcanu, ministrul al Basarabiei, după cum ne atestă dl. Vasile Iamandi. Dl. g-ral Râșcanu studiază modalitatea de a trece fapt în toată Basarabia apliîn carea regimului preconizat de sindicatul agricol ieșan și dl. Axinte. Poziție împotriva nouei ordine pe cale de instituire, ara pâine în favoarea marelui exportator, conform legei d-lui Sisești, va mai plăti încă un leu pentru intermediar sau marele agricultor, conform dispozițiilor domnului Axinte. Scumpirea pâinii din această cauză este, pur și simplu, un impozit indirect care în primul rând lovește populația săracă, în care numărul membrilor familiilor este și mai numeros. In pragul unei ierni care se anunță a fi grea economicește, printr'o măsură administrativi, se urcă tocmai prețul hranei zilnice. Nu trebue uitat că bugetul de 23 miliarde anunțat, va aduce o scădere simțitoare a salariilor, căci nu văd cum se vor putea tăia peste 8 miliarde din actualul buget, fără operații adânci și la capitolul salariilor. De aceste reduceri vor fi atinși și salariații particulari, ale căror remunerații vor fi antrenate, cum au mai fost, de scăderea generală a bugetului. Ori, nu-i ușor in special pentru muncitori, pensionari ori micii funcționari, ca atunci când mijloacele lor de existentă se reduc, o administrație zeloasă, printr’un nou impozit să le facă viața și mai grea. Și O PROVOCAȚIE un Dar în afară de a fi numit impozit, măsura locală co stilul și o provoce fie la adresa țărănimii. Ce va spune mulțimea satelor care strânsă de nevoi și-a vândut grâul ei, aluri de primarul lașului, in numele consumatorilor, ia și dl. G. Zane, cunoscutul fruntaș național-țărănist, competing în materia economiei politice teoretice și pre 103 colaborator în variate comisiuni economice sub guvernarea trecută. Dăm publicități mai jos punctul de privire al d-lui O. Zane, în calitatea sa de pasionat cercetător al faptelor economice, discuția rămânând deschisă și ancheta în continuare, în mijlociu cu 1.50 lei kgr, când vede că intermediarului, căruia l-a vândut, prefectura îi asigură 3 lei pe kgr. Sau ce va spune același mulțime când va vedea că după ce a fost lăsată să-și vândă recolta sa, stăpânirea dă un preț dublu pe recolta proprietarului. Vor fi mulți cari se vor întreba pentru ce această măsură n’a fost luată din luna August, ca de ea să se folosească și țăranii. IPOTEZĂ Și în starea de spirit de azi nu vor purni nici acei cari vor crede, că anume măsura a fost luată așa de târziu, pentru ca până atunci intermediarii să se poată aproviziona cu grâu eftin de la țărani. Căci de experiențele făcute la Tg. Frumos și P. Iloaei n’au beneficiat cum nici nu se putea admindea, decât câțiva plugari, desemnați de anumite persoane.* Iată de ce injoncțiunile economice ale d-lui avocat Axinte, nu constituesc numai o sarcină nouă, in timpul sărăciei generale pusă pe mulțimea nevoiașă, dar și o provocare de la locul ei, care va ridica în lumea satelor chestiuni grave, fără ca în schimb să însemne un ajutor efectiv dat mesei agricultorilor din jud. Iași. Desigur că și agricultura mare trebue să aibă sprijin, dar nu printr'o măsură care creiază un nou impozit și este in acelaș timp o gravă provocație“. !ANCHETELE ZILEI Noul regim al grâului și s pâinii de la Iași este un nou impozit pe cei nevoiași - ne declara d. O. Zane, —~ • profesor universitar : LA ADMINISTRAȚIA FINANCIARA SE SPUNE CA ÎNCASĂRILE DE IMPOZITE IN JUDEȚ MERG MAI BINE — Se continui la aceiaș instituție plata pensiilor și salariilor întârziate — salariilor pe Conform ordinelor ministerului de finanțe, organele administrației financiare din Iași, procedează cu strictețe la încasarea impozitelor. Acolo unde se constată că debitorii ar putea plăti dar amână totuși reprezentanții fiscului procedează la aplicarea sechestrelor. Această operație este supraveghiată de însuși dudministrator financiar Fiorescu, care verifică zilnic încasarea impozitelor la toate percepțiile din localitate. In acelaș timp se constată că încasările merg mai bine. Mai ales la b ară organele fiscului în unele regiuni pot incasa aproape toate datoriile sătenilor. Această îmbunătățire a încasărei impozitelor in regiunile agricole din județ se explică prin aceia că datorită măsurilor aplicate din inițiativa d-lui prefect Axine in județ, unii săteni și*au îmbunătățit întrucâtva situația materială.* Administrația financiară a dat un aviz prin care se a* duce la cunoștință că nu va achita nici o sumă dacă posesorii ordonanțelor nu sunt la curent cu pista impozitelor. In aceiași situație sunt funcționarii și pensionarii. Alcătuindu-se statele de salarii instituțiile vor trebui să omită pe toți aceia care nu sunt in curent cu plata impozite prin Isat, căci altfel întreg statul de salarii va rămâne neachitat.* In limita încasărilor Administrația financiară continuă achitarea pensiilor și salariilor pe luna August. Bri, 12 Otombrie, Administrația financiară a achitat pensii pe luna August în valoare de aproape 600.000 tei. Azi se vor continua achitarea pensiilor și luna August. La 15 Octombrie se vor achita ordonanțele de plată emise pentru plata hranei armatei, pentru spitale și școli. In zilele de 16 și 17 Octombrie se vor achita restul pensiilor pe luna August iar in zilele de 19 și 20 Octombrie se va proceda la achitarea salariilor și a soldelor ofițerilor. In raport cu încăaSrile ce se vor efectua se va proceda apoi la piața pensiilor, soldelor și a salariilor pe luna Septembrie. — Spiritul reușit ce l’ai făcut adineauri, din ce carte l’ai luat ? — E chiar al meu. — Dar Se vede atunci că ești mult mai în vârstă decât pari I Plăceri mai mult decât carnasiere Ne-a fost dat să o vedem și pe asta: vânătoarea de lei din avioane. Investit cu puteri de a stăpâni cărările azurului, omul a rămas acelaș: lup față de fratele lui bun. Cum cred darea față de concurentul său, leul—rege al animalelor supranumit și el—să aibă o astfel de atitudine. Una dacă nu mai tandră, cel puțin cavalerească. Aceea de a cerca să-l suprime intr’o luptă mai loială, mai de piept la piept oarecum, dându-i mărețului animal măcar iluzia că poate preveni atacul uman printr'o prezență de spirit sau abilitate mai aleasă. Se pare însă că civilizația dela început a avut efectul de a promova lașitatea omului. L’a dispensat să-și mai cultive eroismul, spiritul îndrăzneală, învestindu-l de cu șiretlic și trucuri. Punându-i la dispoziție mașini ingenioase, l’a dispensat pe om de efortul vredniciei adunate într’o clipă intr’un efort de trântă dreaptă cu adversarul. Eșirei pe teren deschis, cu aceleași arme constând din vigoarea brațelor vânjos încordate și prezența de spirit mereu trează, i-a preferat dela o vreme atacul pe ascuns, din umbră, pânda perfidă, mușcatul pe furiș. E cazul să conchidem că vârsta cavalerismului uman a trecut de mult, de mult, dacă a existat vreodată. La ceia ce s’a ajuns actualmente era greu de bănuit. Urmărirea cetelor de mândri lei cu avionul este așa de tn contradicție cu cea mai vagă umbră de cavalerism, încât omul a ajuns să-și conteste orice titlu de nobleță astfel invocat până acum. Vânătoarea leilor cu avionul e un act de pursadism, de curată plăcere de a ucide. N’are nimic din măreția sportului, din elementul de bravură caracteristic înfruntării unui risc, cât de mic, dar rămânând totuși risc. Vânătoarea leilor din avion n’are nimic din caracterul epic și viril al vânătorii in genere. Deși oricând barbară, vânătoarea de până acum avea elemente particulare de poezie și semnificație superbă, dovedea cutezanța, încrederea in sine, spiritul de jertfă, virtutea de a se întrece pe sine, ale omului, în clipe rare când nu ezită să se măsoare in puteri cu forțele din jur. Vânătoarea de astăzi insă, din avion, când omul nu înfruntă nici un risc, n’are alt rol decât de a evidenția cruzimea și infinita lașitate a bipedului meschinizat. E așa de inegală lupta — dacă se mai poate vorbi de așa ceva—încât vânatul din avion are toate caracterele trișării. E ceva in genul unui joc de cărți in care un partener aduce tot riscul, iar celălalt cartea gata făcută, scoasă din manșetă sau de sub masa de joc. Firește că pentru un astfel de vânător nu putem avea nici o stimă, nna balonul lui și a semenilor săi e mai multă și mai meschină sălbăticie decât în cea mai carnasieră stepă africană. Sosirea neașteptata în țără a Mareșalului Pilsudski - SCOPUL VIZITEI - Dii dimineață, o telegramă urgentă, sosită autorităților locale c. f. r-, a anunțat că Mareșalul Pilsudski ministrul de război al Poloniei, a sosit în țară, însoțit de secretarul particular și medicul său curant. Mareșalul Pilsudski părăsit alaltăeri Varșovia, a călătorind în vagonul său salon, care a fost atașat în Polonia rapidului Berlin — București. Cercurile în măsură a ști comentează vizita neașteptată a Mareșalului Pilsudski. In legătură cu aceasta, se dau două versiuni: Prima, că, în ultimul timp, ministrul de război al țărei obosit, vecine, rsimțindu-se și a ales în țara noastră o localitate — probabil Sinaia sau Câmpulungul Moldovenesc—ca reședință de odihnă, ceia ce explică și prezența medicului alături de Mareșal. Altă versiune, fără prea mare consistență însă, atribue vizitei Mareșalului, un scop politic. Astfel, ar urma ca Mareșalul să aibă o serie de întrevederi politice. Zilele acestea, se pare că Mareșalul Pilsudski va fi primit în audiență de M. S. Regele. rep Dl. ministru Argetoianu a aprobat în întregime proectul d-lui Axinte Arătăm în altă parte a ziarului că domnul prefect munica seara la București, spre a supune d-lui ministru de interne Argetoianu, proectul pentru vinderea grâului cu 30.000 lei vagonul, precum și celelalte măsuri în legătură cu cele de mai sus. Em. Luni, dl. Axinte a fost primit intr'o lungă audiență de către dl. Argetoianu, care a aprobat in întregime proectul d-lui Axinte. Tot odată, cele de mai sus vor fi aduse la cunoștința primăriei, spre a proceda in consecință. Deschiderea cursurilor Academiei de arte inimoase din Iași Cursurile Academiei de Bele-Arte, au început ori cu solemnitatea obicinuită, de astă dată în cadrul Pinacotecei, opera lui Vodă Cuza. Părintele Țincoca a avut o șarjă cumplită împotriva nudismului,spre uimirea tablourilor de artă modestă, de mare valoare înșirate în saloanele pinacotecei. Se pare insă, după explicații ulterioare, că părintele Țncoca a înțeles prin nudism scene de pornografice. D. Nicolai Iorga, a fost omagiat de părintele Țincoca, de d-nul Dimitrescu, rectorul Academiei, de d. Nanu profesor și de d. Bardasare, fost director, căci d. Iorga a dat școalei de bele-arte rangul de Academie. D. Petru Dragomirescu, a vorbit despre colaborarea intre Universitate și Academie, d. Bârsan, despre colaborarea intre Academia de muzică și Academia de arte frumoase. O mică cuvântare, dar plină de duh a d-lui Păstorel Teodoreanu, a fost aplaudata de asistenți._____ Noul președinte al Austriei Realegerea lui Wilhelm Miklis ca președinte al republicei austriace, este salutată de presa vieneză și germană cu cele mai entuziaste urări. Teze, broșuri, afișe mari și colorate, manifeste se pot tipări eftin, convenabil și ireproșabil la secția specială de Imprimate a Tipografiei ziarului „LUMEA" T-1 DE PRETUTIND „Blestemul” asupra Chiniei O nouă catastrofă îngrozitoare s’a produs în ultimile zile, în China. O întreagă provincie a fost inundată, ținutul Jinnan, cuprinzând câteva orașe, a fost complect distrus de valurile furioase ale apei. In acest groaznic cataclism, sau înregistrat 25.ooo victime omenești ; joo.ooo oameni au rămas fără adăpost. Chinezii comentează seria de inundații din ultimul timp, ca un blestem aruncat de Dumnezeu asupra acestei țări“... Proclamația conservatorilor chinezi arată că aceste catastrofe sunt „o pedeapsă aplicată chinejilor pentru că unii s’au prea europenizat...*. România In fruntea mortalității In Europa Comentarea cifrelor culese la recentul recensământ, dau loc la constări interesante cu privire la mișcarea populației din țara noastră. In ultimii zeci ani, adică dela 1921 până la 1930, am avut un total de 6.132.085 nașteri, iar numărul morților din România, în acelaș interval se urcă de 3.707.568 ceia ce dă un excedent de populație, în zece ani, de 2.424.317 suflete. Cu tot excedentul, România stă în fruntea tuturor statelor europene în ce privește mortalitate. Pe când în nici o țară procentul mortalității nu trece de 18 la mie, în România acest procent se ridică la 22. Sora lui Hittler și cantina rituala Sora lui Adolf Hittler, d-na Rambal, care din motive de ordin mistic s-a sinucis în casa acestuia, a fost în primii ani de după război conducătoarea cantinei studentelor evreice din Viena. Ea avea de observat să se respecte sever ritualul ortodox al mâncărurilor evreești. In legătură cu acest fapt, cantina a publicat următoarea explicație : „Regretăm că sora lui Hittler a condus câtva timp cantina studentelor evreice. La preluarea conducerii cantinei rituale, ea nu ne-a informat că e sora lui Hittler*. Gandhi și Einstein. Indianul V. A. Semdoram, unul din cei mai proeminenți conducători ai mișcării gandiste și profesor la Universitatea din Benares, a vizitat acum câteva zile orașul Berlin. In întrevederea avută cu savantul Einstein, i-a predat acestuia invitația Universităților indiene, anexând și un omagiu scris de Gandhi, anunțându-l că-l va vizita și personal. Einstein e foarte popular în India. El este socotit ca cel mai mare om al Europei, care, ca și Gandhi, și-a dedicat toată viața găsirhji dejyiru^i^^^ SFICHIUL ZILEI E vorba si se înființeze un crematoriu și la iași. Ideea ne socot măreață ! O fi ea bunâ'n altă parte. Dar noi destul ne-am ars in viață Ca să fim ,arși" și după moarte. vox DELA C- F. R. — Se afirmă că zilele acestea, dl. general Ionescu, directorul general c. f. r. se va prezenta în audiență a. S. Regelui. Audiența e pusă în legătură cu conflictul dintre directorul general al c. f. r. și dl. Vâlcovici, ministrul comunicațiilor. Prof. N. Iorga și moartea Matildei Cugler-Pont - O SCRISOARE EMOȚIONANTA țA PRIMULUI -----------------------------MINISTRU ------------------------------ Duminică la ora 2 după amiaza, Matilda Pont a fost condusă la ultimul locaș de către elita orașului. Pe sicriu numai două coroane, una din partea cercului didactic și alta din partea asociației femeilor creștine din Cluj. Cuvântul de despărțire fost spus de către d-nei Elena a Meissner. In emoția generală, d-na Meissner a cert și o scrisoare din partea d-lui N. Iorga. Scrisoarea d-lui Iorga a fost precedată de următoaarele rânduri adresate d-nei Meissner. Iată aceste rânduri: „Scumpă colegă* Te rog a scusa lipsa, mea la înmormântarea regretatei doamne Poni și a ceti in numele meu această pagină de omagiu adus memoriei sale. Primește le rog, scumpa colegă salutările și mulțumirele mele. (as) N. Iorga D. Iorga a fost coleg de Universitate cu d-na Meissner. Iată și textul omagiului primului ministru cetit de d-na Meissner: — „Venerabila doamnă care la o așa de înaintată vârstă pleacă dintre noi a fost, în viața ei împodobită cu atâtea daruri sufletești, un exemplu in toate privințele. Pe vremea când pcesia era sinceritate, sentiment și almplicitate, versurile Mathildei Cugler au fost cetite și, mai mult cântate, de atâta lume care a găsit în armonia ușoară a silabelor ritmice, cu un parfum de sentimentalitate duioasă, mângăere la multa su* iervilc și desiluiri. Soție a unui om eminent in care era întrupată discreta înțelepciune a rasei sale moldovenești d-na Poni a fost buna sfătuitoare care se ascunde și sprijinul moral cere e totdeauna la căpătâiul îndoelilor și năcazurilor pe care oricui, și mai ales omului drept și bun, lumea le dă din belșug. O astfel de viață să îndemne pe femeile de azi care au nevoe de asemenea îndemnuri și inversul ei să crească, harnic, modestele și bune, acelea de care, mâni, are nevoe neamul nostru, pentru a nu cădea pradă păcatelor fatale ale unei demitați in afară de morala eternă sau contra ei*. Rândurile acesta ale d-lui N. Jorge, au produs o emoța și o impresa căci acest gest extraordinară, al primului ministru, poate unic In felul său căci n’a uitat, cu toate grijele de toate zilele pentru țară, amintirea Matildei Poni, a fost considerat de asistență, ca un act pios și de dreptate omenească fără pereche. Vom publica mâine și cuvântarea de despărțire a c-nei Meissner. Simplicitatea tristei ceremonii a fost și mai impresionantă. Parcă fiecare își amintea din vremurile mult regretatei. mediaui-mă să cânt în pace o poesie, pusă în muzică de maestrul Sibianu și cântată abia anul trecut la Varșovia de artista polonă Larinova. S’o lisăm pe Matilda Poni și doarmă In pace. o*a