Lumea, octombrie-decembrie 1932 (Anul 15, nr. 4300-4377)
1932-12-08 / nr. 4358
redacția și Aministrarea IAȘI Str. Ștefan c. Mare 6 Atelierele tipografice Str. Uzinei No. 33 IAȘI ABONAMENTE: Pe un an Lei 850 Pe juman „ 440 Pe trei luni „ 230 pentru autorități» 1250 pentru preoți și învățători de la sate 750 îei anual Anul XV No. 435» 3 LEI NUMARUL 8 Decembrie 1932 Politică și sociali — Ziar independent 8 premii lei 12000 Societatea de asigurare miniul. tON No.8 Seria VII <și din țară ULTIMA ORA și străinătate Pe ori până azi Funcționarii atacați prin ziare vor trebui să se explice Ministerului de Interne Bocz. ‘Ministerul de interne a dat ori după amiaza o dispoziție prin care atrage atenția tuturor funcționarilor administrativi și adlițienești, depinzând de acest minister, că sunt oblicați ca atunci când prin ziare sau publicațiuni li se aduc invinuiri privind serviciul ce conduc, sau acte din viața lor privată, să se sesizeze singuri de aceasta și să raporteze ministerului explicațiile și desvinovățirile lor. CAMERA ȚINE CATE 2 ȘEDINȚE Cu începere de astăzi Camera va ține câte două ședințe pe zi. DL. MANIU IN CAPITALA Dl. prim-ministru Iuliu Maniu s’a înapoiat ori după amiază în Capitală venind de la Sinaia. CONSFĂTUIRE LA BCA NAȚIONALA La Banca Națională va avea loc mâine un important consiliu general cu care prilej d. Angelescu guvernatorul Băncii Naționale va face un expozeu asupra situației minelor de aur. Se vor lua hotărâri deosebit de importante în această chestiune. VIZITA LA PARIS AL LUI CHAMBERLAIN Dr. Neville Chamberlain ministrul de finanțe al Angliei sosește astăzi la Paris unde va avea o întrevedere cu dl. Martin ministrul de finanțe al Franței. D. MANIU RĂSPUNDE D-LUI IORGA In ședința de astăzi a Senatului d. prim ministru Maniu va răspunde interpelărei ce i-a adresat-o d. prof. lorga asupra politicei externe. ÎNTRUNIREA CONS. SOC. NAȚIUNILOR Consiliul Societăței Națiunilor s-a întrunit ori după amiază la ora 3 sub președinția d-lui Hymans, examinând conflictul chino-japonez. Consiliul a ratificat apoi numirea d-lui Joseph Avend ca secretar general al Ligii Națiunilor în urma retragerei lui Sir Erik Drumond. Reprezentantul Chinei a aratat că Japonia a violat pactul Societății Națiunilor, pactul Kellog Briand și a cerut ca să se retragă trupele din Mandciuria. Delegatul japonez a expus punctul de vedere al țărei sale. A recunoscut că intervenția Ligei Națiunilor a împiedicat războiul dar forul de la Geneva nu poate face nimic în cazul când situația din Extremul Orient s-ar agrava. DEMONSTRAȚIA ȘOMERILOR LA WASHINGTON Un număr de trei mii șomeri comuniști au încercat ori să demonstreze pe străzile orașului Washington. Cordoane de polițiști au înconjurat pe manifestanți silindu-i să se împrăștie. ARTIȘTI STRĂInI NU VOR MAI PUTEA JUCA IN ȚARA Consiliul de miniștri a decis să nu mai permită artiștilor străini să dea reprezentații mai mult de 15 zile. Și aceasta numai artiștilor consacrați, universal cunoscuți. Impozitele fiscale pentru reprezentațiile acestora nu vor putea fi sub nici un motiv reduse. Căt privește de scutire, nici nu poate fi vorba. Trotzki a părăsit Franța Paris 7. Trotzki împreună cu însoțitorul său a sosit aci emi după amiază venind din Kopenhaga cu trenul, spre Marsilia. Fostul conducător al Sovietelor a părăsit imediat Parisul prin gara Lyon. Trotzki a străbătut Parisul fără nici un incident, fiind însoțit de un discret serviciu de ordine. Numărul ziariștilor și al mulțimei curioase a fost de data aceasta mult mai mic decât la prima trecere a lui prin Paris. La Marsilia se va îmbarca pe un vapor care-l va transporta spre Turcia. Situația politică din Balcani obiectul unei consfătuiri intre șefii de stat major Budapesta. Agenția telegrafică ungară desminte știrea apărută în presa străină că delegații statului major italian, bulgar, albanez și ungar se vor întruni la Budapesta în cursul lunei Decembrie, pentru a examina situația actuală militară și politică din Europa Centrală și Balcani. Ciocniri sângeroase între greviști și polițiști la Atena Atena 7. Greva transporturilor s'a agravat pe ziua de ori. Cu toate măsurile luate greva se extinde și în celelalte orașe. Circulația tramvaelor pe ziua de ezi s’a făcut cu ajutorul voluntarilor. Greviștii au tras însă asupra înlocuitorilor iar poliția a ripostat cu gloanțe oarbe. Totuși s-au înregistrat răniți iar un grevist a fost omorât. Șeful guvernului a declarat că vor fi concediați toți acei greviști care nu vor relua lucrul pe ziua de azi. Ministrul de interne a afirmat că mișcarea aceasta are caracter comunist, guvernul e hotărât să o suprime fără șovăire. Poliția a confiscat ziarul comunist „Rilopantis“ și a arestat întregul personal de redacție și tipografie al acestui ziar. Membrii comitetului executiv al funcționarilor, care au fost arestați ori, au declarat greva foamei. Sinuciderea unui cunoscut director de banca, ginerele bancherului Elly Berkowitz — Cum și-a pus capăt vieții cunoscutul mare bancher — Galați 7. O impresionantă sinucidere s'a petrecut or la ora 3 d. a. Bancherul Alfred Rubins ștemn în etate de 45 ani, proprietarul băncei Jack Rubinstein s’a sinucis, trăgându-și un glonte de revolver în inimă. Moartea i-a fost fulgerătoare. Imediat au fost înștiințate autoritățile și medicii care s’au transportat la locuința sinucigașului din str. Domnească, dar orice intervenție era inutilă. Cauzele actului disperat nu se cunosc. Rubinstein se înapoiase ori după amiază din Capitală unde a stat două săptămâni. A fost întâmpinat de rude și prieteni care n'au observat nici o schimbare în felul lui de a fi. Versiunile despre jenă financiară sunt excluse de care Rubinstein avea o situație materială strălucită. Alfred Rubinstein era proprietarul marelui hotel „Lyon“ din București, a mai multor imobile din Galați. Sinuciderea lui Rubinstein răspândită cu iuțeală în tot orașul a produs enormă senzație deoarece era foarte cunoscut. Rubinstein era ginerele bancherului bucureștean Ely Berkovitz și se bucura de mare considerație pentru actele sale de filantropie. La locuința lui este un adevărat pelerinaj.* Autoritățile au sigilat ori birourile băncei. Moratoriul datoriilor de din nou cerut de statele europene — Intervenția Cehoslovaciei și a fasciștilor italieni — Praga 7. — Ministrul Cehoslovaciei la Washington a prezentat eri o notă a guvernului său, prin care Cehoslovacia cere din nou prelungirea moratoriului moratoriului pentru plata datoriilor de războiu. Totodată guvernul ceh cere o fundamentală revizuire a plății acestor datorii. Roma 7. Marele consilier fascist a invitat ora guvernul să facă tot posibilul pentru a achita rata scadentă la 15 Decembrie datorată Americei în contul datoriilor de răsboi. Pe de altă parte marele Consilier s-a pronunțat că singura modalitate de rezolvare a crizei economice mondiale este trecerea cu buretele peste toate datoriile europene. Sona 7.—Guvernul bulgar a anunțat aseară pe creditorii străini că 9 nu poate plăti decât 40 la sută din cuponul datoriei externe. * New York 7.— Marele cotidian american „New York Times“ crede a ști că președintele Hoover a luat hottărât de a transmite Europei, un mesaj special în chestiunea datoriilor de răsboi. Noul Reichstag 6#a întrunit em eoțiunile de neîncredere în guvern. Alegerea președintelui și vice-președinților. Atacurile adresate mareșalului Hindenburg, von Papen și gen. Schleicher Berlin 7 —Noul Reichsl S’a procedat apoi la aletag ales în luna Noembrie. Igerea biroului Reichstagu:* , *—• Juk Qk Goering nasionalsocialist a fost ales președintele Reichstagului cu 279 voturi, iar vicepreședinți d-nii Esser din partidul centrului și Braun din partidul populist bavarez. Au candidat pentru locul de președinte d-nii Goering național-socialist, Loebe social - democrat, 1 naționalgerman și un comunist. In primul scrutin dl Goering întrunind șase voturi peste majoritatea absolută a fost proclamat ales- Luând cuvântul, noul președinte al Reichstagului a declarat că va lucra pentru apărarea reprezentărei națiune împotriva regimului de baionete. E regretabil că prin guvernul von Schleicher armata intră în politica internă, s a întrunit ori pentru prima oară. In vederea solemnităței deschidrei, s’a oficiat un serviciu religios dimineață la Biserica Catolică. Au participat numeroși parlamentari, în special cei aparținând partidului centrului, populist bavarez. Dintre fruntașii partidului centrului au participat prelatul Kaas șeful partidului, fostul cancelar Bruening, Esser vice-președintele Reichstagului, încă de la ora 12 o imensă mulțime staționa în fața Reichstagului. Autoritățile au luat severe măsuri de pază, detașamente de polițiști fiind trimise pentru a evita eventuale incidente. In diferite secțiuni, s’au întrunit fracțiunile politice reprezentate în Reichstag, pentru a-și preciza atitudinea ce urmează să o aibă față de guvern. La ora 3 a avut loc ședința solemnă de deschidere, sub preșidenția generalului Litzmann naționalsocialist, cel mai în vârstă parlamentar, care a prezidat și ședința de deschidere actualei diete prusiene. La biroul adunărei s-au depus două moțiuni de neîncredere în guvern, una din partea social-democraților și cealaltă a comuniștilor. Deputații nați-socialiști au venit cu toții îmbrăcați în uniformă hitleristă. Președintele de vârstă al Adunării, generalul Litzmann în discursul său inaugural, a atacat violent pe mareșalul Hindenburg, spunând că e de neînțeles prin aceia că a fost chemat la guvern von Papen și generalul von Schleicher, refuzând lui Hitler conducerea țării. In timpul cât și-a ținut Deputatul comunist Torg" Ier arată ce a determinat pe comuniști să depuie moțiunea de neîncredere. Deputatul centrist Breitschweig a susținut că moțiunea nu e justificată; înainte de a trece la vot trebuie să cunoaștem declarația program a guvernului. Reprezentanții social - democraților au declarat că nu au încredere în guvern. Numirea lui Bracht este o dovadă elocventă de continuitatea politicei lui von Papen. Motiunele de neîncredere au fost respinse de adunare. In intrarea ordinei de zi a Reichstagului este senzazaționalul proect al hitleriștilor pentru numirea unui locțiitor al președintelui Reichuluii Scopul ofensivei japoneze în Mandciuria — Nota adresată Sovietelor — Tokio 7. Guvernul japonez a trimis Sovietelor o notă în care explică motivele pentru care a luat măsuri militare în nord-vestul Mandciuriei. Nota precizează că ofensiva trupelor aliate, japoneze și mandciuriene, spre Khailar este îndreptată contra rebelilor față de refuzul șefilor acestora, de a pune în libertate pe supușii japonezi și mandciurieni pe cari îi țin ca ostateci. Scopul principal al ofensivei este de a restabili ordinea în nordul Mandciuriei, asigurând astfel liniștea populației și traficul normal pe căile ferate din acea regiune.* Tokio 7. Se anunță că armatele japoneze în ofensivă în nord-vestul Mandaiuriei au reușit să pună pe fugă rupele rebelilor da sub conducerea generalului Lu Ping discursul generalul Litzman Ouen. Rebelii au fost siliți a fost deseori întrerupt de să treacă pe teritoriul Bucomunisti siei unde au fost dezarmați și internați în lagăre speciale. Printre prizonieri se găsește și generalul Su Ping Ouen. Trupele japoneze și-au întrerupt ofensiva din cauza vremei defavorabile și a zăpadei căzute în mari cantități._________________ Grava agresiune din localitate Lucrătorul C. Mustață din str. Locomotivei 2, venind eri la patronul său Pandele Ionescu în str. Sălciilor , dela care avea de primit niște bani, a fost luat la bătaie de acesta ajutat și de lucrătorul Neculai Bucovan. La un moment dat Mustață a fost lovit cu un ciocan în cap, atât de grav încât a fost necesară transportarea lui la spitalul israelit unde i s’au dat îngrijiri. Cazul a fost adus la cunoștința poliției. Agresorii au fost reținuți in vederea anchetei» Statele Unite au rupt relațiile diplomatice cu Spania New York 7.Guvernul american a prezentat o notă Spaniei în care declară că nu poate să admită în nici un caz hotărârea guvernului actual de a anula contractul de conversiune încheiat de fostul dictator Primo de Rivera cu Societatea americană de telefoane. Neprimind răspuns satisfăcător în termenul fixat de 24 ore,Statele Unite au rupt raporturile diplomatice cu Spania. Accidentul vaporului „Cerna-Vodă“ — Panica printre pasagerii Constanța 7. O ceață deasă s’a abătut asupra Dunărei făcând imposibilă navigația vapoarelor. Vaporul de pasageri „Cerna- Vodă“ care face cursa Brăila—Măcin a suferit avarii, ne mai putând înainta. S*a produs panică printre pasageri. A plecat din Constanța un vas de salvare aducând călătorii în port. Revoluția pe cale să isbucnească in Spania Madrid. Edificiile ministerelor, poștei centrale și alte importante instituții publice sunt păzite de puternice forțe militare și polițienești. Cauza acestor măsuri nu se cunoaște. Se svonește că sunt temeri de o iminentă isbucnire a revoluției. Ședința delegației economice a guvernului Boc. 7. Delegația economică a guvernului s’a întrunit aseară examinând politica comercială a României față de diferite țări, în legătură cu aplicarea regulamentului importului. S'au mai examinat nouile propuneri italiene pentru încheierea unei convenții de clearing și s’au fixat nouile instrucțiuni care se vor da delegațiilor români. Astăzi are loc la ministerul de finanțe o ședință a comisiei ministeriale, înainte de a se întruni consiliul de miniștri, care va fixa normele pe care urmează să fie întocmit bugetul de 1933—34. Tot astăzi se întrunește comisia superioară a contingentărilor. Reprezentanții marilor puteri au examinat cererea de înarmare a Germaniei Geneva. Reprezentanți Angliei, Franței, Italiei, Germaniei și Americei s-au întrunit ori dimineață, examinând cererea Germaniei cu privire la egalitatea de drepturi la înarmare. Dl. Norman Davis, delegatul Statelor Unite, a dat lămuriri asupra planului american privind cererea Germaniei. A urmat apoi o lungă consfătuire între d-nii von Neurath și Herriot. Discuțiile au fost întrerupte la ora 11, deoarece urma să înceapă consiliul Societății Națiunilor. * Geneva 7.—In ședința de ori dimineață a conferinței dezarmărei dl. von Neurath reprezentantul Germaniei a stăruit ca să cunoască punctul de vedere francez , chestiunea egalității de drepturi la înarmare și securitate așa cum este incadrată în propunerea americană. Dl. Ed. Herriot în răspunsul său, a reamintit Franța nu s’a pronunțat; împotriva egalității de drepturi cerută de Germania. Franța pune condiția ca această egalitate să se exercite într’un regim internațional, asigurând tutura națiunilor interesate o egali securitate. Cu cât Franța va vedea securitatea sa garantată de orice primejdie de agresiune, cu atât va fi dispusă să lase Germaniei recăpătărea independenței în materia armamntelor. £ Indrăznețul furt din str. El. Doamnă Un îndrăzneț furt s’a comis eri la amiază la locuința d-lui M. losub din str. Elena Doamnă 65. Locatarul lipsind câteva ore de acasă, hoții prin chei potrivite s’au introdus în interior de unde au furat bijuterii, haine și o sumă de bani. Jaful a fost descoperit la reîntoarcerea acasă a locatarului, care nu a avut altceva de făcut decât să reclame cazul poliției. Sondă mistuită de flăcări Buc. 7.—Un groaznic incendiu isbucnit ori după amiază, a distrus în mai puțin de jumătate oră, sonda No. 57 aflată în producție, a Soc. Steaua Română din schela Agafița (Câmpina). Pagubele întrec suma de un milion. Starea lui Poincaré îngrijorătoare Paris 7.—Starea sănătății lui Poincaré s’a înrăutățit. Medicii curanți sunt foarte îngrijorați de starea pacientului. 12.000 lucrători au declarat grevă . Madrid. 7. Din Valencia se anunță că lucrătorii metalurgiști — în număr de 12.000 — au declarat ori grevă cerând sporirea salariilor și micșorarea orelor de muncă. Știri Geneva 7.— Guvernul japonez a înștiințat Consiliul Societății Națiunilor că, în cazul când nu se va recunoaște autonomia noului stat al Mandaiuriei, Japonia se va retrage din Liga Națiunilor. © Berlin 7. Din localitatea Landberg în Prusia Orientală, se anunță o impresionantă nenorocire, închizând în cursul nopții, capacul de la coșul sobei, au fost găsiți a doua zi morți prin asfixierea gazelor emanate, patru tineri . Conform programului astănoapte la ora 12.10, sosit în stafia locală expresul de lux „Pullman“ al soc. Wagons-Lits cu excursioniștii ieșeni reîntorși din Capitală. Toți participanții au ținut din nou să exprime mulțumiri ziarelor „Lumea“ și „Opinia“ care au organizat excursiunea»