Lumea, octombrie-decembrie 1932 (Anul 15, nr. 4300-4377)

1932-12-08 / nr. 4358

redacția și Am­inistrarea IAȘI Str. Ștefan c. Mare 6 Atelierele tipografice Str. Uzinei No. 33 IAȘI ABONAMENTE: Pe un an Lei 850 Pe jum­­an „ 440 Pe trei luni „ 230 pentru autorități» 1250 pentru preoți și învă­țători de la sate 750 îei anual Anul XV No. 435» 3 LEI NUMARUL 8 Decembrie 1932 Politică și sociali — Ziar independent 8 premii lei 12000 Societatea de asigurare miniul.­ tON No.8 Seria VII <și din țară ULTIMA ORA și străinătate Pe ori până azi Funcționarii atacați prin ziare vor trebui să se explice Ministerului de Interne Boc­­z. ‘Ministerul de in­terne a dat ori după­­ amia­­za o dispoziție prin care atrage atenția tuturor fun­cționarilor­­ administrativi și adlițienești, depinzând de acest minister, că sunt obli­cați ca atunci când prin ziare sau publicațiuni li se aduc invinuiri privind ser­­viciul ce conduc, sau acte din viața lor privată, să se sesizeze singuri de aceasta și să raporteze ministerului explicațiile și desvinovățirile lor. CAMERA ȚINE CATE 2 ȘEDINȚE Cu începere de astăzi Camera va ține câte­­ două ședințe pe zi. DL. MANIU IN CAPITALA Dl. prim-ministru Iuliu Maniu s’a înapoiat ori după amiază în Capitală venind de la Sinaia. CONSFĂTUIRE LA B­CA NAȚIONALA La Banca Națională va avea loc mâine un impor­tant consiliu general cu care prilej d. Angelescu guver­natorul Băncii Naționale va face un expozeu asupra si­tuației minelor de aur. Se v­or lua hotărâri deosebit de importante în această chestiune. VIZITA LA PARIS A­L LUI CHAM­BERLAIN Dr. Neville Chamberlain ministrul de finanțe al An­gliei sosește astăzi la Paris unde va avea o întrevedere cu dl. Martin ministrul de finanțe al Franței. D. MANIU RĂSPUNDE D-LUI IORGA In ședința de astăzi a Se­natului d. prim ministru Ma­niu va­­­ răspunde interpelă­­rei ce i-a adresat-o d. prof. lorga asupra politicei ex­­terne. ÎNTRUNIREA CONS. SOC. NAȚIUNILOR Consiliul Societăței Nați­­unilor s-a întrunit ori după amiază la ora 3 sub preșe­dinția d-lui Hymans, exa­minând conflictul chino-ja­­ponez. Consiliul a ratificat apoi num­irea d-lui Joseph Ave­­nd­ ca secretar general al Ligii Națiunilor în urma re­­tragerei lui Sir Erik Dru­­mond. Reprezentantul Chinei a aratat că Japonia a violat pactul Societății Națiunilor, pactul Kellog Briand și a cerut ca să se retragă tru­pele din Mandciuria. Delegatul japonez a ex­pus punctul de vedere al țărei sale. A recunoscut că intervenția Ligei Națiunilor a împiedicat războiul dar forul de la Geneva nu poate face nimic în cazul când situația din Extremul­ Orient s-ar agrava. DEMONSTRAȚIA ȘOMERILOR LA WASHINGTON Un număr de trei mii șo­meri comuniști au încercat ori să demonstreze pe stră­zile orașului Washington. Cordoane de polițiști au înconjurat pe­­ manifestanți silindu-i să se împrăștie. ARTIȘTI STRĂInI NU VOR MAI PUTEA JUCA IN ȚARA Consiliul de miniștri a decis să nu mai permită ar­tiștilor străini să dea re­prezentații mai mult de 15 zile. Și aceasta numai ar­tiștilor consacrați, univer­sal cunoscuți. Impozitele fiscale pentru reprezentațiile acestora nu vor putea fi sub nici un motiv reduse. Căt privește de scutire, nici nu poate fi vorba. Trotzki a părăsit Franța Paris 7.­ Trotzki împre­ună cu însoțitorul său a so­sit aci emi după amiază ve­nind din Kopenhaga cu tre­nul, spre Marsilia. Fostul conducător al Sovietelor a părăsit imediat Parisul prin gara Lyon. Trotzki a străbătut Pari­sul fără nici­­ un incident, fiind însoțit de un discret serviciu de ordine. Numă­rul ziariștilor și al mulțimei curioase a fost de data a­­ceasta mult mai mic decât la prima trecere a lui prin Paris. La Marsilia se­­ va îmbar­ca pe un vapor care-l va transporta spre Turcia. Situația politică din Balcani obiectul unei consfătuiri intre șefii de stat major Budapesta­­. Agenția te­legrafică ungară desminte știrea apărută în presa străi­nă că delegații statului ma­jor italian, bulgar, albanez și ungar se vor întruni la Budapesta în cursul lunei Decembrie, pentru a exa­mina situația actuală mili­tară și politică din Europa Centrală și Balcani. Ciocniri sângeroase între greviști și polițiști la Atena Atena 7.­­ Greva tran­sporturilor s'a agravat pe ziua de ori. Cu toate măsu­­rile luate greva se extinde și în celelalte orașe. Circulația tramvaelor pe ziua de ezi s’a făcut cu a­­jutorul voluntarilor. Gre­viștii au tras însă asupra înlocuitorilor iar poliția a ripostat cu gloanțe oarbe. Totuși s-au înregistrat ră­niți iar un grevist a fost omorât. Șeful guvernului a decla­rat că vor fi concediați toți acei greviști care nu vor relua lucrul pe ziua de azi. Ministrul de interne a afirmat că mișcarea aceasta are caracter comunist, gu­vernul e hotărât să o supri­­me fără șovăire. Poliția a confiscat ziarul comunist „Rilopantis“ și a arestat întregul personal de redacție și tipografie al a­­cestui ziar. Membrii comitetului exe­­cutiv al funcționarilor, care au fost arestați ori, au de­clarat greva foamei. Sinuciderea unui cunoscut di­rector de banca, ginerele ban­cherului Elly Berkowitz — Cum și-a pus capăt vieții cunoscutul mare bancher — Galați 7. O impresionantă sinucidere s'a petrecut or­ la ora 3 d. a. Bancherul Alfred Rubins ștemn în etate de 45 ani, proprietarul băncei Jack Rubinstein s’a sinucis, tră­­gându-și un glonte de re­volver în inimă. Moartea i-a fost fulgerătoare. Ime­diat au fost înștiințate au­toritățile și medicii care s’au transportat la locuința si­­nucigașului din str. Dom­nească, dar orice interven­­ție era inutilă. Cauzele actului disperat nu se cunosc. Rubinstein se înapoiase ori după amiază din Capi­tală unde a stat două săp­tămâni. A fost întâmpinat de rude și prieteni care n'au observat nici o schim­bare în felul lui de a fi. Versiunile despre jenă fi­nanciară sunt excluse de ca­­re Rubinstein avea o situ­ație materială strălucită. Al­fred Rubinstein era propri­etarul marelui hotel „Lyon“ din București, a mai multor imobile din Galați. Sinuciderea lui Rubinstein răspândită cu iuțeală în tot orașul a produs enormă senzație deoarece era foarte cunoscut. Rubinstein era ginerele bancherului bucureștean E­­l­y Berkovitz și se bucura de mare considerație pentru actele sale de filantropie. La locuința lui este un adevă­rat pelerinaj.* Autoritățile au sigilat ori birourile băncei. Moratoriul datoriilor de din nou cerut de statele europene — Intervenția Cehoslovaciei și a fasciștilor italieni — Praga 7. — Ministrul Ce­hoslovaciei la Washington a prezentat eri o notă a gu­vernului său, prin care Ce­­hoslovacia cere din nou pre­lungirea moratoriului mo­­ratoriului pentru plata da­toriilor de războiu. Totodată guvernul ceh cere o fundamentală revi­zuire a plății acestor da­torii. Roma 7. Marele consilier fascist a invitat ora guver­nul să facă tot posibilul pen­tru a achita rata scadentă la 15 Decembrie datorată Americei în contul datoriilor de răsboi. Pe de altă parte marele Consilier s-a pronunțat că singura modalitate de re­zolvare a crizei economice mondiale este trecerea cu buretele peste toate dato­riile europene. Son­a 7.—Guvernul bulgar a anunțat aseară pe credi­torii străini că 9 nu poate plăti decât 40 la sută din cuponul datoriei externe. * New York 7.— Marele co­tidian­­ american „New­ York Times“ crede a ști că pre­ședintele Hoover a luat hot­tărât de a transmite Euro­pei, un mesaj special în chestiunea datoriilor de răs­boi. Noul Reichstag 6#a întrunit em­­ eoțiunile de neîncredere în guvern. Alegerea președintelui și­ vice-președin­ților. Atacurile adresate mareșalului Hindenburg, von Papen și gen. Schleicher Berlin 7 —Noul Reichs­­l S’a procedat apoi la ale­­tag ales în luna Noembrie. I­gerea biroului Reichstagu­­:* , *—• Juk Qk Goering nasional­socialist a fost ales preșe­dintele Reichstagului cu 279 voturi, iar vice­președinți d-nii Esser din partidul cen­trului și Braun din partidul populist bavarez. Au candidat pentru locul de președinte d-nii Goering național-socialist, Loebe so­cial - democrat, 1 național­­german și un comunist. In primul scrutin dl­ Goe­ring întrunind șase voturi peste majoritatea absolută a fost proclamat ales- Luând cuvântul, noul pre­ședinte al Reichstagului a declarat că va lucra pentru apărarea reprezentărei na­țiune­ împotriva regimului de baionete. E regretabil că prin guvernul von Schlei­cher armata intră în poli­tica internă, s a întrunit ori pentru pri­ma oară. In vederea solemnităței deschid­rei, s’a oficiat un serviciu religios dimineață la Biserica Catolică. Au participat numeroși parlamentari, în special cei aparținând partidului cen­trului, populist bavarez. Dintre fruntașii partidului centrului au participat pre­latul Kaas șeful partidului, fostul cancelar Bruening, Esser vice-președintele Reichstagului, încă de la ora 12 o imensă mulțime sta­ționa în fața Reichstagului. Autoritățile au luat severe măsuri de pază, detașa­­mente de polițiști fiind tri­mise pentru a evita even­­tuale incidente. In diferite secțiuni, s’au întrunit fracțiunile politice reprezentate în Reichstag, pentru a-și preciza atitudi­nea ce urmează să o aibă față de guvern. La ora 3 a avut loc șe­dința solemnă de deschi­dere, sub preșidenția gene­­ralului Litzmann național­­socialist, cel mai în vârstă parlamentar, care a prezi­dat și ședința de deschi­dere actualei diete prusiene. La biroul adunărei s-au depus două moțiuni de ne­încredere în guvern, una din partea social-democra­­ților și cealaltă a comuniș­tilor. Deputații nați-socialiști au venit cu toții îmbrăcați în uniformă hitleristă. Președintele de vârstă al Adunării, generalul Litz­mann în discursul său i­­naugural, a atacat violent pe mareșalul Hindenburg, spunând că e de neînțeles prin aceia că a fost che­­mat la guvern von Papen și generalul von Schleicher, refuzând lui Hitler condu­cerea țării. In timpul cât și-a ținut Deputatul comunist Torg" Ier arată ce a determinat pe comuniști să depuie mo­țiunea de neîncredere. Deputatul centrist Breit­­schweig a susținut că mo­țiunea nu e justificată; îna­inte de a trece la vot tre­buie să cunoaștem decla­rația program a guvernului. Reprezentanții social - de­mocraților au declarat că nu au încredere în guvern. Nu­mirea lui Bracht este o do­vadă elocventă de conti­nuitatea politicei lui von Papen. Motiunele de neîncredere au fost respinse de adu­nare. In intrarea ordinei de zi a Reichstagului este senza­­zaționalul proect al hitleriș­­tilor pentru numirea unui locțiitor al președinte­lui Reichuluii Scopul ofensivei japoneze în Mandciuria — Nota adresată Sovietelor — Tokio 7. Guvernul japo­­nez a trimis Sovietelor o notă în care explică moti­vele pentru care a luat mă­suri militare în nord-vestul Mandciuriei. Nota precizează că ofen­siva trupelor aliate, japo­neze și mandciuriene, spre Khailar este îndreptată con­tra rebelilor față de refuzul șefilor acestora, de a pune în libertate pe supușii ja­ponezi și mandciurieni pe cari îi țin ca ostateci. Scopul principal al ofen­sivei este de a restabili or­dinea în nordul Mandciu­riei, asigurând astfel liniș­tea populației și traficul nor­mal pe căile ferate din acea regiune.* Tokio 7. Se anunță că ar­matele japoneze în ofensivă în nord-vestul Mandaiuriei au reușit să pună pe fugă rupele rebelilor da sub con­ducerea generalului Lu Ping discursul generalul Litzman Ouen. Rebelii au fost siliți a fost deseori întrerupt de să treacă pe teritoriul Bu­­comunisti­ siei unde au fost dezarmați și­­­ internați în lagăre spe­ciale. Printre prizonieri se găsește și generalul Su Ping Ouen. Trupele japoneze și-au în­trerupt ofensiva din cauza vremei defavorabile și a ză­­padei căzute în mari can­tități._________________ Grava agresiune din localitate Lucrătorul C. Mustață din str. Locomotivei 2, venind eri la patronul său Pandele Ionescu în str. Sălciilor , dela care avea de primit niște bani, a fost luat la bă­taie de acesta ajutat și de lucrătorul Neculai Bucovan. La un moment dat Mustață a fost lovit cu un ciocan în cap, atât de grav încât a fost necesară transportarea lui­ la spitalul israelit unde i s’au dat îngrijiri. Cazul a fost adus la cu­noștința poliției. Agresorii au fost reținuți in vederea anchetei» Statele­ Unite au rupt relațiile diplo­matice cu Spania New­ York 7.­­Guvernul american a prezentat o notă Spaniei în care declară că nu poate să admită în nici un caz hotărârea guvernu­lui actual de a anula con­tractul de conversiune în­cheiat de fostul dictator Primo de Rivera cu Socie­tatea americană de tele­foane. Neprimind răspuns satisfăcător în termenul fixat de 24 ore,Statele­ Unite au rupt raporturile diplomatice cu Spania. Accidentul vaporului „Cerna-Vodă“ — Panica printre pasageri­i Constanța 7. O ceață dea­să s’a abătut asupra Dună­rei făcând imposibilă navi­gația vapoarelor. Vaporul de pasageri „Cer­na- Vodă“ care face cursa Brăila—Măcin a suferit a­­varii, ne mai putând îna­inta. S*a produs panică prin­tre pasageri. A plecat din Constanța un vas de salva­re aducând călătorii în port. Revoluția pe cale să isbucnească in Spania Madrid­­. Edificiile mi­nisterelor, poștei centrale și alte importante instituții pu­blice sunt păzite de puter­nice forțe militare și poli­țienești. Cauza acestor mă­suri nu se cunoaște. Se svo­nește că sunt temeri de o iminentă isbucnire a revo­luției. Ședința delegației economice a guvernului Boc. 7. Delegația econo­mică a guvernului s’a în­trunit aseară examinând po­litica comercială a României față de diferite țări, în le­­gătură cu aplicarea regula­­mentului importului. S'au mai examinat nouile propuneri italiene pentru încheierea unei convenții de clearing și s’au fixat nouile instrucțiuni care se vor da delegațiilor români. Astăzi are loc la minis­terul de finanțe o ședință a comisiei ministeriale, îna­inte de a se întruni consi­liul de miniștri, care va fixa normele pe care urmează să fie întocmit bugetul de 1933—34. Tot astăzi se în­trunește comisia superioară a contingentărilor. Reprezentanții marilor puteri au examinat cererea de înar­mare a Germaniei Geneva­­. Reprezentanți Angliei, Franței, Italiei, Ger­maniei și Americei s-au în­trunit ori dimineață, exami­nând cererea Germaniei cu privire la egalitatea de drep­turi la înarmare. Dl. Norman Davis, dele­gatul Statelor Unite, a dat lămuriri asupra planului a­­merican privind cererea Ger­maniei. A urmat apoi o lun­gă consfătuire între d-nii von Neurath și Herriot. Dis­cuțiile au fost întrerupte la ora 11, deoarece urma să înceapă consiliul Societății Națiunilor. * Geneva 7.—In ședința de ori dimineață a conferinței dezarmărei dl. von Neurath reprezentantul Germaniei a stăruit ca să cunoască punc­tul de vedere francez , chestiunea egalității de drep­turi la înarmare și secu­ritate așa cum este inca­drată în propunerea ameri­cană. Dl. Ed. Herriot în răs­punsul său, a reamintit Franța nu s’a pronunța­t; împotriva egalității de drep­turi cerută de Germania. Franța pune condiția ca această egalitate să se exer­cite într’un regim interna­țional, asigurând tutura națiunilor interesate o egali securitate. Cu cât Franța va vedea securitatea sa garan­tată de orice primejdie de agresiune, cu atât va fi dis­pusă să lase Germaniei re­­căpătărea independenței în materia armamntelor. £ Indrăznețul furt din str. El. Doamnă Un îndrăzneț furt s’a co­mis eri la amiază la locu­ința d-lui M. losub din str. Elena Doamnă 65. Locata­rul lipsind câteva ore de acasă, hoții prin chei po­trivite s’au introdus în in­terior de unde au furat biju­­terii, haine și o sumă de bani. Jaful a fost descoperit la reîntoarcerea acasă a loca­tarului, care nu a avut alt­ceva de făcut decât să re­­clame cazul poliției. Sondă mistuită de flăcări Buc. 7.—­Un groaznic in­cendiu isbucnit ori după a­­miază, a distrus în mai pu­țin de jumătate oră, sonda No. 57 aflată în producție, a Soc. Steaua Română din schela Agafița (Câmpina). Pagubele întrec suma de un milion. Starea lui Poincaré îngrijorătoare Paris 7.—Starea sănătății lui Poincaré s’a înrăutățit. Medicii curanți sunt foarte îngrijorați de starea pacien­tului. 12.000 lucrători au declarat grevă . Madrid. 7. Din Valencia se anunță că lucrătorii meta­­lurgiști — în număr de 12.000 — au declarat ori grevă ce­­rând sporirea salariilor și micșorarea orelor de muncă. Știri Geneva 7.— Guvernul ja­­­ponez a înștiințat Consiliul Societății Națiunilor că, în cazul când nu se va recu­noaște autonomia noului stat al Mandaiuriei, Japonia se va retrage din Liga Națiu­­nilor. © Berlin 7. Din­ localitatea Landberg în Prusia Orien­tală, se anunță o impresio­­nantă nenorocire, închizând în cursul nop­ții, capacul de la coșul so­bei, au fost găsiți a doua zi morți prin asfixierea ga­zelor emanate, patru tineri . Conform programului astănoapte la ora 12.10­­, sosit în stafia locală expre­sul de lux „Pullman“ al soc. Wagons-Lits cu excursio­niștii ieșeni reîntorși din Capitală. Toți participanții au ținut din nou să exprime mulțumiri ziarelor „Lumea“ și „Opinia“ care au organi­zat excursiunea»

Next