Lumea, aprilie-iunie 1935 (Anul 18, nr. 5074-5149)

1935-06-10 / nr. 5132

DE O ZI PE ALTA Restaurația Devalorizarea Cadril Dum­ii Omagii I. h. 8 V 935 Restaurația a serbat un mic jubileu: s'au împlinit cinci ani de la întoarcerea M. S. Regelui Carol II-lea. Poporul aliniat la frontul dinastiei, salută cu bucurie a­­ceastă anuală revocare a zi­lei în care Suveranul a ate­rizat din înălțimi printre ai Săi. Un Rege tânăr antrenează istoria , n-o suportă pasiv și resemnat. Chemat la condu­cere de destinul istoric pe care nimic ni-l poate opri în desăvârșirea lui, Regele nos­tru continuă linia ascendentă a unei cariere care ținând de om, consacră marele principiu pe care poporul român l-a consfințit cu sângele lui: monarhie tare într’o țară li­­­beră și mare. Trăiască Regele Carol al II-lea. Francul francez regele ne­­incoronat al valutelor tari, este pe cale să apună. Numai republicanii îl mai susțin din răsputeri, ca o i­­lustrație a paradoxului, că nimeni nu admiră mai mult pe Regi de­cât supușii unei republici. Francul este mândria Franței, onoarea și a Franței grijulie de moneda ei, dar mai ales de posesorii ei. Este cu­rios dar totuș adevărat: ni­­căeri mai mult ca în Franța omul bogat, rentierul, nu se simte mai la largul lui. Ar fi ceva complimentar la zică­­toarea curentă : trăește bine ca „der liebe Gott în Franc­­kreich“ — țară atât de liper­­cugetătoare ! Totuș în aceiaș Franță a valutei aur, s'a pornit o miș­care de devalorizare a fran­cului, în scop de a obține un avans asupra exportului ce­lorlalte țări concurente. Franța a devenit, după de­­valaționiști, o țară prea scum­pă pentru străini. Averea cea mare a republicei Galice con­stă în aur, e drept, dar și în virtuțile ei turistice. Frumoasa țară dintre cele două mări, a devenit un Chanaan pe care cei doritori și ahtiați de dân­sul nu-l pot privi de­cât de departe ! De aci, acțiunea de submi­nare a francului. O acțiune subversivă care n'are nici mă­car scuza că este pornită de la bolșevici. Sau în cazul de față, „bolșevicii" sunt niște burghezi ca din Reynaud, Scapin, care cred în D-zeu și în lumea viitoare dar care nu se grăbesc din această cauză a­ trece neobservați pe lumea aceasta. 1 Lumea mirată de puterea de rezistență a d-lui Mano­­lescu-Strunga, văzându-i că rezistă tuturor atacurilor, ar dori să-l vadă cel puțin miș­cat din loc și mutat la alt de­­­partament. Dl. Manolescu-Strunga dacă 0 fi să fie guvernul, va face ocolul tuturor ministerelor, dar nu va fi debarcat nici­o­­dată, fiindcă nefiind adus cu voia partidului, nu are mo­tive să plece când partidul­­ are alte nevoi ! Partidul georgist până să fie pus în situația de a face istorie, a adunat un număr­­ de profesori care scriu isto­ria. Din nefericire, acești i­­luștrii istoriografi se ciocnesc. in...trecut cu repercursiuni re­­­gretabile asupra coheziunei lor plin prezent. Dl. George Brătianu emerit istoric, se vede pus­­ în situa­­ția delicată de a arbitra î­n­­tre partizanii săi care riscă a perde activitatea fiindcă se pun în contrazicere cu ade­­­vărul istoric. ■ D'. George Brătianu susți­nut de d. prof. N. Iorga se pregătea de fotoliul academi­cian ocupat de Balș, când a păru candidatura d-lui Titu­­lescu. La mirarea unora că locul unui istoric a fost ocupat de un strălucit jurist, s'a răspuns: Dl. George Brătianu scrie istoria; d. Titulescu o facet LUMEA ...lui Seleszei i s'au amenajat în Închi­soare două camere cu tot confortul, chiar și cu radio. •■•lid ■Iudeul basarabean de la facultatea de Drept din localitate, urmând să-și ia licența și mai având a da două examene, dintre care unul la Istoria Dreptului cu dl. prof. Berechet, a în­vățat atâta încât din pricina surmenajului, a dat alaltăeri semne de desechilibru min­tal. ■pentru prima oară Academia franceză a pre­miat un film, păstrând o co­pie în arhiva Institutului. Este vorba de filmul american „Oa­meni în alb": ...la altg.r.a unui „Miss Franța“, juriul a desemnat în anul acesta pe o splendidă fată din provin­cia Sarre, Elisabeta Pitz. Ma­mele celorlalte concurente au protestat vehement punând chestia naționalistă și frumoa­sa „Miss“ spre a ev­ea con­flicte mai grave a cedat titlul unei parizience . Gisèle Pré­­ville. ...dl. Adrian Puscu a propus d-lui primar Ra­covitză, ca pentru „Iun­t lași­lor“ să invite pe toți humo­­riștii din localitate și să-i so­­lcite să scrie împreună o re­­vistă. ■ [UNK] [UNK]dl. primar a fost văzut Joi, rezolvind lucrările urgente ale Munici­piului împreună cu șeful ser­­viciului contabilitâ­ți și cu ca­sierul Primăriei, într'o grădină afară din oraș. ...dl. M. Ralea a fost numit cenzorul unei noui societăți anonime care a luat ființă în Capitală cu scopul de a învesti capital in imobile. Lumea­­ spune că... Prima parte a stagiunei S'a stabilit repertoriul până la Crăciun. Consiliul de Ad­ministrație a aprobat repre­zentarea următoarelor piese: „D-na ministru Popovici" — o comedie de mare haz, satiră la adresa politicianismului, Gaudeamus igitur“— piesă din viața studenților ruși de pe vremuri, scrisă de Leonid Andreev. „Scrisoarea“ — dramă de Somerset Maugham, pusă în scenă de dl. G. M. Zamfirescu cu d-na Angela Luncescu în rolul principal, „Ivan Turbincă“ — piesă veselă pentru copii, scrisă în versuri de dl. Adrian Pascu. „Puful de pudră" — come­die bufă de lusuros care s'a jucat doi ani în șir pe scena națională de la Petrograd, „ Vagabonzii" — operetă cu­noscută, cu care se va încheia prima parte a stagiunei. După cum­ se vede, Direc­țiunea a avut grijă să com­pună astfel repertoriul, încât să putem vedea lucrări dra­matice din toate literaturile : rusă, engleză, vieneză și ori­ginală. A propus de literatura originală Consiliul de administrație con­tatând că autorii români nu încasează pentru piesele lor originale decât o sumă in­fimă pe care le-o dau tan­tiemele rețetelor în genere slabe, a primit propunerea d-lui Emil Serghie de a se acorda o primă de încurajare drama­turgilor noștri, de 3000 lei în afară de sumele ce li se cu­vin ca drepturi de autor. Tot în cursul stagiunei vii­toare se va reprezenta : o splendidă comedie germană, tradusă de prof. Plăcinteanu, și întitulată „Mai mult decât dragoste", o intrigă amoroasă din lumea studenților de la fa­cultatea de științe. Senzația cea mare o va pro­duce reprezentarea feeriei lui Shakespeare „Visul unei nopți de vară” în traducerea ma­relui nostru Topice­anu. Se va relua „Hamlet" cu dl. Tudor Călin, într'o nouă și ingenioasă înscenare. Din literatura franceză : „Domino" de Marcel Achard, din engleză: „Week-end“ de Noel Coward, autorul „Inti­mităților", din germană: Mie­lul Săracului" de Ștefan Zweig din ungurește: „Jucăm cum se poate“ de Hans Chlimburg din italiană: „Umbra de după ușă“ de marele pontif al ga­zetăriei contemporane,De Ște­fani, directorul Cotidianului „Corriere della Sera, etc. etc. Stagiunea, după cum se vede, se anunță, interesantă și plină de surprize. ^ Pic. .Lumea“ teatrală S’a stabilit repertoriul stagiunei 1835-1936 Ce s’a hotărât In ultimul consiliu de administrație al Teatrului Naționa reprezenta Ce p­ese se vor mai Vineri dimineață s'a Întru­nit din nou și pentru ultima oară în stagiunea aceasta, con­siliul de administrație al Tea­trului Național, sub președin­ția d-lui Emil Serghie. S'a hotărât ca stagiunea viitoare să înceapă în a doua jumătate a lunei Septembrie cu un spectacol—surpriză: 13 tablouri din V. Alexandri cu o înscenare fastuoasă care va evolua de la realismul pur și reconstituirea timpului până la stilizarea cea mai rafinată. Spectacolul va fi însoțit de muzică de scenă, cu caracter românesc. m In cadrul orei administrative Vorbe înțelepte spuse de sus-și ce fac cei de jos înaltul guvern a hotărât printr’o bună dispoziție ca o­­dată pe săptămână, la Radio, în cadrul orei administrative, să dea instrucțiuni organelor in subordine, cum sa lucreze fiecare în direcția atribuțiu­­nilor ce îndeplinesc în Stat. Această eră administrativă a fost inaugurată de M. S. Re­gele. De atunci au vorbit la Radio diferiți d-oi miniștri, iar in ziua de 19 Mai a vorbit și dl. Mitiță Constantinescu, sub­secretar de Stat la finanțe.­ Și ce vorbe înțelepte a spus subsecretarul de stat la fi­nanțe? A sfătuit pe d-nii de la administrațiile financiare de constatare și impunere să pro­cedeze cu mult tact și cu multă băgare de seamă la im­punerile ce vor face. A mai spus că, atunci când vor face impunerile, să facă așa ca fie­care contribuabil să fie im­pus după puterea sa de plată , să nu se facă abuzuri, să nu se facă impuneri exagerate,­ca să nu fie trecute în roluri sume ce nu se vor putea în­casa. Numai așa, statul nu va rămâne ca și în anii trecuți cu mari deficite. A mai spus și un mare a­­devăr dl. subsecretar de stat la finanțe, că dacă se vor face impuneri exagerate, pe lângă că nu se vor putea în­casa impozitele, dar această exagerare va face să se dis­trugă, să dispară atâtea surse de venituri pentru stat; sta­tul nu va mai avea de la cine încasa impozite, având grija atâtor cetățeni fără ocupații. Și mare dreptate a avut și înțelepte cuvinte a mai spus : Acum să vedem, ce au fă­cut organele în subordine. Au lucrat cu totul în contradicție cu instrucțiunile date, r re­mise cred nu numai la adio ci și trimese în scris prin or­dine speciale, — așa cum s­e de obiceiu autoritățile noastre. Au mărit impunerile, aproa­pe din oficiu, exagerat. Re­cent au fost impuși avocații, inginerii, medicii. Cine mai poate susține că, un avocat sau medic câștigă azi mai mult ca acum doi sau trei ani?! Cine mai poate susține că un biet avocat, în­scris de un an sau doi în ba­rou, câștigă 30.000 lei anual ?! Câți din avocații și medicii tineri ar putea să se susțină , să figureze în tabloul baroulu sau al medicilor, dacă părinții sau rudele nu i-ar întreține precum i-a întreținut și ca stu­denți?... " Nu este oare exagerat, ca unui astfel de profesonist să-i ceri dări pe care nu le poate plăti. Dar ce să mai spunem de profesionistul care declară că a câștigat 30.000 lei, și este impus la un venit de 190.000 lei, de 6 ori și ceva mai mult. S'a procedat după sfaturile înțelepte date de sus ? Nu ! Și atunci care ar fi folosul statului? Va fi tocmai ce face prevăzut dl. Mitiță Constan­tinescu : impozitele nu se vor putea încasa, iar multe din sursele care aduceau un pro­fit statului, vor înceta. S'a procedat deci cu totul contrariu de ce cerea sta­tul, prin glasul d-lui subsecre­tar de la finanțe. Medicii și avocații s'au în­trunit, au protestat și se pare că vorbele înțelepte spuse de sus se vor respecta. Dar ce vor face cei care nu sunt mulți și nu au în favoarea lor „unirea face puterea"­­.„ Vor suporta cu resemnare nedreptățile făcute și cu mâine vor dispărea. Ce vorbe înțelepte s’au spus de sus și ce au făcut cei de jos! Vorba cronicarului: „Vodă zice da și Hâncul zice ba). Să luăm aminte. , Prof. G. N. Fințescu „Lumea" râde Guvernanta.— A dispărut copilul în grădina Copou. Mama.— De ce nai vorbit cu paznicul ? Guvernanta.— Păi, de astă a și dispărut copilul... La Pension. Profesoara.— Dacă spun . ..sunt frumoasă“... La ce timp am vorbit? Eleva.— La... trecut. La școală. Profesorul.— Măi Stoica, compunerea la„Căinele nostru “ samănă cu două picături de apă cu compoziția lui frate­­său. Elevul.— Păi, Domnule Pro­fesor, e vorba de acelaș câine. Ea.— Vin de la „Institutul de înfrumusețare"... El.— ...Și probabil că era închis. • • Profesorul.— Dă-mi un e­­xemplu că la căldură obiec­tele se lungesc și la frig, se scurtează. Elevul.— Dovadă vacanta din vară e întotdeauna mai lungă decât aceea de Crăciun... • * • — Domnul e acasă ? — Nu !... S'a dus ieri să-și încaseze o datorie și acuma e la... Spital. ■ • Parvenitul.— La orice intru­­nire de binefacere eram pri­mul care puneam mâna in buzunar... Prietenul.— ...Și o­lineai așa până se termina întrunirea?... IMoy. Sa respins demisia d-lui rector Bratu La solemnitățile de inaugu­rare a facultății de teologie, ce au avut loc la București și la care a luat parte și recto­rul universității ieșene, dl. dr. Anghelescu, ministrul instrucțiunii, a avut o între­vedere cu dl. rector Bratu. Obiectul acestei convorbiri a fost demisia rectorului. Ministrul instrucției a adus la cunoștința rectorului ci-i respinge demisia Și la scurt timp va trimite cele 10 mi­­lioane promise universității ia* șeni. Convocarea consiliului inter-universitar . Fixarea numărului studenților. Rectoratul universităței ieșene a fost înștiințat­­ telegrafic de ministerul instrucției de convo­carea urgentă a Consiliului inter-universitar. La ordinea zilei e­ o singură chestiune: fixarea numărului de studenți pe Universități și facultăți. Ședințele vor avea loc Marți 11 Iunie la minister. Au fost convocați telegrafic și toți de­canii Universităței eșene. Două fețe bisericești din Moldova candidează pentru episcopia Aradului După cum se știe, scaunul Episcopiei Aradului se află actualmente vacant. Urmând a se proceda curând la ale­gerea noului episcop, s-a în­ceput­­ în acest scop o intensă propagandă. Până în prezent sunt înscriși un mare număr de candidați, prin­tre care se află și două fețe bisericești din Moldova. Sunt propuși P. S. S. Ar­hiereul Policarp Morușcă epis­­copul­ Americii, arhiereul T. A. Simedre, vicarul Patriarhiei, arhiereul Grigore Leo Boto­șăneanu, vicarul Mitropoliei Moldovei,arhiereul Magiei (O­­radea Mare), P. S. S. Eugen So­ciu din București pre­cum și arhimandritul Partenie Ciopron de la Mitropolia Mol­dovei fost erarh al mănăst­­rilor. Se crede că va fi ales un candidat din Moldova. O. G. Topârceanu va vorbi în Aula Universității Societatea Studenților în Li­tere și Filosofie, de sub pre­ședinția d-lui Mercaș( organi­zează azi Duminică 9 Iunie a. c. ora 6 p. m. conferința d-lui G. Topârceanu cu su­biectul : „Cum am devenit ie­­șan ? Debuturi humoristice în literatură și amintiri de la „Viața Românească". D-nul G. Topo­ceanu e în­deajuns de cunoscut publicu­lui cititor și în special publi­­­cului ieșan. Acei care l-au ascultat la diferite festivități și-au putut da seama că au deaface nu numai cu un maestru al scri­sului, ci și cu un maestru al cuvântului rostit. Nota humo­­ristică nu i-a lipsit niciodată. Cum am devenit ieșan ? — se’ntreabă scriitorul. Și-i natural să se întrebe, deoarece—după spusele lui— e născut din părinți ardeleni la București, și noi nu-l mai scoatem din ,,moldovean*" și apelăm la sentimentele-i „mol­dovenești"... Se știe că autorul volumelor „Balade vesele și triste" , „Pa­rodii originale", „Migdale a­­mare" și „Scrisori fără adresă" a protestat cu toată tăria la transferarea revistei „Viața Românească" la București. Dacă e vorba să moară, spunea dl. Topârceanu in casa d-lui G. Ibrăileanu, mai bine să moară aici, decât în altă parte. Fiind strâns legat de aceas­tă revistă, conferința de Du­minică, în care vor fi tratate amintirile în legătură cu re­vista la care a colaborat, va fi o conferință extrem de in­teresantă având material — după propria-i mărturisire — pentru cinci conferințe, nu pentru una singură. Primarul proectează o grandioasă expoziție permanentă a lașului, inaugurată odată cu „Luna lașului“ Unde va lua ființă expoziția.— Exproprieri in sumă de s mii. leg Am arătat la timp că dl. primar Racovița proectează pentru luna August organi­zarea unei „Luni a lașului", în genul celei actuale de la București. Odată cu această manifes­tație a Iașului sub toate tărâ­murile — economice, indus­triale, comerciale, literare,știin­țifice, edilitare etc. — prima­rul dorește să inaugureze o expoziție permanentă a Iașului. Pentru a putea realiza acest proect, dl. Racovitză a și în­ceput lucrările pregătitoare. In acest scop, d-sa a dat delegație d-lor ing. Pettrov și Paras­chiv, deja serv. planur­u de a se cerceta în regiunea pieței Bădărău, care teren ar fi potrivit pentru a se putea ridica construcțiile viitoarei „Expoziții permanente lașului ". A fost aleasă piața Bădărău pentru că e­ra apropiare de gară și terenul viran e acce­sibil lucrărilor ce se vor efec­tua pentru standurile „Lunei lașului". D-nii Pe­trov și Paraschiv au cercetat regiunea Bădărău, Zugravi și Șos. Arcu, găsind că printr'o serie de expropieri și lucrări edilitare, se va rea­liza un mare teren, unde să se ridice construcțiile expozi­ției permanent. Ei au înaintat un tablou d-lul Racovița, cu indicațiile imobilelor ce urmează a fi ex­­propiate sau aliniate, a căror valoare totală se ridică la cca. 5 milioane lei. Iată numele propietăților cu­prinse in acest tablou de ex­propieri: Ion Teodoru Zugravi 38, Moriț Leibovici Zugravi 36, H. Bulgaru Zugravi 34, Ro cu Zu­gravi 34 bis, Canefci Zugravi 32, Posteinicu E. Zugravi 32, Belanschi Zugravi 30, Șvarț Moise Zugravi 28, Mușinschi S. Zugravi 26, Pșait Ferdinand Șoș. Arcu 31, Radvanschi Șos. Arcu 33, Munteanu St. Șoș. Arcu 35, Ghițescu Șoș Arcu 37 și 39, Vornicescu Gh. Șos. Arcu 43, Vasiliu C. Șos. Arcu 45. I­n total, propietățile însu­mează 7563 m. 2 teren, su­prafața clădită 1844 m 2 ma­gazii 199 m 2. Pe locurile rămase libere de pe urma exproprierilor de mai sus, se vor clădi standu­rile și balurile „Expoziției per­manente" proectată de dl. pri­mar Racoviță. Desigur, planul primarului este legat de mari investiții. Zilele acestea primarul va convoca la o consfătuire de conducătorii instituțiilor din localitate interesate la reu­șita acestui plan. Paullu Fesiival artistic național Luni 20 Iunie ora 8.45 seara va avea loc la Teatrul Națio­nal, un festival artistic națio­nal, sub înaltul patronaj al I. P. S. S. Mitropolitului Ni­­codem și al d-lui general T. Dumitrescu. Festivalul e dat de Loc. Ve­teranilor. CITIȚI IN PAG. 4-a ULTIMILE ȘTIRI Se introduce lumina electrică in județ — PAVAREA ȘOSELEI IAȘI-BUCIUM — Dl. prefect T. Zi pa a in­spectat ori șoseaua Iași—Bu­ciumi, a cărei pavare cu pia­tră de granit se va termina luna viitoare, când șoseaua va fi redată circulației. Lucrările pentru așezarea liniilor de tramvai până la li­nia ferată sunt pe terminate. In cursul nopții de asi, co­muna Bucium a fost ilumi­nată pentru prima oară cu lumină electrică, introdusă după stăruința d-lui prefect Zipa și cu concursul d-lui ing. Volanschi, directorul uzinelor din Iași. La primăria Bucium s'a instalat o placă comemo­rativă, în amintirea zilei în care a fost introdusă lumina electrică la Bucium. O delegație de locuitori din Bucium în frunte cu dl. pri­mar Nicule Ioan, s'a prezen­tat eri d-lui prefect T. Zipa, aducându-i mulțumiri pentru solicitudinea arătată regiunei- Presa franceză elogiază pe dl. prof. I. Borcea — O savantă prelegere a profesorului eșan la Uni­versitatea din Marsilia Ziarul francez „Marseille —Matin" publică, sub titlul „o conferință savantă a unui profesor român”, o amplă dare-de-seamă asupra prelege­rilor ținute de eruditul profe­sor ieșan dl. Ioan Borcea la Universitatea din Aix-Marseille. Aceste prelegeri au fost ținute sub auspiciile „Institutului de studii franceze în România". La prelegerile d-lui prof. Borcea profesoral au participat corpul al facultății de științi din Marsilia, intelec­tuali și un mare număr de studenți. Profesorul ieșan a fost pre­zentat auditorului de­ către decanul facultății, dl. prof. Marchand, care a elogiat ac­tivitatea de specialist a d-lui [. Borcea, relevând că Franța este a doua patrie pentru toți oamenii de știință din cele­­llate țări Dl. prof. Borcea a prezentat cercetările d-sale originale cu privire la „condițiile de viață în Marea Neagră și în delta Dunării“. A relevat specificul acestei mări—pe care dl. prof. Borcea o denumește „vasala Mediteranei"—, arătând că re­gimul salin și climatic special al Mării negre a creiat pești­lor o viață dură ; astfel, se constată că dimensiunile lor sunt in general foarte reduse. Marea Neagră nu agită nici un curent profund și este în general alimentată de fluvii, de apă dulce. Dl. prof. Bo­cea semnalează că peștii s'au aco­modat la climatul fantezist al Mării Negre,confirmând astfel teoria lui Lamarque asupra fidelității vietăților la mediile schimbătoare, sau, mai bine zis, „adaptarea la evoluția condițiilor“... Expunerea­­ erudită a d-lui prof. Borcea a fost însoțită de numeroase proecțiuni lumi­noase. Apreciatul profesor ieșan a fost viu felicitat de savanții cari au participat la prele­gere, precum și de consulul general al României. Dl. prof. G. Zane și regimul cenzurii la Iași Mult stimate Domnule Director. Unii dintre reprezentanții presei locale, mi-au cerut mai de­mult câteva opiniuni în le­gătură cu regimul comerțului exterior și chestiunile mone­­tare actuale. Am dat ziarului „Politica* câteva sumare observații pri­vind aceste chestiuni, fără să mă aștept că vor apărea imu­­tilate de cenzură. Astfel, ele au fost publicate fără a mai avea aproape nici un sens. Constat cu deosebit regret, că la Iași nu se poate tipări ceia ce presa bucureșteană discută de câteva luni. Chiar in numărul de azi al ziarului „Prezentul", au apărut discu­tate pe larg aceleaș chestiuni, aproape în forma pe cari le prezentasem și eu. In aceste condiții, când ori­ce manifestare în presa lo­cală este înăbușită, cu o deo­sebită părere de rău, trebue să ,să văd silit a apela nu­mai la ziarele din capitală. Primiți vă rog domnule Director, asigurarea tntregei mele stime. a G. ZANE , profesor de economie politică la Universitäte» «du Ufi.

Next