Lumea, aprilie-iunie 1935 (Anul 18, nr. 5074-5149)
1935-06-10 / nr. 5132
DE O ZI PE ALTA Restaurația Devalorizarea Cadril Dumii Omagii I. h. 8 V 935 Restaurația a serbat un mic jubileu: s'au împlinit cinci ani de la întoarcerea M. S. Regelui Carol II-lea. Poporul aliniat la frontul dinastiei, salută cu bucurie această anuală revocare a zilei în care Suveranul a aterizat din înălțimi printre ai Săi. Un Rege tânăr antrenează istoria , n-o suportă pasiv și resemnat. Chemat la conducere de destinul istoric pe care nimic ni-l poate opri în desăvârșirea lui, Regele nostru continuă linia ascendentă a unei cariere care ținând de om, consacră marele principiu pe care poporul român l-a consfințit cu sângele lui: monarhie tare într’o țară liberă și mare. Trăiască Regele Carol al II-lea. Francul francez regele neincoronat al valutelor tari, este pe cale să apună. Numai republicanii îl mai susțin din răsputeri, ca o ilustrație a paradoxului, că nimeni nu admiră mai mult pe Regi decât supușii unei republici. Francul este mândria Franței, onoarea și a Franței grijulie de moneda ei, dar mai ales de posesorii ei. Este curios dar totuș adevărat: nicăeri mai mult ca în Franța omul bogat, rentierul, nu se simte mai la largul lui. Ar fi ceva complimentar la zicătoarea curentă : trăește bine ca „der liebe Gott în Franckreich“ — țară atât de lipercugetătoare ! Totuș în aceiaș Franță a valutei aur, s'a pornit o mișcare de devalorizare a francului, în scop de a obține un avans asupra exportului celorlalte țări concurente. Franța a devenit, după devalaționiști, o țară prea scumpă pentru străini. Averea cea mare a republicei Galice constă în aur, e drept, dar și în virtuțile ei turistice. Frumoasa țară dintre cele două mări, a devenit un Chanaan pe care cei doritori și ahtiați de dânsul nu-l pot privi decât de departe ! De aci, acțiunea de subminare a francului. O acțiune subversivă care n'are nici măcar scuza că este pornită de la bolșevici. Sau în cazul de față, „bolșevicii" sunt niște burghezi ca din Reynaud, Scapin, care cred în D-zeu și în lumea viitoare dar care nu se grăbesc din această cauză a trece neobservați pe lumea aceasta. 1 Lumea mirată de puterea de rezistență a d-lui Manolescu-Strunga, văzându-i că rezistă tuturor atacurilor, ar dori să-l vadă cel puțin mișcat din loc și mutat la alt departament. Dl. Manolescu-Strunga dacă 0 fi să fie guvernul, va face ocolul tuturor ministerelor, dar nu va fi debarcat niciodată, fiindcă nefiind adus cu voia partidului, nu are motive să plece când partidul are alte nevoi ! Partidul georgist până să fie pus în situația de a face istorie, a adunat un număr de profesori care scriu istoria. Din nefericire, acești iluștrii istoriografi se ciocnesc. in...trecut cu repercursiuni regretabile asupra coheziunei lor plin prezent. Dl. George Brătianu emerit istoric, se vede pus în situația delicată de a arbitra între partizanii săi care riscă a perde activitatea fiindcă se pun în contrazicere cu adevărul istoric. ■ D'. George Brătianu susținut de d. prof. N. Iorga se pregătea de fotoliul academician ocupat de Balș, când a păru candidatura d-lui Titulescu. La mirarea unora că locul unui istoric a fost ocupat de un strălucit jurist, s'a răspuns: Dl. George Brătianu scrie istoria; d. Titulescu o facet LUMEA ...lui Seleszei i s'au amenajat în Închisoare două camere cu tot confortul, chiar și cu radio. •■•lid ■Iudeul basarabean de la facultatea de Drept din localitate, urmând să-și ia licența și mai având a da două examene, dintre care unul la Istoria Dreptului cu dl. prof. Berechet, a învățat atâta încât din pricina surmenajului, a dat alaltăeri semne de desechilibru mintal. ■pentru prima oară Academia franceză a premiat un film, păstrând o copie în arhiva Institutului. Este vorba de filmul american „Oameni în alb": ...la altg.r.a unui „Miss Franța“, juriul a desemnat în anul acesta pe o splendidă fată din provincia Sarre, Elisabeta Pitz. Mamele celorlalte concurente au protestat vehement punând chestia naționalistă și frumoasa „Miss“ spre a evea conflicte mai grave a cedat titlul unei parizience . Gisèle Préville. ...dl. Adrian Puscu a propus d-lui primar Racovitză, ca pentru „Iunt lașilor“ să invite pe toți humoriștii din localitate și să-i solcite să scrie împreună o revistă. ■ [UNK] [UNK]dl. primar a fost văzut Joi, rezolvind lucrările urgente ale Municipiului împreună cu șeful serviciului contabilitâți și cu casierul Primăriei, într'o grădină afară din oraș. ...dl. M. Ralea a fost numit cenzorul unei noui societăți anonime care a luat ființă în Capitală cu scopul de a învesti capital in imobile. Lumea spune că... Prima parte a stagiunei S'a stabilit repertoriul până la Crăciun. Consiliul de Administrație a aprobat reprezentarea următoarelor piese: „D-na ministru Popovici" — o comedie de mare haz, satiră la adresa politicianismului, Gaudeamus igitur“— piesă din viața studenților ruși de pe vremuri, scrisă de Leonid Andreev. „Scrisoarea“ — dramă de Somerset Maugham, pusă în scenă de dl. G. M. Zamfirescu cu d-na Angela Luncescu în rolul principal, „Ivan Turbincă“ — piesă veselă pentru copii, scrisă în versuri de dl. Adrian Pascu. „Puful de pudră" — comedie bufă de lusuros care s'a jucat doi ani în șir pe scena națională de la Petrograd, „ Vagabonzii" — operetă cunoscută, cu care se va încheia prima parte a stagiunei. După cum se vede, Direcțiunea a avut grijă să compună astfel repertoriul, încât să putem vedea lucrări dramatice din toate literaturile : rusă, engleză, vieneză și originală. A propus de literatura originală Consiliul de administrație contatând că autorii români nu încasează pentru piesele lor originale decât o sumă infimă pe care le-o dau tantiemele rețetelor în genere slabe, a primit propunerea d-lui Emil Serghie de a se acorda o primă de încurajare dramaturgilor noștri, de 3000 lei în afară de sumele ce li se cuvin ca drepturi de autor. Tot în cursul stagiunei viitoare se va reprezenta : o splendidă comedie germană, tradusă de prof. Plăcinteanu, și întitulată „Mai mult decât dragoste", o intrigă amoroasă din lumea studenților de la facultatea de științe. Senzația cea mare o va produce reprezentarea feeriei lui Shakespeare „Visul unei nopți de vară” în traducerea marelui nostru Topiceanu. Se va relua „Hamlet" cu dl. Tudor Călin, într'o nouă și ingenioasă înscenare. Din literatura franceză : „Domino" de Marcel Achard, din engleză: „Week-end“ de Noel Coward, autorul „Intimităților", din germană: Mielul Săracului" de Ștefan Zweig din ungurește: „Jucăm cum se poate“ de Hans Chlimburg din italiană: „Umbra de după ușă“ de marele pontif al gazetăriei contemporane,De Ștefani, directorul Cotidianului „Corriere della Sera, etc. etc. Stagiunea, după cum se vede, se anunță, interesantă și plină de surprize. ^ Pic. .Lumea“ teatrală S’a stabilit repertoriul stagiunei 1835-1936 Ce s’a hotărât In ultimul consiliu de administrație al Teatrului Naționa reprezenta Ce pese se vor mai Vineri dimineață s'a Întrunit din nou și pentru ultima oară în stagiunea aceasta, consiliul de administrație al Teatrului Național, sub președinția d-lui Emil Serghie. S'a hotărât ca stagiunea viitoare să înceapă în a doua jumătate a lunei Septembrie cu un spectacol—surpriză: 13 tablouri din V. Alexandri cu o înscenare fastuoasă care va evolua de la realismul pur și reconstituirea timpului până la stilizarea cea mai rafinată. Spectacolul va fi însoțit de muzică de scenă, cu caracter românesc. m In cadrul orei administrative Vorbe înțelepte spuse de sus-și ce fac cei de jos înaltul guvern a hotărât printr’o bună dispoziție ca odată pe săptămână, la Radio, în cadrul orei administrative, să dea instrucțiuni organelor in subordine, cum sa lucreze fiecare în direcția atribuțiunilor ce îndeplinesc în Stat. Această eră administrativă a fost inaugurată de M. S. Regele. De atunci au vorbit la Radio diferiți d-oi miniștri, iar in ziua de 19 Mai a vorbit și dl. Mitiță Constantinescu, subsecretar de Stat la finanțe. Și ce vorbe înțelepte a spus subsecretarul de stat la finanțe? A sfătuit pe d-nii de la administrațiile financiare de constatare și impunere să procedeze cu mult tact și cu multă băgare de seamă la impunerile ce vor face. A mai spus că, atunci când vor face impunerile, să facă așa ca fiecare contribuabil să fie impus după puterea sa de plată , să nu se facă abuzuri, să nu se facă impuneri exagerate,ca să nu fie trecute în roluri sume ce nu se vor putea încasa. Numai așa, statul nu va rămâne ca și în anii trecuți cu mari deficite. A mai spus și un mare adevăr dl. subsecretar de stat la finanțe, că dacă se vor face impuneri exagerate, pe lângă că nu se vor putea încasa impozitele, dar această exagerare va face să se distrugă, să dispară atâtea surse de venituri pentru stat; statul nu va mai avea de la cine încasa impozite, având grija atâtor cetățeni fără ocupații. Și mare dreptate a avut și înțelepte cuvinte a mai spus : Acum să vedem, ce au făcut organele în subordine. Au lucrat cu totul în contradicție cu instrucțiunile date, r remise cred nu numai la adio ci și trimese în scris prin ordine speciale, — așa cum se de obiceiu autoritățile noastre. Au mărit impunerile, aproape din oficiu, exagerat. Recent au fost impuși avocații, inginerii, medicii. Cine mai poate susține că, un avocat sau medic câștigă azi mai mult ca acum doi sau trei ani?! Cine mai poate susține că un biet avocat, înscris de un an sau doi în barou, câștigă 30.000 lei anual ?! Câți din avocații și medicii tineri ar putea să se susțină , să figureze în tabloul baroulu sau al medicilor, dacă părinții sau rudele nu i-ar întreține precum i-a întreținut și ca studenți?... " Nu este oare exagerat, ca unui astfel de profesonist să-i ceri dări pe care nu le poate plăti. Dar ce să mai spunem de profesionistul care declară că a câștigat 30.000 lei, și este impus la un venit de 190.000 lei, de 6 ori și ceva mai mult. S'a procedat după sfaturile înțelepte date de sus ? Nu ! Și atunci care ar fi folosul statului? Va fi tocmai ce face prevăzut dl. Mitiță Constantinescu : impozitele nu se vor putea încasa, iar multe din sursele care aduceau un profit statului, vor înceta. S'a procedat deci cu totul contrariu de ce cerea statul, prin glasul d-lui subsecretar de la finanțe. Medicii și avocații s'au întrunit, au protestat și se pare că vorbele înțelepte spuse de sus se vor respecta. Dar ce vor face cei care nu sunt mulți și nu au în favoarea lor „unirea face puterea".„ Vor suporta cu resemnare nedreptățile făcute și cu mâine vor dispărea. Ce vorbe înțelepte s’au spus de sus și ce au făcut cei de jos! Vorba cronicarului: „Vodă zice da și Hâncul zice ba). Să luăm aminte. , Prof. G. N. Fințescu „Lumea" râde Guvernanta.— A dispărut copilul în grădina Copou. Mama.— De ce nai vorbit cu paznicul ? Guvernanta.— Păi, de astă a și dispărut copilul... La Pension. Profesoara.— Dacă spun . ..sunt frumoasă“... La ce timp am vorbit? Eleva.— La... trecut. La școală. Profesorul.— Măi Stoica, compunerea la„Căinele nostru “ samănă cu două picături de apă cu compoziția lui fratesău. Elevul.— Păi, Domnule Profesor, e vorba de acelaș câine. Ea.— Vin de la „Institutul de înfrumusețare"... El.— ...Și probabil că era închis. • • Profesorul.— Dă-mi un exemplu că la căldură obiectele se lungesc și la frig, se scurtează. Elevul.— Dovadă vacanta din vară e întotdeauna mai lungă decât aceea de Crăciun... • * • — Domnul e acasă ? — Nu !... S'a dus ieri să-și încaseze o datorie și acuma e la... Spital. ■ • Parvenitul.— La orice intrunire de binefacere eram primul care puneam mâna in buzunar... Prietenul.— ...Și olineai așa până se termina întrunirea?... IMoy. Sa respins demisia d-lui rector Bratu La solemnitățile de inaugurare a facultății de teologie, ce au avut loc la București și la care a luat parte și rectorul universității ieșene, dl. dr. Anghelescu, ministrul instrucțiunii, a avut o întrevedere cu dl. rector Bratu. Obiectul acestei convorbiri a fost demisia rectorului. Ministrul instrucției a adus la cunoștința rectorului ci-i respinge demisia Și la scurt timp va trimite cele 10 milioane promise universității ia* șeni. Convocarea consiliului inter-universitar . Fixarea numărului studenților. Rectoratul universităței ieșene a fost înștiințat telegrafic de ministerul instrucției de convocarea urgentă a Consiliului inter-universitar. La ordinea zilei e o singură chestiune: fixarea numărului de studenți pe Universități și facultăți. Ședințele vor avea loc Marți 11 Iunie la minister. Au fost convocați telegrafic și toți decanii Universităței eșene. Două fețe bisericești din Moldova candidează pentru episcopia Aradului După cum se știe, scaunul Episcopiei Aradului se află actualmente vacant. Urmând a se proceda curând la alegerea noului episcop, s-a început în acest scop o intensă propagandă. Până în prezent sunt înscriși un mare număr de candidați, printre care se află și două fețe bisericești din Moldova. Sunt propuși P. S. S. Arhiereul Policarp Morușcă episcopul Americii, arhiereul T. A. Simedre, vicarul Patriarhiei, arhiereul Grigore Leo Botoșăneanu, vicarul Mitropoliei Moldovei,arhiereul Magiei (Oradea Mare), P. S. S. Eugen Sociu din București precum și arhimandritul Partenie Ciopron de la Mitropolia Moldovei fost erarh al mănăstrilor. Se crede că va fi ales un candidat din Moldova. O. G. Topârceanu va vorbi în Aula Universității Societatea Studenților în Litere și Filosofie, de sub președinția d-lui Mercaș( organizează azi Duminică 9 Iunie a. c. ora 6 p. m. conferința d-lui G. Topârceanu cu subiectul : „Cum am devenit ieșan ? Debuturi humoristice în literatură și amintiri de la „Viața Românească". D-nul G. Topoceanu e îndeajuns de cunoscut publicului cititor și în special publicului ieșan. Acei care l-au ascultat la diferite festivități și-au putut da seama că au deaface nu numai cu un maestru al scrisului, ci și cu un maestru al cuvântului rostit. Nota humoristică nu i-a lipsit niciodată. Cum am devenit ieșan ? — se’ntreabă scriitorul. Și-i natural să se întrebe, deoarece—după spusele lui— e născut din părinți ardeleni la București, și noi nu-l mai scoatem din ,,moldovean*" și apelăm la sentimentele-i „moldovenești"... Se știe că autorul volumelor „Balade vesele și triste" , „Parodii originale", „Migdale amare" și „Scrisori fără adresă" a protestat cu toată tăria la transferarea revistei „Viața Românească" la București. Dacă e vorba să moară, spunea dl. Topârceanu in casa d-lui G. Ibrăileanu, mai bine să moară aici, decât în altă parte. Fiind strâns legat de această revistă, conferința de Duminică, în care vor fi tratate amintirile în legătură cu revista la care a colaborat, va fi o conferință extrem de interesantă având material — după propria-i mărturisire — pentru cinci conferințe, nu pentru una singură. Primarul proectează o grandioasă expoziție permanentă a lașului, inaugurată odată cu „Luna lașului“ Unde va lua ființă expoziția.— Exproprieri in sumă de s mii. leg Am arătat la timp că dl. primar Racovița proectează pentru luna August organizarea unei „Luni a lașului", în genul celei actuale de la București. Odată cu această manifestație a Iașului sub toate tărâmurile — economice, industriale, comerciale, literare,științifice, edilitare etc. — primarul dorește să inaugureze o expoziție permanentă a Iașului. Pentru a putea realiza acest proect, dl. Racovitză a și început lucrările pregătitoare. In acest scop, d-sa a dat delegație d-lor ing. Pettrov și Paraschiv, deja serv. planuru de a se cerceta în regiunea pieței Bădărău, care teren ar fi potrivit pentru a se putea ridica construcțiile viitoarei „Expoziții permanente lașului ". A fost aleasă piața Bădărău pentru că era apropiare de gară și terenul viran e accesibil lucrărilor ce se vor efectua pentru standurile „Lunei lașului". D-nii Petrov și Paraschiv au cercetat regiunea Bădărău, Zugravi și Șos. Arcu, găsind că printr'o serie de expropieri și lucrări edilitare, se va realiza un mare teren, unde să se ridice construcțiile expoziției permanent. Ei au înaintat un tablou d-lul Racovița, cu indicațiile imobilelor ce urmează a fi expropiate sau aliniate, a căror valoare totală se ridică la cca. 5 milioane lei. Iată numele propietăților cuprinse in acest tablou de expropieri: Ion Teodoru Zugravi 38, Moriț Leibovici Zugravi 36, H. Bulgaru Zugravi 34, Ro cu Zugravi 34 bis, Canefci Zugravi 32, Posteinicu E. Zugravi 32, Belanschi Zugravi 30, Șvarț Moise Zugravi 28, Mușinschi S. Zugravi 26, Pșait Ferdinand Șoș. Arcu 31, Radvanschi Șos. Arcu 33, Munteanu St. Șoș. Arcu 35, Ghițescu Șoș Arcu 37 și 39, Vornicescu Gh. Șos. Arcu 43, Vasiliu C. Șos. Arcu 45. In total, propietățile însumează 7563 m. 2 teren, suprafața clădită 1844 m 2 magazii 199 m 2. Pe locurile rămase libere de pe urma exproprierilor de mai sus, se vor clădi standurile și balurile „Expoziției permanente" proectată de dl. primar Racoviță. Desigur, planul primarului este legat de mari investiții. Zilele acestea primarul va convoca la o consfătuire de conducătorii instituțiilor din localitate interesate la reușita acestui plan. Paullu Fesiival artistic național Luni 20 Iunie ora 8.45 seara va avea loc la Teatrul Național, un festival artistic național, sub înaltul patronaj al I. P. S. S. Mitropolitului Nicodem și al d-lui general T. Dumitrescu. Festivalul e dat de Loc. Veteranilor. CITIȚI IN PAG. 4-a ULTIMILE ȘTIRI Se introduce lumina electrică in județ — PAVAREA ȘOSELEI IAȘI-BUCIUM — Dl. prefect T. Zi pa a inspectat ori șoseaua Iași—Buciumi, a cărei pavare cu piatră de granit se va termina luna viitoare, când șoseaua va fi redată circulației. Lucrările pentru așezarea liniilor de tramvai până la linia ferată sunt pe terminate. In cursul nopții de asi, comuna Bucium a fost iluminată pentru prima oară cu lumină electrică, introdusă după stăruința d-lui prefect Zipa și cu concursul d-lui ing. Volanschi, directorul uzinelor din Iași. La primăria Bucium s'a instalat o placă comemorativă, în amintirea zilei în care a fost introdusă lumina electrică la Bucium. O delegație de locuitori din Bucium în frunte cu dl. primar Nicule Ioan, s'a prezentat eri d-lui prefect T. Zipa, aducându-i mulțumiri pentru solicitudinea arătată regiunei- Presa franceză elogiază pe dl. prof. I. Borcea — O savantă prelegere a profesorului eșan la Universitatea din Marsilia Ziarul francez „Marseille —Matin" publică, sub titlul „o conferință savantă a unui profesor român”, o amplă dare-de-seamă asupra prelegerilor ținute de eruditul profesor ieșan dl. Ioan Borcea la Universitatea din Aix-Marseille. Aceste prelegeri au fost ținute sub auspiciile „Institutului de studii franceze în România". La prelegerile d-lui prof. Borcea profesoral au participat corpul al facultății de științi din Marsilia, intelectuali și un mare număr de studenți. Profesorul ieșan a fost prezentat auditorului de către decanul facultății, dl. prof. Marchand, care a elogiat activitatea de specialist a d-lui [. Borcea, relevând că Franța este a doua patrie pentru toți oamenii de știință din celellate țări Dl. prof. Borcea a prezentat cercetările d-sale originale cu privire la „condițiile de viață în Marea Neagră și în delta Dunării“. A relevat specificul acestei mări—pe care dl. prof. Borcea o denumește „vasala Mediteranei"—, arătând că regimul salin și climatic special al Mării negre a creiat peștilor o viață dură ; astfel, se constată că dimensiunile lor sunt in general foarte reduse. Marea Neagră nu agită nici un curent profund și este în general alimentată de fluvii, de apă dulce. Dl. prof. Bocea semnalează că peștii s'au acomodat la climatul fantezist al Mării Negre,confirmând astfel teoria lui Lamarque asupra fidelității vietăților la mediile schimbătoare, sau, mai bine zis, „adaptarea la evoluția condițiilor“... Expunerea erudită a d-lui prof. Borcea a fost însoțită de numeroase proecțiuni luminoase. Apreciatul profesor ieșan a fost viu felicitat de savanții cari au participat la prelegere, precum și de consulul general al României. Dl. prof. G. Zane și regimul cenzurii la Iași Mult stimate Domnule Director. Unii dintre reprezentanții presei locale, mi-au cerut mai demult câteva opiniuni în legătură cu regimul comerțului exterior și chestiunile monetare actuale. Am dat ziarului „Politica* câteva sumare observații privind aceste chestiuni, fără să mă aștept că vor apărea imutilate de cenzură. Astfel, ele au fost publicate fără a mai avea aproape nici un sens. Constat cu deosebit regret, că la Iași nu se poate tipări ceia ce presa bucureșteană discută de câteva luni. Chiar in numărul de azi al ziarului „Prezentul", au apărut discutate pe larg aceleaș chestiuni, aproape în forma pe cari le prezentasem și eu. In aceste condiții, când orice manifestare în presa locală este înăbușită, cu o deosebită părere de rău, trebue să ,să văd silit a apela numai la ziarele din capitală. Primiți vă rog domnule Director, asigurarea tntregei mele stime. a G. ZANE , profesor de economie politică la Universitäte» «du Ufi.