Lumea, aprilie-iunie 1936 (Anul 19, nr. 5381-5453)

1936-06-11 / nr. 5437

DE LA O ZI LA ALTA i. h. 9 VI 1936 Conferința zi la București Mica înțelegere a eșit întă­rită din conferința șefilor de state de la București, întărită, deși n’a fost nici un moment slăbită de­cât in imaginația și în dorința câtorva adversari constanți ai Micii Antante. In realitate colaborarea n'a fost nici­odată Întreruptă In­tre Belgrad-București-Praga, nici in bloc, nici in parte. Adică tot atât de bine func­ționează alianța între Belgrad- Praga, ca și între Belgrad- București, sau București-Praga. Circuitul este continu între sta­tele care s'au Înțeles să apere principiul păcii unice și indi­vizibile. Comunicatul dat după cele două reuniuni, vorbește cate­goric de unitate de vederi și unitate de acțiune. Toate presupusele incidente au fost exploatate. Până și lipsa d-lui Stoiadinovici primul m nistru iugoslav, lipsă care n'a vrut sa fie explicată de adversarii Micei înțelegeri pe calea cea mai simplă, dat loc la comentarii răuvoi­a­toare, deși era de presupus că cine poate mai mult, Re­gentul Paul, poate și mai pu­țin (adică să angajeze poli­tica țării sale cât un ministru). Dar atât n'a ajuns , s'a bătut monedă până și din amănuntul că soția primului ministru iugo­slav ar fi germană. Ca și cum acest fapt matrimonial ar pu­tea influența raporturile din­tre state. Fapt cert este că in capi­tala noastră frontul Belgrad- București-Praga a fost întărit spre disperarea țărilor revizio­niste. Grevele Proporțiile luate de grevele din Franța ar putea fi nelini­știtoare, dacă greviștii ar ur­mări altceva decât revendi­cări economice. Nu e însă cazul Greviștii din Franța formu­lează revendicări compatibile cu organizația patronală de azi. Altfel ar trebui să cre­dem că d. Leon Blum s’a pre­tat la o farsă cam tragică, a­­tunci când a declarat ritos că prezidează un guvern al fron­tului popular, nu un guvern socialist Nu ne-ar speria nici un ast­fel de guvern, dacă Franța democratică n'ar fi înconju­rată de țări dictatoriale ca I­­talia și Germania care n’ar a­­ștepta decât cea mai mică de­zorganizare peste Rin, ca să ia în stăpânire Europa Cen­trală și Orientală. Grevele din Franța sunt inc­olente ; sperăm că nu sunt simptome și mai ales prelu­diul unor prefaceri grave. In două zile vom ști dacă d. Leon Blum a fost atras in cursă sau nu. Nenorocire In altă parte închinăm gân­dul nostru pios morților și ră­niților de pe șesul Cotroceni­­lor. Aici vrem să desprindem o învățătură. Nenorocirea de Luni se leagă de un fenomen prea accentuat în București; se lucrează acolo într'un tem­po neobicinuit de rapid, ceia ce nu-i totdeauna în concor­danță cu soliditatea care cere un minim de timp strict ne­cesar consolidări oricărui e­­dificiu. Graba strică treaba, spune poporul. Cumințenia acestei zicători se verifici din păcate tragic cu ocazia nenorocirii din 8 Iunie. Consecințe Nenorocirea de Luni poate avea și consecințe politice. E­­vident, ele n'ar compensa vie­țile perdute, dar ar constitui o mică reabilitare a destinu­lui. Chiar dacă guvernul n'ar avea nici o vină, — deși este de presupus că miniștrii răs­pund de tot ce se întâmplă in țară,—dacă ar trebui să tragă consecințele, dacă nu ar fi decât pentru ruperea ghinionului. Nu sunt excluse surprize pentru exemplificarea ghinio­niștilor. § • martor U­n 1­elan: „e«iar al groaznicei nenorociri dela Coiroceni ne descrie împrejurările în care s’a produs prăbușirea Planul exact al estradelor și tribunelor prăbușite Scene și momente de groază Un copilaș strivit lumi în brațe de M. S. Regele §ul* de Ieșeni ce aflau pe platoul defilării și în tribune ~~ Panica la Iași — Asalt la telefoane și telegrame in tot cursul nopții — Un doliu imens, indescrip­tibil, plutește de alaltă ori peste întreaga țară. Grandioasele serbări de la Cotroceni, ale tineretului ro­mân, în asistența familiei re­gale și a oaspeților străini, au fost ceru­te de nenorocirea petrecută sub ochii mulțimii îngrozite. Sute de ieșeni au părăsit Sâmbătă și Du­minică Iașul, plecând la Bu­curești, profitând de reduce­rea de 75 la sută pe c. f. r. Trenurile au dus convoiuri de ieșeni, familii întregi s'au deplasat pentru a asista la Ser­­dările din Capitală. Am căutat a ne informa cât mai exact asupra Împrejură­rilor In care s'a petrecut ne­norocirea de pa câmpia Co­­trocenilor. Informațiile de mai jos, vor reda intr'o măsură, grozăvia celor laregistrate la prăbuși­rea marei tribune (însemnată in planul nostru cu litera I Explicații Marele platou dala Cotro­­­ceni a fost transformat special­ pentru marile părăzi și recep­ții sub cerul liber. In acest scop, s'a amenajat un imens teren in formă de cerc, (așa cum se vede in fi­gura de mai sus). Alte două cercuri concen­trice (B. și C.) — unul liber și al doilea pentru diversele aparate, brancarde, ambulanțe de experiență, etc. înconjoară ca un brâu primul cerc — unde cercetașii și străjerii au demonstrat un ansamblu. In jurul acestui imens cerc au fost aranjate 12 tribune (însemnate cu 1) in linie dreap­tă, acelea ale­ Familiei regale și oaspeților străini, unde au luat loc M. S. Regele, A. S. R. Principele Nicolae, preșe­dintele Baneș, prințul P.ul al Iugoslaviei, dl. Gh. Tătarescu, N. Titulescu și guvernul. Alături, se află tribuna ofi­cială (O. F.) a înalților dem­nitari ai statului, ofițerii su­periori, conducătorii oștirei, etc. Intre tribuna regală și cea oficială, se plasase microfonul și speakerul care urmăria și transmitea prin radio solemni­tatea (S). In imediata apropiere a tri­bunei regale, în dreapta ei se observă o tribună mică, ins­talată de O. E. T. R., și un­de luaseră loc invitații acestui oficiu. Tribunele (însemnate in figură cu li­tera I) erau aranjate in jurul cercului C ; alături de tribuna IC se afla plasată marea es­tradă care s'a prăbușit (­ in cadru alb). In fața lor, la o distanță de 2 k­m. in linie dreaptă, se afla tribuna regală (T. R.). Estradele și platformele pe care stătea mulțimea, erau din lemn, construite in câteva zile, și au forma a două cărți de joc rezemate una de alta (figura 2]. Singurul punct de susținere al lor era partea de sus , in spațiul dintre ele, nici un stâlp, nici un sprijin solid, o gură imensă care avea să provoace teribila prăbușire. Intrarea la tribune s'a făcut numai prin partea lor dinspre șosea, pe niște scări de lemn (fig. 2) de pe care publicul se plasa pe băncile dispuse în amfiteatru, cu fața la tavanul de demonstrații. al prăbușirilor s’a auzit din mica tribună C. E. T. R. exact în momentul când M. S. Re­gele iși termina discursul în fața microfonului. Nu s'a dat importanță fap­tului, dat fiind că, imediat a început marea defilare a le­­giunelor de cercetași, care ve­­neau spre tribuna regală pe șoseaua din fața ei. Prăbușirea marii tribune Muzicele cântau, imensul public fremăta, M. S. Regele dădea chiar în acea clipă sa­lutul sau drapelelor strejărești. La un moment dat, partea de sus a tribunei mari ([ io pătrat alb)­ a scârțâit, ca și cum cineva căuta s-o urnească din loc ; peste o clipă numai, un sgomot infernal, urmat de răsturnarea etajului de sus a estradei, străbătu imensul pla­tou. Ca o imensă armonică, tri­buna n e atrânsa, scândurile trezniră și, asemeni unei cutii de chibrituri care e acoperită de capacul ei, tribuna cu­prinse in ea miile de specta­tori aflați pe dânsa. Țipetele și vaetele celor prinși sub dărâmături erau în­grozitoare; tribuna se transfor­mase Intr'o clipă intr'un mor­man de scânduri— imens coș­ciug pentru publicul ce luase loc acolo. Groapa cuprinse și pe cei din celelalte tribune ; publicul s'a repezit spre eșiri; vestea a făcut Înconjurul platoului, până a ajuns la M. S. Regele. Suveranul cu un copil strivit in brațe Distanța de 2 k­m, de la tri­buna regală până la locul de­zastrului, a fost străbătută in fugă de M. S. Regele, urmat de principele Nicolae. Suveranu a început a scoate răniții de sub dărâmături; la un moment dat, M. S. Regele a dat peste un copil, pe car­e l'a fost in brațe, ducându-l până la ambulanța de salvare și dând ordin de a fi transpor­tat imediat la spitalul "Filan­tropia". Scene de groază Nici un regizor specializat în filmele gen „Grand-Guig­­nol“ n'ar putea tnscena ceva similar celor petrecute pe pla­­toul de la Cotroceni. De data aceasta, fatalitatea și împrejurările și-au luat sar­cina de a regiza un spectacol groaznic. Schelăria de scânduri În­gropase sub ea mii de oameni, unii scăpaseră ca prin minune, agațându-se de stâlpi sau a­­runcându-se, printr'un suprem instinct de conservare la go­lul din fața lor—alții au fost târâți ca simple manechine, la gaura imensă dintre­­ dlările estradei.­­ Ca sub dărâmături un șuvoi de sânge începuse a curge gâlgâitor , gemetele și vaetele ,­­cercăriie italiene din țară exploatează într'un anumit fel, faptul că soția primului ministru iugo­slav, ar fi germană de origine. ",publicul a urmărit atitudinea capi­lor de state cu ocazia defilă­rii de Sâmbătă. Numai M. S. Regele Carol s'a ținut drept, primind defi­larea marțial. Prințul regent Paul părea slab, se sprijinea mereu când pe dreapta, când pe stânga, mutând sabia de o parte pe cealaltă. *•» privilegiații au putut remarca tonul a­­mical culoare M. S. Regele Carol a chemat pe ministrul de interne spre a-i anina de­corația .Virtutea Aeronau­tică“. .„Ia defilarea dela 6 Iunie au fost 30000 :erori pentru bilete la tribu­­na care nu putea cuprinde decât maximum 3000 de spec­­atori. ..narafatalul Curții Regale la propune­rea d-lui prof. Șerban, a răs­puns că M. S. vede cu ochi prin organizarea cursurilor de vară ale Universității latine, pare «nul acesta vor lua »"?­­ploaia mare.­­fggg ..prof. Ș.Ibno proectează înființarea unui institut de editură la Bucu­rești, la cadrul societății Lu­­teția. Va edita traduceri fidele d­e autori clasici și moderni. ■­.Muon n'a Îngăduit apariția ediții­or speciale in Capitală Lum­­eara după nenorocirea de pe platoul Cotrocenilor. Noi ne­iu ferit a fi mesagerul sinis­­tei știri, mai ales că la în­­eput nu se putea ști care situația exi­ta­...fabrica „Letea" construește un block­house in 6 etaje în str. Matei Millo din Capitali* ...aab impresia groaznicei nenoro­ciri de pe platoul Cotroceni­lor s’au luat ori măsuri la municipiul Iași pentru revizui­rea tribunelor , construcțiilor din lemn dela Copou, câmpul de alergări, etc. „.Ia 8 Iunie s'au împlinit 14 ani de la căsătoria Reginei Mărioara cu mult regretatul Rege Alexan­dru al Iugoslaviei. «deMend valul unei cunoscuta familii ieșe­ne a fost pus sub observație medicală, in urma unei crize­i de alienație mintală, se intretăiau sub greutatea scândurilor și a stâlpilor frânți de greutatea celor 8000 spec­tatori înghesuiți pe tribuna prăbușită. Parada groazei Răniții, scoși dedesubt, unii desfigurați complect, — măști ale groazei--­alții cu bucăți de lerna sau cue înfipte în carne —au fost așezați, pe tărgile aduse pentru demonstrația cer­­cetașilor. După demontarea tribunei prăbușite, s'au găsit pe ja resturi de corp omenesc, a­­mestecate cu țărâna înroșită. Panica la Iași Vestea s'a aflat la Iași, prin postul de radio și telegrame primite de familiile celor ple­cați. Panica creștea din ce în ce. Oficiile telefon­ce și tele­grafice din oraș au fost luate cu asalt. Sute de ieșeni așteptau rân­dul să poată comunica cu ru­dele plecate din Iași la ser­bările din Capitală. Firele telefonice cu Bucu­­reștiul au fost ocupate neîn­trerupt ore întregi, până noap­tea târziu. Din fericire, nici un ieșan nu s'a înregistrat printre vic­time. Ușor rănită este d-re G­ncevici. Paul Lazar *..c. f. r.-ul­ a obținut concesia trans­porturilor cu­­ automobile pe șoseaua Trg. Frumos-P­ llone. Drept urmare, eri a fost o­­prit un convoiu de nuntași, cu mire cu tot, care venea de la Lețcani, pentru că nu avea permis de circulație. Nunta a­„ așteptat 6 ore, până când a fost eliberat de jandarmi mirele ghinionist ...dl prof. Const Pap de la Facultatea de științi a Universității din Iași, suferind de o apendicită gangrenoasă cu perforație și n­eritonită, la stare extrem de gravă a fost transportat cu „Salvarea” la Sanatoriul Dr. Tzaicu. Iscusitul chirurg ieșan d. dr. Tzaicu l'a operat în aceiași noapte, pacientul fiind azi în afară de orice pericol. ".dl. Oirald RacovitaA va fi operat de apendicită in dimineața aceasta, la Bucu­rești, de dl. prof. doctor Hor­­tolomei. După dorința prima­rului, care nu-i superstițios, operația trebuia să aibă loc Marți 9 Iunie. .„acum câteva zile s'au adunat la locuința d-lui p­of. Traian Ionașcu, șefii sec­toarelor naț­-țărăniste din lo­calitate. Conciliabulul intim a fost prezidat de dl. prof. N Costăchescu, care a făcut o­ serie de declarații în privința atacurilor ce i s'au adus in ul­timul timp. talentatul sculptor caricaturist. Costel Ioanid a repurtat un frumos succes în Capitală cu expoziția sa de sculptură. Piesele prezentate de d-sa s'au vândut toate, afară de una singură aceia a d-lui N. Iorga. Costel Ioanid se gândește să doneze această ultimă ca­ricatură sculpturală, muzeului „Fundațiilor Regale* fi* un grup «La 68 muncitori manuali­eșeni, au fost sm-'1*' barcați ori de dl. arh. Grosman spre Manila (Timișoara). It. a­­ceastă comună, d. in iner Ur­sescu-Galați construește un vast sanatoriu pentru tubercu­­loși, și cum în aceste părți © lipsă de lucrători, d. arh. Ur­­sescu a cerut colaboratorului său din Iași să-i trimită de aici. .„după doi ani de așteptare, ministerul in­strucției, a trimis ori facultăței de științi decretul de numire a d-lui ing. Caliniciuc, ca a­­sistent în laboratorul de elec­tricitate al d-lui prof. Procopiu, Et et Comp mea“ spune că••• Fig. 2 — Schița tribunei prăbușite semnal Ziua Restaurației la Iași — Serbarea de la Pa­rcul Sportiv. — Telegrama­ trimisă M. S Regelui — Ziua Restaurației consacrată ca o zi a tineretului a fost sărbătorită in localitate într'un cadru grandios. Timpul ploios a stânjenit in parte frumuse­țea festivității. La parcul sportiv „Regele Ferdinand“ se aflau adunați, dimineață tineretul școlar, cer­i*­cetașii, premilitarii, străjerii la număr de câteva mii. (1%AfIV “(loialității se aflau : VLanii d-nn general Tom­a Dumitrescu comandan­tul corpului IV armată, Th Zipa prefect de județ, gene­ralii Ionescu și Racoviță, N. Dobrovici ajutor de primar, Grig. Botez, conf. Partenie, prof. Ianovici, av. Cădere etc. S’a oficiat un serviciu reli­gios de pr. Peptu ..,după care au vorbit d-un­ general co­mandant T. Dumitrescu, prof. Th. Bădărău, colonel Aposto­­lescu. Toate unitățile au de­filat apoi în fața asistenței. rese, exerciții de ansamblu, coruri cu acompaniament de fanfară. Ploaia a silit scurtarea pro­gramului de dimineață și sus­pendarea celui de după a­­miază. D. prefect de județ Th. Zipa a trimis M. S. Regelui u­rnă­­toarea telegramă: In nuvele autorităților și populațiunei județului Iași, su­punem la picioarele Tronului sentimentele de neștirbit de­votament, urând Majestății Voastre lungă și glorioasă dom­nie în deplină sănătate pen­­tru binele și înălțarea patrii • Sâ­lrâi­i Marenal« Prefaci de jude­ Tb. Zipa • •­­Pentru prima oară la la zi, seara, toate instituțiile au fost splendid iluminate, dând un A urmat programul străin­ aspect feeric orașului. Sărbătorirea artistei Aglaia Pruteanu Direcția și comitetul Tea­trului Național, au ținut ca la acest sfârșit de stagiune, să răsplătească printr’o sărbăto­rire, pe artista Aglaia Prutea­nu, care, deși retrasă din tea­tru din motive independente de voința ei, după ce patru decenii a fost cea mai devo­tată slujitoare a acestui așe­zământ și mândria teatrului moldovenesc, direcțiile ce s'au succedat până astăzi n'au gă­sit că această artistă, merită ceva mai mult decât o banală reprezentație de retragere. Dacă publicul, eternul pu­blic ieșan în jurul căruia s'a creiat un fel de legendă, a dat-o uitărei pe aceia care o­­dinioară a răsfățat-o ca pe nimeni alta, in schimb o­­ficialitățiile și tinerii camarazi de astăzi i-au adus din plin, prinosul lor de recunoștință. După ultimul act din „Ana Karenin", jucat cu aceiași în­fiorare de sărbătorită, care in ciuda vremei a păstrat încă nealterate calitățile ce au eti­chetat-o „steaua Teatrului din Iași", au luat loc pe scenă, d-nii: Em. Serghie, directorul Teatrului, M. Codreanu ca fost director și nedezmințit admi­rator, Jenică Popovici din par­tea municipiului, Gh. Popovici artist, Ștefan Braborescu ca fost camarad, Adrian Pascu din partea sindicatului ziariș­tilor și camarazii care au in­­conjurat-o pa sărbătorită. Dl. Em. Serghie emoționat o compară pe Aglaia Pruteanu cu Rachelle și aduce omag­ul comitetului și a direcției. Dl. Jean Popovici, deapănă sugestive amintiri din vremea când sărbătorita era idolul studențimei. DL Gh. Popovici vorbește din partea camarazilor de as­tăzi, exprimându-și admirația ce o poartă artistei Aglaia Pruteanu. Dl. Adrian Pascu în numele sindicatului ziariștilor ieșeni și­ a autorilor dramatici, aduce respectul omagiu. Sărbătorita, aproape plân­gând, mulțumește tuturor, nă­dăjduind că reprezentația 3 a­­ceasta nu-i ultima și încă multă vreme va sluji Teatrului cu aceiași dragoste nestinsă. In uralele puținului public ce a fost, se joacă apoi, pro­verbul „închide sau deschide" cu sărbătorita în rolul prin­cipal K«p, JUDICIARE — Azi începe la Tg. Mureș procesul studenților Al. Cant­acuzino, Furdui, etc. acuzați de infracțiuni la ordinea pu­blică. Din Iași a plecat dl av. Nelu Ionescu. — Parchetul de Roman a făcut apel la Curte, contra sentinței prin care ieșanca Profira Munteanu din Sinești, a fost condamnată la o l­j­că închisoare pentru lepădare de copil.­­ Tânăra născuse In institutul Mircea Vodă din Roman un copil, pe care l-a lepădat in aceaș zi în Piața Halei cÎTa Roman. A fost insă prinsă a doua zi,

Next