Lumea, aprilie-iunie 1936 (Anul 19, nr. 5381-5453)
1936-06-11 / nr. 5437
DE LA O ZI LA ALTA i. h. 9 VI 1936 Conferința zi la București Mica înțelegere a eșit întărită din conferința șefilor de state de la București, întărită, deși n’a fost nici un moment slăbită decât in imaginația și în dorința câtorva adversari constanți ai Micii Antante. In realitate colaborarea n'a fost niciodată Întreruptă Intre Belgrad-București-Praga, nici in bloc, nici in parte. Adică tot atât de bine funcționează alianța între Belgrad- Praga, ca și între Belgrad- București, sau București-Praga. Circuitul este continu între statele care s'au Înțeles să apere principiul păcii unice și indivizibile. Comunicatul dat după cele două reuniuni, vorbește categoric de unitate de vederi și unitate de acțiune. Toate presupusele incidente au fost exploatate. Până și lipsa d-lui Stoiadinovici primul m nistru iugoslav, lipsă care n'a vrut sa fie explicată de adversarii Micei înțelegeri pe calea cea mai simplă, dat loc la comentarii răuvoiatoare, deși era de presupus că cine poate mai mult, Regentul Paul, poate și mai puțin (adică să angajeze politica țării sale cât un ministru). Dar atât n'a ajuns , s'a bătut monedă până și din amănuntul că soția primului ministru iugoslav ar fi germană. Ca și cum acest fapt matrimonial ar putea influența raporturile dintre state. Fapt cert este că in capitala noastră frontul Belgrad- București-Praga a fost întărit spre disperarea țărilor revizioniste. Grevele Proporțiile luate de grevele din Franța ar putea fi neliniștitoare, dacă greviștii ar urmări altceva decât revendicări economice. Nu e însă cazul Greviștii din Franța formulează revendicări compatibile cu organizația patronală de azi. Altfel ar trebui să credem că d. Leon Blum s’a pretat la o farsă cam tragică, atunci când a declarat ritos că prezidează un guvern al frontului popular, nu un guvern socialist Nu ne-ar speria nici un astfel de guvern, dacă Franța democratică n'ar fi înconjurată de țări dictatoriale ca Italia și Germania care n’ar aștepta decât cea mai mică dezorganizare peste Rin, ca să ia în stăpânire Europa Centrală și Orientală. Grevele din Franța sunt incolente ; sperăm că nu sunt simptome și mai ales preludiul unor prefaceri grave. In două zile vom ști dacă d. Leon Blum a fost atras in cursă sau nu. Nenorocire In altă parte închinăm gândul nostru pios morților și răniților de pe șesul Cotrocenilor. Aici vrem să desprindem o învățătură. Nenorocirea de Luni se leagă de un fenomen prea accentuat în București; se lucrează acolo într'un tempo neobicinuit de rapid, ceia ce nu-i totdeauna în concordanță cu soliditatea care cere un minim de timp strict necesar consolidări oricărui edificiu. Graba strică treaba, spune poporul. Cumințenia acestei zicători se verifici din păcate tragic cu ocazia nenorocirii din 8 Iunie. Consecințe Nenorocirea de Luni poate avea și consecințe politice. Evident, ele n'ar compensa viețile perdute, dar ar constitui o mică reabilitare a destinului. Chiar dacă guvernul n'ar avea nici o vină, — deși este de presupus că miniștrii răspund de tot ce se întâmplă in țară,—dacă ar trebui să tragă consecințele, dacă nu ar fi decât pentru ruperea ghinionului. Nu sunt excluse surprize pentru exemplificarea ghinioniștilor. § • martor Un 1elan: „e«iar al groaznicei nenorociri dela Coiroceni ne descrie împrejurările în care s’a produs prăbușirea Planul exact al estradelor și tribunelor prăbușite Scene și momente de groază Un copilaș strivit lumi în brațe de M. S. Regele §ul* de Ieșeni ce aflau pe platoul defilării și în tribune ~~ Panica la Iași — Asalt la telefoane și telegrame in tot cursul nopții — Un doliu imens, indescriptibil, plutește de alaltă ori peste întreaga țară. Grandioasele serbări de la Cotroceni, ale tineretului român, în asistența familiei regale și a oaspeților străini, au fost cerute de nenorocirea petrecută sub ochii mulțimii îngrozite. Sute de ieșeni au părăsit Sâmbătă și Duminică Iașul, plecând la București, profitând de reducerea de 75 la sută pe c. f. r. Trenurile au dus convoiuri de ieșeni, familii întregi s'au deplasat pentru a asista la Serdările din Capitală. Am căutat a ne informa cât mai exact asupra Împrejurărilor In care s'a petrecut nenorocirea de pa câmpia Cotrocenilor. Informațiile de mai jos, vor reda intr'o măsură, grozăvia celor laregistrate la prăbușirea marei tribune (însemnată in planul nostru cu litera I Explicații Marele platou dala Cotroceni a fost transformat special pentru marile părăzi și recepții sub cerul liber. In acest scop, s'a amenajat un imens teren in formă de cerc, (așa cum se vede in figura de mai sus). Alte două cercuri concentrice (B. și C.) — unul liber și al doilea pentru diversele aparate, brancarde, ambulanțe de experiență, etc. înconjoară ca un brâu primul cerc — unde cercetașii și străjerii au demonstrat un ansamblu. In jurul acestui imens cerc au fost aranjate 12 tribune (însemnate cu 1) in linie dreaptă, acelea ale Familiei regale și oaspeților străini, unde au luat loc M. S. Regele, A. S. R. Principele Nicolae, președintele Baneș, prințul P.ul al Iugoslaviei, dl. Gh. Tătarescu, N. Titulescu și guvernul. Alături, se află tribuna oficială (O. F.) a înalților demnitari ai statului, ofițerii superiori, conducătorii oștirei, etc. Intre tribuna regală și cea oficială, se plasase microfonul și speakerul care urmăria și transmitea prin radio solemnitatea (S). In imediata apropiere a tribunei regale, în dreapta ei se observă o tribună mică, instalată de O. E. T. R., și unde luaseră loc invitații acestui oficiu. Tribunele (însemnate in figură cu litera I) erau aranjate in jurul cercului C ; alături de tribuna IC se afla plasată marea estradă care s'a prăbușit ( in cadru alb). In fața lor, la o distanță de 2 km. in linie dreaptă, se afla tribuna regală (T. R.). Estradele și platformele pe care stătea mulțimea, erau din lemn, construite in câteva zile, și au forma a două cărți de joc rezemate una de alta (figura 2]. Singurul punct de susținere al lor era partea de sus , in spațiul dintre ele, nici un stâlp, nici un sprijin solid, o gură imensă care avea să provoace teribila prăbușire. Intrarea la tribune s'a făcut numai prin partea lor dinspre șosea, pe niște scări de lemn (fig. 2) de pe care publicul se plasa pe băncile dispuse în amfiteatru, cu fața la tavanul de demonstrații. al prăbușirilor s’a auzit din mica tribună C. E. T. R. exact în momentul când M. S. Regele iși termina discursul în fața microfonului. Nu s'a dat importanță faptului, dat fiind că, imediat a început marea defilare a legiunelor de cercetași, care veneau spre tribuna regală pe șoseaua din fața ei. Prăbușirea marii tribune Muzicele cântau, imensul public fremăta, M. S. Regele dădea chiar în acea clipă salutul sau drapelelor strejărești. La un moment dat, partea de sus a tribunei mari ([ io pătrat alb) a scârțâit, ca și cum cineva căuta s-o urnească din loc ; peste o clipă numai, un sgomot infernal, urmat de răsturnarea etajului de sus a estradei, străbătu imensul platou. Ca o imensă armonică, tribuna n e atrânsa, scândurile trezniră și, asemeni unei cutii de chibrituri care e acoperită de capacul ei, tribuna cuprinse in ea miile de spectatori aflați pe dânsa. Țipetele și vaetele celor prinși sub dărâmături erau îngrozitoare; tribuna se transformase Intr'o clipă intr'un morman de scânduri— imens coșciug pentru publicul ce luase loc acolo. Groapa cuprinse și pe cei din celelalte tribune ; publicul s'a repezit spre eșiri; vestea a făcut Înconjurul platoului, până a ajuns la M. S. Regele. Suveranul cu un copil strivit in brațe Distanța de 2 km, de la tribuna regală până la locul dezastrului, a fost străbătută in fugă de M. S. Regele, urmat de principele Nicolae. Suveranu a început a scoate răniții de sub dărâmături; la un moment dat, M. S. Regele a dat peste un copil, pe care l'a fost in brațe, ducându-l până la ambulanța de salvare și dând ordin de a fi transportat imediat la spitalul "Filantropia". Scene de groază Nici un regizor specializat în filmele gen „Grand-Guignol“ n'ar putea tnscena ceva similar celor petrecute pe platoul de la Cotroceni. De data aceasta, fatalitatea și împrejurările și-au luat sarcina de a regiza un spectacol groaznic. Schelăria de scânduri Îngropase sub ea mii de oameni, unii scăpaseră ca prin minune, agațându-se de stâlpi sau aruncându-se, printr'un suprem instinct de conservare la golul din fața lor—alții au fost târâți ca simple manechine, la gaura imensă dintre dlările estradei. Ca sub dărâmături un șuvoi de sânge începuse a curge gâlgâitor , gemetele și vaetele ,cercăriie italiene din țară exploatează într'un anumit fel, faptul că soția primului ministru iugoslav, ar fi germană de origine. ",publicul a urmărit atitudinea capilor de state cu ocazia defilării de Sâmbătă. Numai M. S. Regele Carol s'a ținut drept, primind defilarea marțial. Prințul regent Paul părea slab, se sprijinea mereu când pe dreapta, când pe stânga, mutând sabia de o parte pe cealaltă. *•» privilegiații au putut remarca tonul amical culoare M. S. Regele Carol a chemat pe ministrul de interne spre a-i anina decorația .Virtutea Aeronautică“. .„Ia defilarea dela 6 Iunie au fost 30000 :erori pentru bilete la tribuna care nu putea cuprinde decât maximum 3000 de specatori. ..narafatalul Curții Regale la propunerea d-lui prof. Șerban, a răspuns că M. S. vede cu ochi prin organizarea cursurilor de vară ale Universității latine, pare «nul acesta vor lua »"?ploaia mare.fggg ..prof. Ș.Ibno proectează înființarea unui institut de editură la București, la cadrul societății Luteția. Va edita traduceri fidele de autori clasici și moderni. ■.Muon n'a Îngăduit apariția edițiior speciale in Capitală Lumeara după nenorocirea de pe platoul Cotrocenilor. Noi neiu ferit a fi mesagerul sinistei știri, mai ales că la îneput nu se putea ști care situația exita...fabrica „Letea" construește un blockhouse in 6 etaje în str. Matei Millo din Capitali* ...aab impresia groaznicei nenorociri de pe platoul Cotrocenilor s’au luat ori măsuri la municipiul Iași pentru revizuirea tribunelor , construcțiilor din lemn dela Copou, câmpul de alergări, etc. „.Ia 8 Iunie s'au împlinit 14 ani de la căsătoria Reginei Mărioara cu mult regretatul Rege Alexandru al Iugoslaviei. «deMend valul unei cunoscuta familii ieșene a fost pus sub observație medicală, in urma unei crizei de alienație mintală, se intretăiau sub greutatea scândurilor și a stâlpilor frânți de greutatea celor 8000 spectatori înghesuiți pe tribuna prăbușită. Parada groazei Răniții, scoși dedesubt, unii desfigurați complect, — măști ale groazei--alții cu bucăți de lerna sau cue înfipte în carne —au fost așezați, pe tărgile aduse pentru demonstrația cercetașilor. După demontarea tribunei prăbușite, s'au găsit pe ja resturi de corp omenesc, amestecate cu țărâna înroșită. Panica la Iași Vestea s'a aflat la Iași, prin postul de radio și telegrame primite de familiile celor plecați. Panica creștea din ce în ce. Oficiile telefonce și telegrafice din oraș au fost luate cu asalt. Sute de ieșeni așteptau rândul să poată comunica cu rudele plecate din Iași la serbările din Capitală. Firele telefonice cu Bucureștiul au fost ocupate neîntrerupt ore întregi, până noaptea târziu. Din fericire, nici un ieșan nu s'a înregistrat printre victime. Ușor rănită este d-re Gncevici. Paul Lazar *..c. f. r.-ul a obținut concesia transporturilor cu automobile pe șoseaua Trg. Frumos-P llone. Drept urmare, eri a fost oprit un convoiu de nuntași, cu mire cu tot, care venea de la Lețcani, pentru că nu avea permis de circulație. Nunta a„ așteptat 6 ore, până când a fost eliberat de jandarmi mirele ghinionist ...dl prof. Const Pap de la Facultatea de științi a Universității din Iași, suferind de o apendicită gangrenoasă cu perforație și neritonită, la stare extrem de gravă a fost transportat cu „Salvarea” la Sanatoriul Dr. Tzaicu. Iscusitul chirurg ieșan d. dr. Tzaicu l'a operat în aceiași noapte, pacientul fiind azi în afară de orice pericol. ".dl. Oirald RacovitaA va fi operat de apendicită in dimineața aceasta, la București, de dl. prof. doctor Hortolomei. După dorința primarului, care nu-i superstițios, operația trebuia să aibă loc Marți 9 Iunie. .„acum câteva zile s'au adunat la locuința d-lui pof. Traian Ionașcu, șefii sectoarelor naț-țărăniste din localitate. Conciliabulul intim a fost prezidat de dl. prof. N Costăchescu, care a făcut o serie de declarații în privința atacurilor ce i s'au adus in ultimul timp. talentatul sculptor caricaturist. Costel Ioanid a repurtat un frumos succes în Capitală cu expoziția sa de sculptură. Piesele prezentate de d-sa s'au vândut toate, afară de una singură aceia a d-lui N. Iorga. Costel Ioanid se gândește să doneze această ultimă caricatură sculpturală, muzeului „Fundațiilor Regale* fi* un grup «La 68 muncitori manualieșeni, au fost sm-'1*' barcați ori de dl. arh. Grosman spre Manila (Timișoara). It. această comună, d. in iner Ursescu-Galați construește un vast sanatoriu pentru tuberculoși, și cum în aceste părți © lipsă de lucrători, d. arh. Ursescu a cerut colaboratorului său din Iași să-i trimită de aici. .„după doi ani de așteptare, ministerul instrucției, a trimis ori facultăței de științi decretul de numire a d-lui ing. Caliniciuc, ca asistent în laboratorul de electricitate al d-lui prof. Procopiu, Et et Comp mea“ spune că••• Fig. 2 — Schița tribunei prăbușite semnal Ziua Restaurației la Iași — Serbarea de la Parcul Sportiv. — Telegrama trimisă M. S Regelui — Ziua Restaurației consacrată ca o zi a tineretului a fost sărbătorită in localitate într'un cadru grandios. Timpul ploios a stânjenit in parte frumusețea festivității. La parcul sportiv „Regele Ferdinand“ se aflau adunați, dimineață tineretul școlar, ceri*cetașii, premilitarii, străjerii la număr de câteva mii. (1%AfIV “(loialității se aflau : VLanii d-nn general Toma Dumitrescu comandantul corpului IV armată, Th Zipa prefect de județ, generalii Ionescu și Racoviță, N. Dobrovici ajutor de primar, Grig. Botez, conf. Partenie, prof. Ianovici, av. Cădere etc. S’a oficiat un serviciu religios de pr. Peptu ..,după care au vorbit d-un general comandant T. Dumitrescu, prof. Th. Bădărău, colonel Apostolescu. Toate unitățile au defilat apoi în fața asistenței. rese, exerciții de ansamblu, coruri cu acompaniament de fanfară. Ploaia a silit scurtarea programului de dimineață și suspendarea celui de după amiază. D. prefect de județ Th. Zipa a trimis M. S. Regelui urnătoarea telegramă: In nuvele autorităților și populațiunei județului Iași, supunem la picioarele Tronului sentimentele de neștirbit devotament, urând Majestății Voastre lungă și glorioasă domnie în deplină sănătate pentru binele și înălțarea patrii • Sâlrâii Marenal« Prefaci de jude Tb. Zipa • •Pentru prima oară la la zi, seara, toate instituțiile au fost splendid iluminate, dând un A urmat programul străin aspect feeric orașului. Sărbătorirea artistei Aglaia Pruteanu Direcția și comitetul Teatrului Național, au ținut ca la acest sfârșit de stagiune, să răsplătească printr’o sărbătorire, pe artista Aglaia Pruteanu, care, deși retrasă din teatru din motive independente de voința ei, după ce patru decenii a fost cea mai devotată slujitoare a acestui așezământ și mândria teatrului moldovenesc, direcțiile ce s'au succedat până astăzi n'au găsit că această artistă, merită ceva mai mult decât o banală reprezentație de retragere. Dacă publicul, eternul public ieșan în jurul căruia s'a creiat un fel de legendă, a dat-o uitărei pe aceia care odinioară a răsfățat-o ca pe nimeni alta, in schimb oficialitățiile și tinerii camarazi de astăzi i-au adus din plin, prinosul lor de recunoștință. După ultimul act din „Ana Karenin", jucat cu aceiași înfiorare de sărbătorită, care in ciuda vremei a păstrat încă nealterate calitățile ce au etichetat-o „steaua Teatrului din Iași", au luat loc pe scenă, d-nii: Em. Serghie, directorul Teatrului, M. Codreanu ca fost director și nedezmințit admirator, Jenică Popovici din partea municipiului, Gh. Popovici artist, Ștefan Braborescu ca fost camarad, Adrian Pascu din partea sindicatului ziariștilor și camarazii care au inconjurat-o pa sărbătorită. Dl. Em. Serghie emoționat o compară pe Aglaia Pruteanu cu Rachelle și aduce omagul comitetului și a direcției. Dl. Jean Popovici, deapănă sugestive amintiri din vremea când sărbătorita era idolul studențimei. DL Gh. Popovici vorbește din partea camarazilor de astăzi, exprimându-și admirația ce o poartă artistei Aglaia Pruteanu. Dl. Adrian Pascu în numele sindicatului ziariștilor ieșeni și a autorilor dramatici, aduce respectul omagiu. Sărbătorita, aproape plângând, mulțumește tuturor, nădăjduind că reprezentația 3 aceasta nu-i ultima și încă multă vreme va sluji Teatrului cu aceiași dragoste nestinsă. In uralele puținului public ce a fost, se joacă apoi, proverbul „închide sau deschide" cu sărbătorita în rolul principal K«p, JUDICIARE — Azi începe la Tg. Mureș procesul studenților Al. Cantacuzino, Furdui, etc. acuzați de infracțiuni la ordinea publică. Din Iași a plecat dl av. Nelu Ionescu. — Parchetul de Roman a făcut apel la Curte, contra sentinței prin care ieșanca Profira Munteanu din Sinești, a fost condamnată la o ljcă închisoare pentru lepădare de copil. Tânăra născuse In institutul Mircea Vodă din Roman un copil, pe care l-a lepădat in aceaș zi în Piața Halei cÎTa Roman. A fost insă prinsă a doua zi,