Lumina Satelor, 1923 (Anul 2, nr. 1-52)

1923-10-21 / nr. 41

Fag. 2 LUMINA SATELOR Nr. 41 O mănăstire spartă de tunurile papistașilor. Ch­pul de mai sus arată ruinele unei mănăstiri pe care a zidit-o în vremile de demult principele Brâncoveanu Constantin, «boer vechiu şi domn creştin». In hotarul comunei Sâmbăta de sus (lângă Făgăraş) a fost zidită această mănăstire, frumoasă ca o minune şi ea ar fi şi astăz un lăcaş de închinare lui Dumnezeu, dacă n’o spăr­geau papistaşii cu tunurile. Şi anume a fost aşa că pe la anul 1700, papistaşii înceluiră cu un blid de linte (cu o cruce de aur şi câteva oase de ros) pe vlădica român Aftanasie, s■- şi lase legea strămoşească şi să treacă la m­ar­e (un fel de corcitură a papistaşilor). Dar poporul român nu vru să-l urmeze pe vlădica Af­tanasie pe această cale de rătăcire. Atunci papistaşii se apucară de lucru cu... temni­ţele pustie şi tunurile. Pe cei ce se sculau împotriva m­aţiei, îi aruncau în temniţe şi bisericile lor le luau cu puterea. Preafrumoasa mănăstire din Sâmbăta de sus încă stătea in calea pspistaşilor ca o ve­nitoare a credinţei ortodoxe şi o pe­­decă pentru unatie. De aceea, generalul Bucov, la porunca Papei dela Roma, slo­bozi la anul 1723 tunurile în casa Dom­nului şi o dărâmă. De sute de ani stau acum ruini­e acestei mănăstiri ca o ruşine pentru papistaşi şi pentru Papa, care îşi zice că e «locţiitorul lui Hristos pe pă­mânt». De sute de ani stau ruiniie mă­­năstireî ca o mărturie grăitoare despre cum s’a lăţit aoaţia Intre Români, şi ca un b­u­­stăm­ pentru cei ce ne-au despărţit pe noi Românii din Ardeal în două biserici cu ajutorul... tunurilor. Acum dupăce­­vremurile s’au schimbat şi tunurile Papei au amuţ­­ pentru totdeauna în războiu! cel mare (impiratul Frantz Iosif era cel mai mare pnetin şi sprijinitor al Papei), Românii ortodocşi s’au strâns să facă rugăciune la minele mănăstirei. Protopopul nog­ru Nicolae Borzea din Făgăraş, încunjurat de 32 de preoţi a făcut slujbă mare la sob , pentru miile de cre­dincioşi cari s’au strâns şi se strâng şi azi la ruinile mănăstirei ca la un foc sfânt. (Chipul de mai sus arată această adunare a preoţi­or). Lângă mănăstire este şi un izvor cu putere de tămăduire a boalelor. Poate că izvorul s’a făcut din lacrimile celor ce şi-au văzut bisericile sparte de tu­rile papîstaşilor şi de aceea apa din el are putere da tămăduire. O altă mărturie despre cum s’a lăţit m­aţia între Români, este şi biserica cea mare din piaţa Făgăraşului. Şi această bi­­sserică a fost zidită de B­ranco­ve­anul Con­stantia dar la anul 1723 panhtaşii au luat-o cu puterea şi au dat-o un aţilor (pe preotul şi cantorul cari n’au vrut să o dea, i-au aruncat in temniţă). Ş astfel au ajuns uniţii din Făgăraş de se roagă lui Dumnezeu până in z­ua de azi la o casă furată. Românii ortodocşi din Făgăraş acum au cerut ci li­ se dea înapoi biserica furată şi nu peste mult legea va scoate pe uniţi din ea (după ce ruşinea şi păcatul incă nu i-a putut scoate) Ce mai e nou în lumea mare? Nemţii umblă tot cu hămeşagul. Hămeiagu! Nemţilor se vede şi de acolo că strigă In­gur* mare şi se vaicără în faţa Europei împotriva Franţei că-i «su­grumă», dar de *t tă parte s’a făcut săptă­mâna trecută constatare* că Nemţii din Germania au făcut şi fac cele mai multe cumpărături prin America. In cele din urmă 6 luni, comercianţii din Germania au cumpărat din America negoaţe de 800 milioane de dolari. Pe de altă parte s-a mai constatat că Germania a cheltuit până acum 25 mili­arde mărci de aur cu rezistenţa din Ruhr. Sunt aceste semne şi dovezi câtu-i de spiăr Neamţul, că nu vrea să plătească Francezelor nici ceea ce ar putea plăti. De aceea Francezii nu se încred în vorbele Nemţilor, ci stau gata să intre şi mai adânc în inima Germaniei, de nu se vor lăsa Nemţii de spiţării şi apucături. De altcum prin Germania sunt tot stări tulburi, şi banii merg tot înapoi. In ziele aceste se deschide parlamentul dn Berlin în care se vor desbate lucruri de mare însemnătate. In Ruhr, iarăşi au fost tulburări din pricina că lucrătorii n’au de lucru. Au rămas şi câţiva morţi şi mulţi răniţi. Parlamentul s’a deschis. — Schimbare de miniştri nu s’a făcut. — Parlamentul s’a deschis acum Luni în 15 Octomvrie. Toate partidele au intrat în casa ţării. Era vorba că Britianu va intra în casa ţării cu miniştri sch­mbaţi, dar această schimbare nu s’a făcut, după ce ferire miniştri sunt incă demult unele neîn­ţelegeri cari iarăşi au resuflat în afară. Era cât p’soi să se amâ­e şi deschiderea parla­mentului din această pricină. Brătianu nu i-a putut împăca de tot, dar în cipa din urmă, ca să nu rămână de sminteală des­chiderea parlamentului s’a făcut o înţele­gere vremelnică rămânând toţi miniştrii în scaunele lor până după deschiderea par­lamentului când vor avea răgaz mai mult pentru aceste treburi. Ce legi se vor pune în dezbatere? In rândul acesta de şedinţe se vor pune la dezbatere leg de mare însemnă­tate, precum: Reforma administrativă, reforma învă­ţământului din şcoale, exproprierea pădu­rilor, legea de unificare a bisericii ortodoxe, legea drumurilor lege nouă pentru băişa­­guri şi căderile de apă revizuirea şi orân­duirea de nou a vânzării băuturilor (licen­ţelor), lege nouă cu privire la codul muncii şi asigurărilor sociale... Despre cum se vor dezbate și cum vor rămânea aceste legi nouă, vom scrie în numerice viitoare. S’a descoperit o conjuraţie — ce voia să omoare câţiva miniştrii ? — Face mare vâlvă in ţară ştirea că s’ar fi descoperit o conjuraţie de câţiva stu­denţi cari s’ar fi legat între olaltă să omoare 3 mari bancheri şi conducători ai jidovilor, precum şi câţiva miniştri (Constantinescu, Florescu, Bsnu), bănuiţi că ar avea legă­turi băneşti (financiare) cu străinii. 7 studenţi bănuiţi cu aceste planuri, au fost arestaţi. Acum decurg întrebările şi cercetările în această afacere şi anumit nu se ştie care-i adevărul. Unii — cei împotriva mişcării studen­­ţilor — pun afacerea în sarcina studenţilor şi zic că ei au făcut planuri de omor. Dar studenţii se rapidă de acest lucru şi res­ping învinuirea. «Noi — zic studenţii — e adevărat că avem o «Ligă naţiona!­­creştină» care poartă o luptă naţională im­put r­va jidov­sinului, dară noi cu omoruri nu r­e spurcăm mişcarea. La Cluj, studenţii au ţinut o adunare în care au hiotărât că şi duc lupta mai de­parte înainte. Studenţii au trimis o tele­gramă Regelui, în care se p­âng că gu­vernul ar fi pus la ca­p această afacere ca să slăbească (discrediteze) mişcarea lor. Alţii spun că fascismul ar fi pus la cale conjuraţia. Ar şi fost arestaţi câţiva conducători ai fasciştilor, dar şi ei se la­­pădă de­ această învinuire. De se va adeveri ceva, apoi lucrul nu poate să fie decât al unor câţiva tineri prea aprinşi şi nesoc­otiţi. Cu ucideri de oameni, nici un om cu mintea la loc nu se poate împăca. Noi Românii nu suntem un neam de uciga­i şi nu este în firea noastră acest nărav săl­batec şi păgân pe care-l mai au numai câ­teva popoare de peste Dunăre: bulgarii, turcii, grecii. Preţul (valuta) banilor a stat in săpa­­tămâna trecută aţa. Mărci nemţeşti nu cumpără nime. Leul se ţine la 7’80 centime franceze. 1 dolar american cu Lei 219­— 1 franc francez lî ft 13­— 1 coroană cehă )) tt 6-60 1 levă bulgarăM it 2 — 1 dinar sârbesc î»a 2-40 100 coroane ungureşti ?! t? —•80 100 coroane austriace 0? r?­­•32

Next