Lumina Satelor, 1923 (Anul 2, nr. 1-52)

1923-10-14 / nr. 40

Nr 40 Pag. 2 LUMINA SATELOR sub Ur­guri» e o nărozie şi cine vrea să se convingă n’are decât să treacă Tisa să vadă acum cât e de bine pe acolo. Dar a fost cândva mai bine, nu vremile de pace, dar atunci eră bine pe tot locul, iar acum e mai rău pe tot locul, dar tot nu e mai rău la noi ca în alte ţări. Să nu tot Cârtim ca Israilienii în pustie, ci să mulţămim lui Dumnezeu şi să ne ru­găm ca nu cumva să ne fie mai rău de acum înainte Ja Ja Ja Ja Ja Ja Ja Ja Ja Ja Ja Ja i3a Tip rr’î ft^ ripI F^^ FT^ vTf Oastea noastră creşte. - Stimate Domnule Redactor! Eu al D-Voastra abonat, Simion Pann din Aiud, cetind cu luare aminte gazeta D-Voastră .Lumina Satelor» am în­­ţăles de societatea celor hotărâţi pentru a scoate afară din suflet păcatul beţiei, sudalmei şi a vrajbei, precum şi toate păcatele ce pot să ne despartă de Hristos. Această veste bună a atins şi coarda su­fletului meu, şi sufletul meu mă roagă ca şi eu să mă hotărăsc ca luptător contra păcatului; deci nu pot fi neascultător glasului cunoştinţei mele. Cu ajutorul bunului Dumnezeu mă hotărăsc şi eu să întru în societatea celor hotărâţi pentru Hristos. Vă rog Domnule Redactor, precum şi pe toţi fraţii cei hotărâţi ai acestei societăţi, să mă primiţi şi pe mine în oastea D-Voastră. Totodată Vă rog ca să vă rugaţi pentru mine bunului Dum­nezeu şi preacuratei fecioare Maria, Maicii Dom­nului ca să-mi ajute să pot lupta contra păcatelor. Cu aceste şi eu mă rog zicând: Părinte prea sfânt ceresc Fă-mă voia să-ţi plinesc, De păcat, moarte şi rău Să mă scape Fiul tău. Duhul Tatălui prea sfânt Ajută-mi pe-acest pământ, Ca să fiu spre ’nvăţătură La toţi cei ce te înjură. Aiud, la 21 Septemvrie 1923. Simion Paul. Fi binevenit între noi, iubitul nostru ostaş. Scrisoarea ta ne spune că in rândurile noastre a intrat un ostaş vrednic şi bine înarmat. Versurile tale arată că tu ai înţeles taina Hotărârii şi mântuirii noastre şi de aceea te rogi la Tatăl ca să te scape Fiul lui cel sfânt şi să te lufăriască Duhul lui cel sfânt ca apoi şi tu să poţi fi de «învăţătură» celor ce înjură pe Dumnezeu şi răstignesc de Fiul său cu păcatele cele grele. Dumnezeu să-ţi ajute, să poţi merge pe această cale de mântuire sufletească şi să poţi trage şi pe alţii la calea mântuirii. ■ Ja Ja Ja Ja *Ja Ja Ja Ja Ja Ja Ja Ja FT^ FT^ "1“ rla F^^ Fti Marea serbare a bisericii noastre dela Cluj — peste 10 mii de oameni au luat parte. — Acum Dumineci, biserica noastră a avut o serbare de mare bucurie la Cluj. In mijlocul oraşului, pe locul temniţelor şi turcilor din vremurile ungureşti, s’a sşezat şi s’a sfinţit piatra de temelie a r­ouei Ca­tedrale ce se va ridica să vestească învierea neamului românesc din mormântul umilin­ţelor şi suferinţelor trecutului. La această serbare au luat parte din partea bisericii, 2 mitropoliţi, Nicolae al Ardealului, Pimen al Moldovei şi 3 epis­copi, iar din partea ţării a venit însuşi Prin­cipele moştenitor al ţării împreună cu toţi miniştrii. Din satele vecine cu Clujul au venit mii de ţărani. Cei din Chintau au venit călări în cortegiu, iar femeile într’un car tras de 8 boi. Din comuna Margău, un plugar vânător a adus Principelui moşte­nitor ca dar un cerb de 2 ani îmblânzit. In piaţă s’a făcut slujbă frumoasă, după care au vorbit episcopul Nicolae al Clujului, Principele moştenitor, mitropolitul Pimen al Moldovei, mitropolitul nostru Nicolae, Vasile Goldiş şi I. Lăpădatu. In numărul viitor vom mai spicui câte ceva din preafrumoasele cuvântări şi din mersul serbării de la Cluj, şi vom da la gazetă şi chipul nouei Catedrale ce se va ridica în mijlocul Clujului. I Darurile poporului nostru — pentru ajutorarea orfanilor. — Biserica noastră ortodoxă a deschis în anul 1919 un Orfelinat aici la Sib­iu. Ca o mamă bună, biserica noastră şi a deschis şi ea braţele şi aripele ei pentru mulţimea copilaşilor pe cari răsboiul i-a lăsat plân­gând cu prorocul: «sărmani am ajuns, fără de tată, mamele noastre văduve» (Plângeri Ieremia 5,3). Peste 70 astfel de orfani adă­posteşte biserica noastră aici la S­­iiu. Cei mai mulţi dintre ei au fost «copii nimărui» căci n’au nici tată nici mamă. Dar întreţinerea celor peste 70 de orfani, în această scumpete cere cheltu­ială de sute de mii la an. Şi cum bise­rica noastră este şi ea săraci de averi şi moşii, mitropolitul nostru Nicolae a trimis chemare cătră credincioşii bisericilor, să ajute fiecare după inimă şi puterea lui pe orfanii noştri. Glasul păstorului a fost ascultat. In toate părţile, poporul a strâns daruri de bani, pâne şi haine pentru orfelinatul no­stru. Acum după ce colectările s’au sfârşit in cele mai multe locuri, începem a publica cu mulţumire publică şi aici la gazetă pe dăruitori şi darurile lor. Ii vom lua după protopopiate. 1. Protopopiatul Agnita: Parohia Agnita a strâns 330 Lei 75 bani. Parohia Alţina a strâns 1 289 Lei. Parohia Bendorf a strâns 130 Lei. Parohia Bruiu a strâns 242 Lei. Parohia Cichindeal a strâns 13° Lei. Parohia Cincul-mare a strâns 1333 Lei 50 bani. Parohia Chirpăr a strâns 155 Lei. Parohia Fofeldea a strâns 37 Lei 50 bani, 137 litre grâu şi porumb, 4 bucăţi pânză. Parohia Găinari a strâns 47 Lei. Parohia Ghijasa­ini­ a strâns 130 Lei 50 bani. Parohia Iacobeni a strâns 100 Lei. Parohia Ilimbav a strâns 243 Lei 50 bani. Parohia Proştea a strâns 101 Lei. Parohia Rodbav a strâns 200 Lei, (42 litre bucate făcute în bani), 3 coţi pânză. Pa­rohia Sosăuş a strâns 500 Lei, 8 bucăţi ţeseturi. Parohia Seliştat a strâns 158 Lei, 2 lepedeauă, 8 ştergare, 1 faţă perină, 1 brâu, 3 ş­ 1 coţi pânză. Parohia Şomărtin a strâns 170 Lei 50 bani. Parohia Şoarş a strâns 384 Lei. Parohia Sulumberg a strâns 405 Lei 50 bani. Parohia Toard­a a strâns 108 Lei 50 bani. Parohia Veseud a strâns 122 Lei 70 bani. La­olaltă 5188 Lei 95 bani. (Urmează). Ce mai e nou în ţară? Brătianu îşi schimbă miniştrii? De mult se tot auzi­ că unii micmirii se vor schimba, adecă vor pleca şi alţii le vor lua locul. Acum iar se aude că toţi miniştrii şi-ar fi dat abzicerea în mâinie ministrului preşedinte, Ionel Bră­tianu. Se crede că din miniştrii cei vechi numai doi vor rămânea: ministrul de răz­boi­ (Mărdărescu) şi poate cel de justiţie. Vor ieşi din guvern min­trii: Moşoiu, Banu, Sassu şi Cosma. In locul lor va veni Inculeţ din Basarabia ca ministru al muncii şi Nistor din Bucovina ca ministru al culţilor (bisericii şi şcoalelor). Deschiderea Parlamentului. Parlamentul (Sfatul ţării) de la Bucu­reşti se deschide acum Luni, în 15 oc­­tomvrie. In edinţ­e din acest rând se vor pune la dezbatere legi de mare însemnă­­tate ca: Reforma admin­strati­vă, legea cea nouă a cătănitului (milităriei), legea cea nouă a învăţământului şi altele despre care vom scrie la vremea sa. Ce mai fac partidele politice? Partidul naţional a început iară a ţinea adunări prin Vechiul Regat şi Basa­rabia. A trimi o adunare şi la Bucureşti. In Basarabia au intrat in partid şi unii străini cu un trecut naţional foarte urât şi conducerea partidului trebue să bage bine de seamă cine întră în casa vii. Partidul ţărănesc şi a cam perdut capul ş încre­derea de când Lupu stă la conducere. La o adunare din Bucovina, ţăranii au huiduit pe Lupu. In vază şi cinste, de­asupra tu­turor partidelor stă şi acum partidul ma­relui nostru învăţat, N. Iorga, care ţine cumpăna dreptăţii de­asupra tuturor şi spune adevărul fără nici o cruţare. Ce mai e nou­ă lumea marş? In Germania sunt tot tulburări şi tot... apucături. Stările din Germania sunt tot tulburi. Guvernul şi-a dat odată abzicerea şi apoi iară a luat cârma. Se crede că marele tră­gător de sfori, Sainnes, a bucrat guvernul de ciudă că a îngăduit faţă de Francezi. De altcum toate semnele arată că prin Germania sunt nu atât tulburări, cât mai mult fel de fel de apucături cu cari cearcă Neamţul să încurce lumea şi să trăgăneze afacerile. Asta s’a văzut şi săptămâna tre­cută când s’a ridicat unii aşa numiţi «se­paratişti» cari predică desfacerea Germa­niei în mai mult ţări. In contra acestor separatişti au sărit toţi Nemţii până şi socialiştii cerând cu toţii ca Germania să rămână tot o singură împărăţie, gata să sară când va putea asupra Franţei Faţă de fisticurile Nemţilor, Francezii şi Belgienii stau încă tot in aşteptare până când vor mai avea răbdare. Când li se va urâ de atâtea apucături, vor pleca la Berlin, da de cumva acolo mai bine se vor înţelege cu Neamţul. In Ruhr ,au luat de cap Nemţii, ei intre ei, aşa numiţii «separatişti» cu naţio­naliştii. S’a amestecat în cearta lor şi armata nemţiască şi au rămas vreo 20 de morţi şi mulţi răniţi. Ce­i prin alte ţări? In Bulgaria, guvernul a avut mari lupte cu comunişti cari s’au sculat să bage bolşevismul in ţară. S’au dat lunte în cari au rămas m­ulţi morţi şi răniţi. Bolşevicii au fost înfrânţi şi alungaţi peste hotară. Iugo­slavia se pregăteşte de botezul noului născut. Turcia se va face republică în frunte cu eroul Kemal Paşa. Ungurii se aude că s’ar mai fi cuminţit şi vreau să ia raporturi mai prieteneşti cu vecinii. Intre Rusia şi Litvania s’a iscat ceartă din pri­cina câ In Litvania cineva a tocat in cap pe ambasadorul bolşevicilor şi bolşevicii acum cer 50 de milioane pentru un cap... (de nărod). Un lucru ce trebuia făcut de mult — blocul ardelenesc. — Una din greşelile cârmuirii noastre dela Bucureşti este şi aceea că nu-şi dă silinţa să cunoască îndeajuns stările de vieau­ şi lipsurile ţinuturilor alipite de ţara mamă. Aşa apoi s’a întâmplat şi se întâmplă cu multe din măsurile cârmuirii noastre dela Bucureşti, pentru noi ardelenii se po­trivesc ca nuca în părete, iar altele de-a­­dreptul strică stărilor noastre culturale, eco­nomice, gospodăreşti. Nemulţumirile şi plângerile an de an tot cresc. Vina acestui lucru o poartă şi depu­taţii noştri cari, împărţiţi în diferite partide, n’au fost destul de tari să pună piciorul în prag pentru trebuinţele şi năcazurile noastre din Ardeal. Poate că dându-şi seamă despre aceste lucruri, în sfârş­t se aude că deputaţii ardeleni, fără deosebire de po­litica de partid ar vrea să facă un «bloc ardelenesc», adecă un fel de legătură între­olaltă ca împreună cu toţii s­ă apere tre­buinţele şi năcazurile vieţii noastre din Ar­deal. In acest bloc ar discuta deputaţii afacerile vieţii noastre din Ardeal şi îm­preună cu toţii şi-ar pune apisul să în­­drepteze unele din resultele stări rele ce sunt şi pe la noi. La tot cazul această treabă ar fi un lucru cum nte şi de folos ce trebuia făcut de mult. Bucovinenii şi au făcut de mult blocul­tor şi s’a adeverit de mare ajutor. Târgurile din săptămâna aceasta 14 Octomvrie: Mehadia, Oclandul Homo­­rodului, Rodna veche. 15. Bătania (jud. Arad), Chezdi Oşorhei, Iacobeni (jud. Târnava-mare), Mânărade, Petriş (jud. Bistriţa-Nâsăud), Sângeor­­giul de pădure, Săvăghisla (jud. Turda-Arieş). 16. Marpod. 17. Borgo-Prund, Chiochiș (jud. S.­­Dobâca), Deva. 18. Agârbiciu (jud. Târn.-mare), Bandul de Câmpie, Nadeșu­ săsesc. 19. Draos, Sân­­georgiul săsesc. 20. Arad, Berchez, Cluj.

Next