Lumina Satelor, 1923 (Anul 2, nr. 1-52)

1923-10-14 / nr. 40

Nr. 40 LUMINA SATELOR Pag. 5 Ştirile săptâmânei. Se vor plăti primele de sămănat grâu. Sfatul miniştrilor a ap­obat o sumă­ de 500 milioane pentru plata primelor de sămănat grâu, adecă cinstea de 200 Lei de jugărul sămănat în toamna trecută cu grâu. Când socotelile tuturor judeţelor vor fi gata, se vor plăti banii. Ar fi şi vemea! O alegere nimerită. Domnul Vasile Goldiş, noul preşedinte al «Asociaţiuni­i» a fost ales şi ca secretar mitropolitan aici la Mitropolia noastră din Sibiiu. Prin această alegere, biserica noastră câştigă o nouă putere, fiind dl Vasile Goldiş unul din cei mai vrednici şi pricepuţi bărbaţi ce-i are bi­serica noastră ortodoxă. Pentru cei ce se ocupă cu vermii de mătase, ministrul de agricultură le face de cunoscut că cei ce vor sa aibă sămânţă de vermi, să se adreseze în scris la: «Sta­ţiunea sericicolă de la Băneasa»— Bucureşti. O santinelă a oprit pe Regele. M. S. Regele nostru, trecând prin oraşul Mier­curea Ciucului, s’a oprit în faţa caz­armei de acolo. Era Îmbrăcat civil (In haine de vânător) şi voind să Intre în curtea regi­mentului, santinela 11 opri, spunândrj-i scurt: «Stăm­ la o parte» şi In acelaş timp strigă după toată regula: «caporal de gardă, oin de recunoaştere, un dom­n civil». Regele se supuse şi aşteaptă până ce iese un ofiţer care, cunoscând pe înaltul oaste, salută «aşteptând ordinul». Biata santinelă când a auzit d­ac-î «civilul» pe căre l oprise, l a salutat cu capul sus şi cu fruntea trecută de... sudori. Dar M. S. Regele a lăudat purtarea lui zicându i: «Bravo ! foarte frumos, îmi place» şi a plecat mulţum­­, văzând cât de mult ţin soldaţii la ordin, la ascultare şi la disciplină. De la Cercul de Recrutare Sibiiu. Li se aduce la Cunoştinţa tuturor celor interesaţi că viza livretelor în acest an va avea loc dela 15 Octomvrie până la 30 Noemvrie. Se vor prezenta: 1. Toţi oamenii care aparţin Config. 1900—1920, adecă născuţi in anii 1878 până 1898. 2. Toţi lucrătorii specialişti indiferent dacă se găsesc la o fabrică sau dacă lucrează acasă. Acesta trebuie să-şi întărească meseria lor prin carnet de măestru sau titlu academic la caz contrar nu vor putea beneficia de dispensă in caz de mobilizare. 3. Toţi dispensaţii din anii arătaţi mai sus, cam­ afară de actele lor militare urmează a prezenta comisiei şi recipisa că a plătit taxa pentru anii care a fost dispensat. Cei ce nu se vor prezenta, vor fi pedepsiţi. Ne fură jidovii pânea La Sighetul Marmaţiei a fost descoperită o bandă de jidovi cari au trecut peste graniţă câteva sute de vagoane de făină adusă din Oltenia. Plugarii ară şi şarpănă, iar jidovii se­ceră şi se îngraşă din truda munci­lor. Preţuri din piaţa Bucureştilor Carnea de vacă 15—22 Lei chilogramul după clase, cea de porc 34—40 Lei, de oaie 20—23 Lei, de viţel 30 Lei, slănina 53 Lei, untura 62 Lei, perle de oaie 60— 120 Lei, cele de vacă 32—51 Lei chilogramul. Merele mari 5—6 Lei, cele mici 3 Lei, stru­gurii 6—8 Lei chilogramul, nucile mari 14 Lei suta cele mici 12 Lei. Mare nemulţumire între învăţători este din pricina iefurilor cari de fapt sunt prea mici in raport cu scumtetea de azi (câte 1000—1200 de Lei la lună). In mai multe judeţe din Vechiul Regat, învăţătorii au ţinut adunări şi au hotărât că demisio­nează cu toţii de nu li se vor regula plă­ţile de nou. In Silistra au făcut o grevă demonstrativă de 3 zile, iar acum pe urmă din judeţul Teleorman vine veste că învă­ţă­orii de acolo s’au pus In grevă şi nu mai ţin prelegeri. S­atul e dator să facă jertfe mai mari pentru şcoala şi luminarea poporului. Preţuri maximale la Timişoara s’au sta­­verit aşa: carnea de vită 17—19 Lei, de porc 30—32 Lei, de oaie 13—15 Lei kilogramul. Laptele în piaţă 2*25, adus acasă 4 Lei litru. Pâinea albă 8*75, neagră 5-50. Taxe pentru cotitul (stampilatul) vaselor. Pentru cotitul (stampi­anii) vasoor, cotatorii (stampilatorii) publici din tot cu­prinsul țării vor putea lua următoarele taxe: Pentru un vas pân­ă la 5 decalitri (hecto) 8 Lei, până la 10 decalitri 12 Lei, până la 20 diitri 16 Lei, până la 50 diitri 20 Lei, până la 100 diitri 30 Lei, până la 200 diitri 45 Lei şi 60 Lei pentru vasele de 300 diitri, de aici în sus de fiecare hecto încă 12 Lei. Vrangheliştii rămân tot la Făgăraş. Era vorba să se mute la Slobozia soldaţii din fosta armată a lui Vranghel cel ce a luptat contra bol­şevicilor din Rusia. Guvernul a hotărât însă ca să rămână şi mai pe departe tot în lagărul de la Făgăraş. Un Leu pentru cine omoară 3 şoa­reci de câmp. In Ţara Bârseî, oamenii nu şi mai pot apăra avutul de mulţimea şobolanilor. Au făcut jalbă şi pe la ministru care i- a trimis ceva otravă de şoareci (fosfor), dar nici aşa nu s’au putut ajuta. Acum plugarii au pus premii (cinste): cine omoară 3 şoareci capătă 1 Leu. Pe la Fel­­d­oara şi în alte părţi, copii, ba chiar şi oameni mari, au ajuns să omoare până la 500 de şoareci la zi. Un neamţ din părţile Aradului sfă­­tueşte pe oameni să scoată şoarecii cu plugul, având adânc şi pe urma plugului şi ducă câni cari să mănânce şoarecii. Culesul viilor la Drăgăşani s’a început. Vinul este gros, însă nu tocmai zaharos. Preţul vinului nou se învârteşte între 70—75 Lei decalitrul. Câte oi, ce fel de oi avem în ţară şi câtă lână dau? Statistica ţârii arată că am avea in toata ţara cam 12 milioane de oi. Dintre acestea, 1 milion şi jumătate sunt ţigae (cele mai multe prin Dobrogea), iar celelalte sunt ţurcane şi bârsane. Cele 12 milioane de oi dau cu totul 2 mii de va­goane de lână nespălată. Oile ţigae dau singure 300 de vagoane de lână ţigae. Fabricile noastre de postav (cu cele 1400 de războaie mecanice) pot da la an cam 5000 metri de postav şi pentru asta au lipsă de 500 de vagoane de lână nespălată. Pentru postav, fabricile pot folosi numai lâna ţ­gae. Precum se vede din această statistică, în ţară este mai multă lână decât au lipsă fabricile şi poate şi de câtă au lipsi oa­menii şi din astă pricină lâna oierilor nu se caută şi nu se plăteşte aşa cum ar tre­bui. Nici fabricile noastre de postav (din lipsa de bani) nu cumpără toată lâna ce ar putea-o lucra şi de aceea oierii din Do­brogea şi din alte părţi cer să sloboadă şi lâna la export. Iarăşi cutremure de pământ. In Japonia a fost un nou cutremur de pământ, dar de data asta n’a fost aşa de tare ca sâ facă pagube. Un cutremur de pământ a fost şi în Persia şi a nimicit 9 sate, omorând 157 de oameni. Un rămăşag ciudat... sau când oamenii n’au ce lucra. Un bătrâ­t cu nu­mele Ilie Vâscu de 70 ani din comuna Şîpet (jud. Timiş) a făcut între martori rămăşag de trântă cu vecinul său Ion Cră­­ciunel. Şi anume bătrânul s’a învoit că dă 2 vaci lui Crăciunel de-l va putea trânti, iar de altă parte Crăciunel s’a legat să dea lui Vâşcu 25 de jegăre pământ de-l va putea birui. Şi s’au apucat oamenii de trântă. După o luptă încordată, bătrânul Vâşcu a pus jos pe Crăciunel şi a câştigat rămăşagul. Crăciunel ca să nu-şi dea locul, l-a îmbiat pe moşul cu 10 mii de Lei, dar moşul se ţine de rămăşag şi cere pământul. Afacerea s’a înaintat la tribunal. Preţul bucatelor la porturi. La portul Brăila, orzul 360—370 Lei, grâul 350—410 Lei, 350—410 Lei, porumbul 400—415 Lei, ovăşul 370— 390 Lei suta de chilograme, fasolea 1000—1300 Lei suta de chilograme. Ce face lăcomia şi mânia. Locui­torul Gheorghe Petrescu din Hotin, trecând cu căruţa prin hotar, a smuls­ 2 snopi de ovăş din căpiţa lui Ilie Zamfir. Acesta ză­rind pe hoţ a alergat după ei şi ajungându - i-a tă­it cu coasa umărul drept şi o ureche. Pe Petrescu l-a îndemnat lăcomia să fure, iar pe Zamfir l-a ridicat mânia să dea cu coasa. Şi una şi alta a fost voia dia­volului. Convocare. Prin aceasta convocăm pe toţi domnii membri (onorari, fondatori, pe viaţă, activi şi ajutători) ai despărţământului Sibiiu al «Aso­­ciaţiunii» la o şedinţă plenară în localul «Asocia­­ţiunii», pe ziua de 12 .Oct. la orele 5 p. m. Ordinea de zi: 1. Referata directorului despăr­­­­ţământului despre cele 22 excursii culturale şi di­­­­rectivele pentru viitor. 2. Presentarea despărţămân­tului Sibiiu la serbările din Bucureşti (27—28 i. c.). Din cauza importanţii punctelor ce se vor delibera sunt rugaţi toţi membrii să apară în număr cât mai mare. Sibiiu, 8 Octomvrie 1923. Pentru comitet: Dr. Gh. Preda, direct. Dr. H. P.­Petrescu, secret. în Bulgaria îi mai scumffete ca la noi. Intr’o gazetă din Bucureşti («Uni­versul») iată ce scrie un Român ce s’a în­tors din Bulgaria: «Îndată ce am Intrat în Bulgaria, m’a isbit scumpete... grozavă in raport cu banii noştri (1 Leu face 2 Leva). Am plătit o sticlă pe vin cu 120 Lei, strugurii cu 50 Lei kilogramul, 20 ţigări cu 40 de Lei, o masă la cătană cu 130 Lei, o ţuică cu 4 Lei. Cei ce cunosc ţara noastră suspină aducându-şi aminte câtu-i mai ieftin traiul la noi»... Caz de moarte. A incetat din viaţă d-na Elefta Ionescu-Fulger, institutoare la Şcoala Nor­mală de fete din Arad, soţia d-lui M. C. Ionescu- Fulger, profesor textil, Cisnădia-Sibiiu. Preţuri din Germania, încă nu se cunoaşte în istoria lumii o cădere aşa de tare şi aşa de repede a banilor, ca şi cea de acum din Germania. Iată o pildă: la 1 Septemvrie 1 dolar se vindea la Berlin cu 9 milioane de Mărci, la 15 Septemvrie cu 90 de milioane, la 25 Septemvrie cu 180 milioane, iar la 1 Octomvrie se căuta 1 dolar cu 600 de milioane. Ieri ne-a adus poşta o carte dela un prietin din Germania. Ştiţi de cât era ştempelit de pe ea? De 2 milioane. Iacă o ţară unde s’au saturat oamenii şi de mi­lioane. Preţuri din piaţa Sibiului. Grâul 75—80 Lei ferdela, cucuruzul (cel nou) 65—70 Lei, oră­­şul 35—40 Lei, orzul 40—46 Lei, fasolea 150 Lei, cartofii 22 Lei ferdela. Varza 2 Lei bucata. Lem­nele de foc, maximate cu 900 Lei stângenul. Ţara crâşmelor. Medicul judeţan al Criz­i mari Nicolae Pop, s’a plâns în faţa sfatului judeţan despre că s’au prea în­mulţit crâşmele in Bihor. «Iaci spre pildă — a zis medicul — in comuna Vaşcău la un popor de 700 de suflete, sunt 17 crâşme». Intr’o gazetă de la Bucureşti un alt medic din judeţul Hunedoara arată că miile de crâşme de pe Valea Jiului (unde-s băi­­şagurile de cărbuni) vând în toată săptă­mâna numai spirt de 1 milion şi jumătate. Azi, mâne ni se va zice cu adevărat, ţara crâşmelor. Câţi bani umblă In ţara noastră? La 18 August, suma banilor sloboziţi în ţară de Banca Naţională a fost de 17 miliarde. In anul trecut pe asta vreme erau numai 15 miliarde. Astfel şi banii noştri s’au mai sporit cu 2 miliarde. Din isprăvile beţiei. Un creştin din Sinaia, cu numele Alexandru Răduţă a plecat cu «capul plin» să culengă neşte mere. A uns o scară şi halda hai pe măr în sus. Dar ajuns in vârful scării, i­ s’a părut că se cutremură pământul (...in capul lui) şi deodată huzdap de pământ dela o Înălţime de 6 metrii. Cum capul era «mai greu», s’a tras el mai repede cătră pământ şi ajuns jos, s’a izbit atlt de tare, încât Răduţă a rămas mort pe loc. Diavolul râdea de după măr şi Îşi zicea: «Pe Eva am tras-o la păcat şi la monte cu un măr, iar pe oamenii de acum li trag la moarte cu un altfel de măr, cu gisis şi beţia. Iarăşi focuri mari. Un foc groaznic a ni­micit aproape cu totul comuna Zabava din ju­deţul Trei-Scaune. Au ars 46 de case. Pagubele sunt de peste jumătate de milion. In Banat s’a iscat un mare foc în pădurile comunităţii de avere. Au ars câteva sute de jugare de pe teritoriile co­munelor Popleţ, Evelniţa, Jupalnic. Armata din Lugoj abia a putut stânge focul. Preţuri din piaţa Aradului. Grâul 470—550 Lei, orzul 480 Lei, ovăşul 380—420 Lei, cucuruzul 480—510 Lei, tărâţele 270—300 Lei, suta de kilo­grame (maja). — Făina, nula (0) 900—950, de fert 770—81­0, de pâne 550—600 Lei, suta de kilo­grame. Vitele greutatea vie: boii, vacile 12—16 Lei, porcii 34—35 Lei, viţeii 18—20 Lei, kilogramul.

Next