Lumina Satelor, 1928 (Anul 7, nr. 1-52)
1928-10-14 / nr. 42
Nr. 42 Istorioare mici cu înţeles mare. Ce poate face rugăciunea. Un beţiv îşi făcea foiţe de ţigări din Noul Testament pa care i I dăduse un ostaş din Oastea Domnului. Beţivul îşi bătea in acest chip joc de cuvântul lui Dumnezeu şi da încercările ostaşului. Dar odată s’a întâmplat că ţigarea se tot stângea şi nu ardea. Desfăcind mucul ţigării, a mai aflat pe hârtia de pe ei vorbele acestea cari nu apucaseră încă a arde: «Care va fi sfârşitul celor ce nu ascultă de evanghelie?» (1 Petru 57). Această întrebare îi străpunse inima. Nu mai putea scăpa de ea. Orice făcea, ori nncătrău se duce», nu putea scăpa «de această întrebare teribilă: «care va fi sfârşitul celor cens ascultă de evanghelie ?»„. Peste câteva săptămâni căzu biruit la picioarele Crucii. Rugăciunea ostaşului n’a fost zadarnică. Să ne rugăm neîncetat pentru cei căzuţi. Un răspuns potrivit. Unde locueşte Dumnezeu? — întrebă odată un necredincios, aşa cam în batjocură pe un credincios. Pretutindeni — răspunse credinciosul — afară de inima ta, căci dacă ar fi şi acolo, atunci nu te ai o rupă cu astfel de întrebări nebune. Miii României.1 Fii României, toţi creştini de frunte Oitaşi devotaţi (bis) Lumea cea deşartă, cu valuri de pacate Treceţi-o înarmaţi (bis) E binae mare Lupta e ’n turbare Şi’un glas detunând S’aude zicând: Arme, arme arme căutaţi Arme, arme, armele luaţi E bitae mari Satan e’n perzare etc. Lupta grea şi mare să dăm fiecare Ca să biruim (bis) Căci ştie data asta de perdem iar creasta Vom peri v’o span (bis). E bătae mare Satan e’n perzare etc. Duşi coloane ’n robie şi pentru vecie mn iazul de foc (bis) (Apocalipi 20, 14) Şi’acolo creştine, vai ş’amar de tine Va fi’n acel loc (bis) Ar fi fost trai bine să nu fii pe lume Om fără noroc (bis) E bătae mare Lupta e’n turbare Şi un glas detunând etc. etc. Scrisă de Const. Gheorghiu, cantor, comuna Dumbrăveni (jud. Vaslui). 1 imitaţie după cântecul naţional -Fiii României» (care s’a cântat la trecerea Dunării in războiul neatârnării din 1877) Se poate cânta pe melodia aceasta. Pe o îngustă punte (Matei 7, 14) Cei cu bună minte Să trecem, cu toţii (bis) Împinşi de credinţă ’n drum spre biruinţă Treceţi cât mai mulţi (bh) E bitae mare Satan e'nturbare etc. Depozit de armătură e’n sfânta Scriptură Centrul la Sibiu (bis) De acolo ostașilor, cuLam. Sattler* Se'n parte oricui (bis). Criză şi carnete mări şi la America» la timpul din urmă, o criză se simte şi la America. Nu merg lucrările. Se împuţinează munca şi orele de lucru. Criza aceasta de altcum e în legătura şi cu alegerea de preşedinte. Totdeauna pe timpul alegerii a fost criză. Ea se arată şi acum. Mai e apoi şi cealaltă lature. Europa se zbate în mare mizerie. Sărăntoci din Europa nu mai pot cumpăra mărfurile Ameriei. Pe lângă asta, au început şi la America a se scumpi banii şi a creşte carnetele. Dobânda s’a ridicat şi pe acolo la 9-10 dolari. S’au scumpit banii şi treaba asta o va resimţi din greu şi împrumutul nostru. Miliarde întregi perdem prin faptei că n’am făcut împrumutul înainte cu câţiva ani când ni se îmbia şi banii erau mai eftini. Dar atunci n’a voit să-l facă dl Vintilă. Azi l’ar face, dar nu ni se mai îmbie. Sunt greşeli pe cari le plătim amarnic. LUMINA SATELOR Oastea noastră creşte* Onorate domnule redactor! Subsemnatul cetind calea cu Oastea Domnului şi celelalte cărţi dela Atanasie Rusu, din comuna Poiana Stampei, Bucovina, şi vizând că toste sunt învăţături frumoase, m’a «prins o dragoste pentru Domnul nostru Isus Hristos. Voiesc acum să încep o viaţă nouă, făgădind că voia lupta cu ajutorul lui Dumnezeu contra tuturor păcatelor. Eu sunt cel dintâi care intru in Oasea Domnului din comuna mea. Eu am fost catolic şi am trecut la religia ortodoxă. Deci Vă rog din toată inima mea să mă înscrieţi fi pe m ne in Oasea Domnului, in rândul celoralalţi fraţi ostaşi, Râdan Vâsle, comuna Săriţel (jud. Bstriţa-Năsăd) Prea iubite păinte Trifa şi binevestitorule al evangheliei lui Hristos! Subsemnaţii cu onoare Vă rugăm a ne întcrie şi pe noi in Oastea Domnului, alătuându-ne şi pe noi la lupta ce trebue să ducem ca creştini în contra vrăşmaşului diaci, care umblă necontenit ca un leu răcnind, cântând pe cine să înghită. Doamne Ituse Hristoaie cela ce ai zis: «îndrăzniţi, căci eu am biruit lams a» să ne şi pe noi biruitori contra vrăşmaşului diavol şi ne primeşte în sfânta Ta Oaste, Alexandru P. Lebădi şi soţia Floreta Ch. I. Lebădă, Dumtru Honciuc şi Costachi Popovici, oţi din corn. Clasineşti (jud. Dorohoi). Pag. 5 Şarpele din grădina Edenului pândeşte azi din sticla de alcohol. Biblia ne simte că drecând şarpele diavol i laşe şi pe strămoşii noştri ca un măr. Cu un rast i-a atras in moarte trupească şi sufletească. Azi se pare că şarpele diavol a aflat un altfel de «măr» cu care insslie pe oameni şi atrage la moarte şi peire. krett «măr» este alcoholul, brutara. Diavolul pane şi această patimă in fata omului cu un mir mic cu un păhărel de beuturi. Patima beţiei se începe ca un măr, cu cel dintâi mirar şi se gată ■ cu peire trupească şi sufletească. Şarpele din grădina Edenului se pare că azi pândeşte din sticla de alcahol De aici îşi Îmbie «mirul» Vai de cei ce se lasă înşelaţi. Mărul cel din raiu a fost un izvor de nesfârşite rănăţi trupeşti şi sufleteşti pentru neamul omenesc. Aşa i şi beutina, un izvor de răcuţi, suda me, biţii, omoruri, desfrâniri etc. etc... Mărul cel din râie ţi s’a părut lui Adam şi Eva frumos la vedere şi dulce la gustare, dar pe urmi amare au fost roadele lui Aşa şi beatura, precum zice şf Scrptură: «Na te alta la beaturi când fate spume In păhar; alunecă uşor, dar pe urmă muşcă ca un şarpe şi înţeapă ca o viperă» (Pildele btd Solomon 23, 31). Din sticla de alcohol, şarpele davol muşcă de moarte trupul şi lutleţel omului. Cu ajutorul alcoholului, şarpele diavol bea vlaga cea trupească şi sufletească a omului. Vai de cel apucat in puterea acestui «şarpe» blăstămat, vai de cel apucat in patima beţiei. Viaţa lui cea trupească şi sufletească se vede topindu se zi cu zi. St pripăleşte vizând cu ochii. Par’d nime şi nimic nu-i mai poate scoate din sugrumarea acestui «şarpe» blăstămat. Şi totuşi mai este o cale de mântuire şi pentru un astfel de perdel. Mai este încă o scăpare şi din această fioroasă pierzare. Mai este o singură scăpare. O vom arăta în numărul viitor. (Continuare in numărul viitor). O mănăstire nouă la Izvorul Izbac din Bihor a celui P. S. Sale episcopului Roman de la Orade. Noi, Românii ortodocşi, avem puţine mănăstiri. Am avut pe vremuri, dar ni le au dărâmat papistaşii şi asupritorii noştri de odinioară. Ierarhii noştri au pornit acum o mie mişcare pentru rezidirea vechilor noastre ministiri. Aici în aicidieceza Sibiului se lucrează cu zor la rezidirea sf. Mănăstiri Brâmoveanu. Colecta a trecut suma de 5 milioane. O altă veste bună vine acum de la Orade. P. Sus episcopul Roman a pornit o mişcare pentru înfiinţarea unei mănăstiri,in munţii Bhariei la Izvoru Izbuc, la focul de pelerinaj al poporului de pe Crişuri Este aici un foc minunat care şi până acum strângea poporul din judeţele mărginaşe. Pentru clădirea noului lăcaş de rugăciune, eparhia Orăzii mari face un apel prin care cere ajutorul clerului şi poporului din eparhia Orăzii şi din celelalte eparhii. Dumnezeu să te ajute ! In Oastea Domnului au mai intrat: Gheorge Doroftei şi soţia Elena, corn. Prăjeni (jud. Botoşani). Gheorghe Baram, Şerbăneşti, (jud. Bacău). Ioan Rada şi soţia Ana, Deva. Ioan Mocisuş, corn. Haşidurluc (jud. Constanţa). Costantin Gh. Tomescu, Brăneşti, jud. Gorjiu (of. Turceni). Rusa Toader a Gafii, com. Borgo Tiha (jud. Năsăud). Gavril Uran, Poiana Stampei (Bucovina). Teodor Cavrila I. Gheorghe, com. Luncşoara, p. Halmaju (jud. Arad). Florea Calin, epitrop, Constantin Anghel, Tudor Peţa, Anghel Râdoi, Manu Peţa, Ion P. Anghel, Ilie S. Anghel, Ilie I. Albu, Stanca Florea, Mană C. Anghel, Constantin C. Anghel, toţi din corn. Vânători (jud. Teleorman). 1. Baniliuc, N. Grig. Minzan, lord. N. Semeanu, Cost. 1. Daniiuc, Gh. Savio Manili, Gh. I. Rudeanu, lord. C. Vedine, Pb. N. Pimniuc, Nlţi Neului, lord. Nică Livadani, toţi din corn. Tutova (jud. Botoşani), Alex. Isopescu, Vicovul de sus (jud. Rădăuţi). Noua lege a drumurilor. S-a întocmit proectul nouei legi a drumurilor şi se va pune la dezbatere în şedinţele proxime ale parlamentului.