Lumina Satelor, 1928 (Anul 7, nr. 1-52)

1928-10-14 / nr. 42

Pag 2 LUMINA SATELOR Ce mai e nou în viaţa politică? I­n viaţa politică la ordinea zilei este­ tot războirea dintre li­berali şi naţional-ţărănişti. Liberalii se luptă cu împrumutul extern, iar de altă parte pipi,­ terenul unei eventuale retrageri. Naţional ţără­niştii se pregătesc de o vehementă ofensivi poliici. Intrio adunare, dl M­­alache a declarat ca timpul vorbelor a trecut Partidul e gata aă impusă voinţa poporului şi cu fapte. Averescanii pândesc iar ve­chiul proverb, când doi se ceartă, al treilea câştigi. Au început un vehement atac politic contra na­ţional ţărăniştilor ca să se reco­­mande de nou in ochii liberalilor ca «partid de ordine» şi de... în­credere. Intre domnii Averescu şi Vaida a izbucnit un conflict po­litic ; se răfuiesc prin gazete, scor­monind multe lucruri urâte. Fireşte, liberalii râd bine de acest duel politic. E râu că opoziţia nu poate fe­ce un singur front de atac. Naţional-ţărăniştii işi continuă adunările regionale. La Cluj a fost adunarea regională a jude­ţelor din Ardeal. A fost de faţă şi dl Maniu. Se vor ţinta şi adunări poporale. Ce mai e nou in­ lumea mare? Ziua critică din Viena. Dumineca din 7 Octomvrie, a fost o zi­­critică la Viena. Două mari tabere politice au ţinut adu­nări uriaşe cu demonstraţiuni de stradă Guvernul a Ingăduit­ ţinerea adunărilor, luând intinse măsuri de pază. A fost concentrată la Viena miliţia şi 3000 de poliţişti. Se vede­­însă că aceste, miş­cări au anumite dedesubturi poli­tice In legătură cu planul slipirii Austriei de Germania. Austria se lasă a fi «tulburată», pentru ca la un moment dat Germania «să in­tervină pentru reprimarea tulbură­rilor» şi in chipul acesta să se pro­clame pe neaşteptate unirea celor două ţâri. Manifestaţia a decurs cu li­nişte. Pe semne, Nemţii nu şi-au văzut încă vremea. Tulburari In Rusia. In Rusia bântuie o mare criză financiară şi economică. Nemulţu­mirea poporului e tot mai pronun­ţată. Se aude de răscoale ţără­nești in Ucraina. Ce-i cu împrumutul extern? îi mănâncă mereu cheltuielile tratativelor. Se apropie anul de când s-au început tratativele pentru contrac­tarea unui Împrumut extern., De 10 luni, comisia după comisii şi delegaţi după delegaţi fac mereu calea Bucureşti—Paris—Londra— Berlin, dus şi întors. Iar rezultat ca in palmă. Gu­vernul ne tot asigură că lucrările sunt pe «calea cea bună», dar nici un rezultat precis nu se mai arată. Un singur lucru se ştie ca sigur: comisiile şi delegaţiile au cheltuit sume grozave Se vorbeşte despre un avans al împrumutului. Dar acest avans este păpat de muit In spesele ce s’au făcut cu atâtea tratative. Intr’o ţară din Apus, un gu­vern cu astfel de tratative, ar de­misiona imediat, ba tncă ar fi tras şi la răspundere. La noi Insă totul e cu putinţă, pentrucă suntem lângă Balcani nu numai cu geo­­grafia, ci şi cu politica. Mai încet cu importul de automobile importăm anual automobile în preţ de 4 miliarde Lei. Am arătat în numărul trecut cum criza financiară n’atin­ge pe toată lumea. La Bucureşti se clă­desc anul acesta vile şi palate in preţ de 16 miliarde, iar cu impor­­tul de parfumuri, pudre etc. ţinem recorduri. Tot aşa stăm şi cu im­portul de automobile. Ţara noastră a ajuns la faimă mare cu importul de automobile. Ziarul economic «Argus» scrie: Mergân­d pe calea Victoriei din Bucureşti, de la palatul regal şi până la palatul Cantacuzino, ma­gazinele cele mai luxoase, aproape unul lângă altul, sunt magaziile de automobile. Importăm automobile In preţ de 4—5 miliarde anual. In vreme ce ţara se zbate In criza economică, la Bucureşti se vând anual automobile In­ preţ de 4 miliarde. Cale mai­ multe­­din aceste automobile sunt de lux, şutit de cele după cari ţara nu are nici un folos. Cum se explică acest lucru? Se explică cu aceea că avem o clasă de oameni cari nu resimte criza financiară. E clasa speculan­ţilor, politicianlor, îmbogăţiţilor cu fel de fel de afaceri. Oare câte din zecile de mii de automobile sunt cumpărate prin muncă cinstită? Importul de automobile e a­­jutat şi de «automobilele oficioase». Suntem şi aici sub toată critica. Numai la Bucureşti sunt vre­o 2000 automobile oficioase. Toţi slujbaşii mai mari au­ automobile cari ne costă ,sute£şi sute de mi­lioane. Pe importul automobilelor de­­ lux ar trebui pusă vamă mare şi dări mari. Străinătatea ne poate zice cu drept cuvânt: cerşiţi un împrumut extern în vreme ce cumpăraţi pe apucate automobile de lux, par­fumuri şi alte lucruri netrebnice. Nr. 42 Importăm grâu din Ungaria roadele politicei noastre economice se arată: ne bate grâul străin care este mai eftin. Ziarele aduc o ştire de uimire: importăm grâu din Un­garia. Mai mulţi cerealişti din Timişoara au comandat 2000 vagoane grâu din Ungaria. Ei spun că acest grâu le vine mai ieftin. Grâul nostru costă la Timișoara 750—800 Lei, iar cel din Ungaria vine cu 640 până 650 Lei suta de kilo­grame. Adecă o diferință de­stul de mare și rentabilă pen­tru lumea negustorilor. Cum se explică acest fapt? Prin două cauze. 1. Importul de grâu ar fi un semn de o criză a grâului. N’am avea destul grâu în ţară. Aici e marea scădere a statisticelor noastre. Ministrul de agricultură — cu o armată întreagă de slujbaşi şi agro­nomi — nu e în stare să facă o statistică precisă despre re­coltele noastre. Statisticele se fac cu uşurinţa şi tembelismul pe care le întâlnim pretutin­deni. Nu-i de mult, de când fai­mosul domn Argetoianu a dat un comunicat agricol în care arăta străinătăţii că avem atâ­tea şi atâtea sute de mii de vagoane de grâu disponibil pentru export. Şi ca răspuns la acest comunicat, iată impor­tăm grâu. 2. Dar cauza răului nu e încă asta. E alta. Recolta de grâu a fost destul de bună. Avem grâu destul. Târgurile de bucate sunt pline de grâu. Numai cât grâul nostru este mai scump decât cel străin. Nu putem ţinea concurenţă cu grâul străin. Iar cauza a­­cestui lucru este nenorocita politică economică-financiară cu care ne-a fericit şi ne fe­riceşte guvernul liberal. Plu­garul nu poate da grâul mai eftin pentru că n’are credit a­­gricol. I jefueşte banca cu carnete de jaf. Şi pe lângă asta, toate celea sunt scumpe. Apăsat de cheltuelile producţiei şi de criza financiară, plugarul nu poate da grâul mai eftin. Şi atunci ce se întâmplă? Vine americanul şi îmbie grâu mai ieftin... vine până şi Ungaria cea mică şi îmbie grâu mai ieftin — pentru că pe acolo nu este un dl Vintilă Brătianu să-i fericească şi pe ei cu o politică economică mizerabilă ca a noastră. Roadele politicei noastre economico-financiare se arată în toată prozăvenia lor. O ţară a grâului am ajuns să importăm grâu. Importăm peşte din Polo­nia, grâu din Ungaria... unde vom ajunge cu o astfel de politică ? Ameninţă şi Saşii cu Liga Naţiunilor „ieşiri“ şi „domoliri“ pe cari le plătim scump — cum ştiu Saşii mulge politica noastră de partid. Săptămânile trecute, a fost o adunare politică a Saşilor aici la Sibiu. Şi au discutat năcazurile; deputaţii lor au raportat despre mersul vieţii politice. Despre Saşi se ştie că in trecut făceau o politică aşa numită «oportunistă», adeă totdeauna cu guvernul, pentrucă să poată stoarce cât mai mult. Această politici o practică şi azi, intr’o formă ori într’alta. in adunarea din urmă, se pare ci a suflat un vânt nou. De­putatei Braadsch a criticat aspru stările din ţari şi In special poli­tica minoritară a guvernului. Adu­narea a fost o ieşire neobişnuită contra guvernului. Vorbind despre stările din ţară, deputatul Brandsch, a criticat In special jaful şi fraudele ce se fac In avutul s­atului. «Statul sun­tem noi toţi — a­zis deputatul — şi nu mai putem suferi jaful ce se face tn avutul şi în truda noastră a tuturora... noi nu putem plăti atâta cât se fură»... Vorbind despre politica mi­noritară a guvernului, deputatul a ameninţat cu o eventuală intervenţie la Liga Naţiunilor, dacă nu li se face «dreptate» şi nu li se dau «drepturi» depline şcolare şi culturale. Noi socotim că astfel de ata­curi ar trebui să-şi capete răspun­sul lor de la guvernele noastre. Cri­mca minoritarilor are răsunet larg în străinătate. Este întemeiată acea­stă critică? Atunci guvernul de ea nu locueşte răul. Nu este înteme­iată cru­ca şi atacul? Atunci gu­vernul să poftească a lua măsuri, îrb­rânind gura hulitorilor. Insă în loc de măsuri cuminţi, guvernele noastre fac politică, şi tămbălia. Atacul Saşilor şi are şi ei din dedesubt politic. Simţesc Saşii strâmtoarea politică a guver­nului cu împrumutul şi folosesc tocmai acest prilej pentru a stoarce favorițl­­. Lucrul acesta s’a şi văzut, îndată după ieşirile dela Sibiu, gu­vernul şi-a trimis emisarii la Sibiu să «domolească» aceste ieşiri, fă­găduind totul. Avem guverne care se cramponează cu orice preţ la putere şi fac orice jertfe ca să ră­mână la putere Aşa face in spe­cial acum guvernul actual. Şi roa­dele unei astfel de politici iată-le se arată. Politica noastră de partid este o vacă minunată pen­tru minoritari.

Next