Lumina Satelor, 1934 (Anul 13, nr. 1-52)

1934-07-29 / nr. 31

Pag. 2 Cum nu vii tu Ţepeş-DoamneL. Ce s’a mai găsit la mocirla afacerii Skoda? Comisia parlamentară care cercetează afacerea Skoda, lucrează de mai bine de o lună şi tot n’a reuşit să facă lumină. Generalii şi colonele ascultaţi, au pus vina pe bărbaţii politici na­­ţional-ţărănişti, cari au făcut co­manda de arme fără să ceară sfa­tul specialiştilor militari, iar politi­ciani spun că în afacerea Skoda sunt amestecaţi numai ofiţeri, ci­vili însă nu. Dl general Uică a spus că un mare om politic i-a îmbiat 20 milioane Lei ca să-l libereze pe Seletzky. Silit să-i spună numele, s’a aflat că marele om politic este... un biet colonel în rezervă, anume Seinescu. Acesta însă zice că ge­neralul minte. Mulţi martori ascultaţi, s’au împiedecat la vorbă, spunând odată una, altădată alta. Dl Madgearu a declarat că ştie dela d-nii Mirto şi V. Tilea, că dl Gr. Iunian încă a luat vre­o 3 milioane de la Seletzky. Dl Mirto însă zice că nu i- a spus nimic dlui Madgearu, iar d-nul Tilea a trimis scrisoare comisiei, că se află la băi şi nu poate veni a doua­ oară să fie ascultat. Când afli de toate acestea, îţi vine să zici împreună cu ma­rele Eminescu: „Cum nu vii tu Ţepeş-Doamne, ca punând mâna pe ei, să-i împărţi în două cete: în smintiţi şi în mişei! Şi în două temniţi largi cu de-a sila să-i aduni, să dai foc la puşcărie şi la casa de nebunii“ Dl G. Tâtărâscu s’a Întors dela Paris. Rezultatele obţinute de dl prim-ministru In Franţa. — Când va vizita Parisul Suveranul României? Vineri, 20 Iulie, a sosit în Bu­cureşti dl prim-ministru G. Tătă­­răscu, venind dela Paris. Pentru chipul strălucit în care a repre­zentat România la Paris, Bucu­­reştenii au făcut o frumoasă pri­mire primului sfetnic al Tronului. Se ştie că dl G. Tătărăscu a vizitat Franţa mai cu seamă pen­tru a face mari comenzi de arme. In privinţa aceasta dl prim-mini­stru a reuşit să obţină de la aliaţii noştri mari înlesniri de plată. D-sa a fost bine primit de către băr­baţii de stat francezi. Tot cu acest prilej s’au făcut primele pregătiri în vederea vizitei pe care o va face M. Sa Regele Carol II, la Pa­ris, în toamnă. Dl G. Tătărăscu este foarte mâhnit de ruşinea pe care o aruncă asupra ţării afacerea Skoda. Se spune că D-sa va lua măsuri să se facă odată lumină în această afacere. Noua recoltă de grâu. Cum se înfăţişează recolta cea nouă In lumea toată şi la noi In ţară ? Socotelile de mai înainte fă­cute de specialişti cu privire la noua recoltă au fost în bună parte răsturnate în ultimele săptămâni. In unele ţâri holdele au fost prăpădite de potopul apelor (în Polonia şi România), în Statele Unite au fost secătuite de pârjolul secetei, iar în alte părţi au fost bătute de grindină. In Rusia, în schimb, ploile căzute în ultimul timp au scăpat holdele de la o adevărată nimicire fără să le poată îmbunătăţi însă prea mult. Cu un cuvânt, recolta de grâu din anul acesta se prezintă slabă, mai ales din pricina secetei din primăvară. Recolta din Statele Unite nu-i decât jumătate faţă de cea din anul trecut. In Canada grâul a dat cea mai slabă recoltă din ultimii 26 ani. In Italia se înfăţişează ceva mai bunicică, încolo în mai toate ţările recolta din anul acesta se arată mai rea decât mijlocie. In România se contează pe o producţie 140—150 mii vagoane grâu, deci cu 30 mii vagoane sub trebuinţele lăuntrice ale populaţiei care are nevoie cam de 170—180 mii vagoane de grâu, anual. Lipsa aceasta se va împlini cu rezerva din anul trecut. Va fi bine de cei ce au rezerve, căci grâul va avea preț. De exportat mai că nici nu poate fi vorba. LUMINA SATELOR apte ani dela moartea Regelui Ferdinand. Vineri în 20 Iulie a. c. s’au împlinit şapte ani dela moartea gloriosului rege Ferdinand I. al României. Şapte ani s’au scurs de când a trecut la cele veşnice ma­rele Rege, lăsând poporului Său o frumoasă moştenire: România în­tregită. Şapte ani, de ajuns pentru ca cei dela cârmă să prădeze, să aducă la sapă de lemn şi dacă s’ar fi ivit cumpărătorul chiar să vândă moştenirea lăsată de el tu­turor Românilor. Afacerea Skoda este dovadă. Oh! ce-ar zice bunul Rege de s’ar scula acum din mormânt ? Dar ca şi cum ar fi presimţit cât de mult se vor ticăloși sfetni­cii Tronului, a plecat să se odih­nească în lumea eroilor, în lumea a lor Săi. Odihnească în pacel Secetă In America şi Germania. O secetă cumplită, bântite de o lună în regiunea dintre Mis­­sisippi şi Rocky Mountains (Sta­tele Unite). Râurile mici şi cele mijlocii au secat cu toatele. Mun­citorii agricoli aduc apă pentru vite de la mari depărtări. La Okla­­homa, 600 vite au fost împuşcate deoarece stăpânii lor n’aveau cu ce le adăpa. Regiunea este bân­tuită şi de gândaci şi lăcuste. In Germania deasemenea este mare secetă. De 23 zile n’a căzut strop de ploaie. Pădurile încep să ia foc. Turme întregi de cerbi, vin noaptea prin sate să se adape la fântâni. Din cauza căldurilor au murit zeci de oameni. t­ârgul de mostre din Sibiu. In vremile de azi când ba­nul este atât de rar, fabricanţii şi comercianţii caută fel de fel de mijloace pentru aş putea vinde mărfurile şi fabricatele lor. Unul din aceste mijloace este târgul de mostre. Ce este un târg de mostre? Dacă vii la Sibiu, să-l vezi pe acesta, care s’a deschis în ziua de 22 iulie, în prezenţa Mitropo­litului Ardealului şi a d-lui mini­stru de industrie şi comerţ şi a altor persoane de seamă, ar ve­dea mai întâi un întreg oraş de case de lemn, răsărite ca prin mi­nune în parcul vechiu al Sibiului. Casele de lemn, în toate cu­lorile nu sunt decât prăvălii cu tot felul de marfă. Tot ceea ce iese din fabrică este adus aci, pentru ca să fie văzut şi apoi cumpărat. De la ferării şi tot felul de fabricate de fer, până la mătă­suri, stofe, mobile, lemnării de tot felul, sticlării, ceramică, mân­cări şi beuturi, toate se găsesc cu preţuri potrivite şi-şi aşteaptă cum­părători. Multe firme din ţară şi chiar şi firme străine au expus lucruri la Sibiu. In primele zile târgul a mers bine şi se aşteaptă ca reuşita lui să fie deplină. Este un lucru cum rar poţi vedea. Târgul va rămâne deschis până la 10 August; pentru vizi­tatorii cari vin din afară de Sibiu, este reducere de 50°/„ pe. C. F. R. S. Nr. 31 un an de la aprinderea sondei din Mediaş. Vineri, 13 iulie, s-a împlinit un an de când a izbucnit din mă­runtaiele pământului uriaşul stâlp de foc dela Somârta—Mediaş. La început, locuitorii din împrejurime au fost cuprinşi de mare spaimă, pe urmă însă au trebuit să se obişnuiască cu lumina focului, care arde și acum. Vâlvătaia cea mare a gazului metan arzător, s’a stins în acest an de trei­ ori: odată au stins-o in­ginerii, și de două­ ori pământul adus de ploi în groapa din care ies gazele. După câteva ore, focul s’a reaprins însă de fiecare dată. Se crede că au ars cam 365 milioane metri cubi de gaz metan (un milion la zi). Dacă acest gaz ar fi fost prins cu maşinării şi în­trebuinţat, ar fi putut încălzi 73 mii de familii. Şi în alte ţări, aşa s-ar fi întâmplat. La noi însă arde şi acum, împărţit în focuri mai mici. Mult se mai îngrijesc cei de la cârmă de bogăţiile ţării! Zeci de oameni loviţi de trăznet. In timpul ultimelor furtuni şi ruperi de nori ce au avut loc în ţară, trăznetul a adus jale în multe familii. In comuna Vilancea, jud. Storojineţ, a fost lovită de trăznet femeia locuitorului Emilian Albota. In jud. Cetatea Albă, au fost trăzniţi cei 3 copii ai locuitorului Zlatov Alexei, din Comoic, adă­postiţi în podul casei. Doi din aceşti copii au murit, iar al treilea are mânile şi picioarele înţepenite. In jud. Iaşi, a fost ucis de trăznet locuitorul Dumitru Văcaru din Sineşti, în timp ce se afla in pă­dure, iar în jud. Covurlui a fost omorât săteanul Culiţă Predescu, din Măstăcani. Au mai fost ucişi de trăznet sătenii Nicolae Popescu, N. Pi­­striţu şi femeia Maria Glimea, din comuna Gheluregioaia, jud. Seve­rin, iar în jud. Gorj au fost trăz­niţi fraţii Dumitru şi Constantin Popescu, din Schella, în timp ce se adăposteau sub un pom. Trăznetul a mistuit prin multe părţi casele sătenilor şi a ucis încă şi alţi oameni şi numeroase vite, întâmplări triste cari trebuie să ne pună pe gânduri. Pe unde au mai fost revărsări de ape? Prăpădul din Polonia continuă. — Revărsări mari şi In ţară. — Pagube de milioane. Din cauza ploilor, apele râu­lui Vistula, din Polonia, au conti­nuat să crească şi mai mult, re­­vărsându-se şi pustiind ţinuturi în­tregi. Familii întregi au pierit în valurile cari s’au ridicat până la înălţimea acoperişelor caselor. In partea de Miază-zi a Po­loniei, revărsarea apelor a prici­nuit cea mai mare nenorocire din ultimele sute de ani. Câmpia Vi­­stulei este acoperită pe o lungime de 30 kilometri de apele cari au întrecut până şi vârfurile stâlpilor de telegraf. Toate recoltele sunt distruse. Locuitorii şi vitele s’au refugiat pe dealuri. Aci li se aduc merinde cu ajutorul avioanelor şi al bărcilor cu motor. La salvarea lor lucrează 50 mii de soldaţi. Sunt peste 200 de oameni înecaţi. Furtuni cumplite s’au abătut şi asupra Iugoslaviei. Din cauza grindinei, muntele Muceanic a avut înfăţişare ca în toiul iernii. Turmele de oi, aflate pe munte au fost ucise de grindină şi trăznete. In România încă au bântuit furtuni în ultimele zile: în Buco­vina, nordul Ardealului, în judeţul Iaşi şi în mai toate regiunile. In Bucovina şi Ardeal au fost şi mari revărsări de ape, cari au nimicit o parte din recoltă: Koslovacia. Afară de aceasta re­giunea lor se ţinea odinioară de judeţul Maramurăş. Tratatele de pace prevăd că chiar la anul viitor aceşti ruteni au dreptul să hotărască dacă vreau să se ţină de România sau Ceho­slovacia. Cehii se fac însă că nu ştiu de asemenea hotărlre. Ger alipirea la România. O mulţime din locuitorii ru­teni din Cehoslovacia, vecini cu Maramurăşul românesc, s’au adu­nat nu de mult în faţa preturii din Teceu, cerând să fie alipiţi la Ro­mânia. Ei au spus prim-pretorului ceh, că locuitorii săraci sunt mai bine ajutaţi în România ca în Ce­

Next