Lumina Satelor, 1952 (Anul 31, nr. 1-42)

1952-01-15 / nr. 1-2

Anul 31 Nr. 1—2 Ce învaţă sfinţii Trei Ierarhi: Vasiie, Grigore şi loan despre pocăinţă? 1. Sf. V siie cel Mare s’a năs-­t« anul 530 în Cesarea Capado­tefr (Asia Mică) din părinţii V sile şi IlBasil, cari dădură Bisericii 3 ierarhi stefi, pe af. Vasiie, bf. Grigore de Ilre­­ şi sf. Petru de Sevastea şi o •*S«*ărită sfântă, pe Macrina. Sf. Vasiie a învăţ­­* Ii ş­colile kas­e « ■ Cesarea, Consfardinopol şi Atee,»• Ajunse apoi arhiepiscop în Ce­ssna şi mare dascăl al Bisericii, A marii la 1 Ianuarie 379 El înrată despre vocăinţă aşa : „După cum alungă fumul albi­nele şi după cum izgoneşte duhoarea pe­rioabei, tot aşa îndepărtează dela no î păcatul de moarte îngerul cel pă­zitor al vieţii noastre şi ne scoate din inimă »Duhul Sfânt şi harul său“. 2. Sf. Grigore de Nazianz s-a născut la 320 în Nazianzul Capadociei din o evlavioasă familie preoţească. Şi el a învfijat la visuilele şcoli din Cesarei, Alexandria şi Atena şi ajunse ap® i ierarhul Nazianzului şi mare a­părător al dreptei credinţe la al doi­lea sobor a toată lumea ţinut la 381 în Costantinopol. A murit la 390. El zice despre pocăinţă: »Cine va da capului meu şi pleoapelor mele izvorul cel viu, care poate spăla toate Intrificiunile mele, pîângându mi pă­catele după cum se cuvne? Căci prntru muritori şi pentru sufletele în­­tinate doctoria cea mai bună sunt la­crimile, cenu­a şi sacul pocăinţei*. 3. Sf­ loan Gură de Aur s‘a născut la 344 în Antiohia şi mama sa cucernică, A­duza, l-a dat spre învă­ţătură la cel mai vesti­t dascăli al vrerii sale, ca Libaniu şi alţii şi el după îndelungată intelepfire şi ne­voită ajunse patrierh al Constantino­­polului. A murit la 407, ca mucenic. El scrie despre pocăinţă: „O, pocăința, o tu sfântă pocăin­ă, cum speli tu prin milostivirea lui Dumne­zeu întinăciunea păcatelor, cum des­chizi tu uşa raiului, cum vindeci tu inimile zdrob­­e şi cum înveseleşti tu pe cei amărâţi de răutăţi !“ Sf. Antonie Cel Mare, învăţături pe scurt despre viaţa morală şi buna purtare a credincioşilor Oamenii să nu agonisească a­­vuţii de prisos. Ele după fi­r sunt stricăcioase, de aceea să nu ne po­ticnim când le pierdem. Este ceva firesc, ca trupul să fie cuprins de dureri trupeşti, fiind el pă­mântesc. Sufletul să poarte cu răbdare aceste dureri. Luptătorii de la Întreceri se încu­nunează numai după repetate biruinţe. Omi­l cere vrea să fie Încununat de Dumnezeu, trebue să-şi deprindă suf Netul, să biruie toate patimile simţu­rilor trupeşti. Ne am hotărât pentru vieţuire cu­rată şi de Dumnezeu iubitoare nu pentru laudă omenească ci pentru mântuire sufletească. Dumnezeu a făcut făpturile pen­tru om, ca omul înţelegându-le să-L vază dintr’vnsele şi să-L preamărească. Cei stătători în viaţa duhovni­cească se izbăvesc de primejdii, iar dacă biruesc pofta întru toate află cu uşurință calea cătră Dumnezeu. Omul înțelept află din puține cuvântări calea către Dumnezeu. LUMINA SATELOR Ce este Taina? O s­ujbă văzută a Bisericii, prin care se împărtăşeşte credincioşilor harul cel nevăzut al lui Dumnezeu. Ce este harul ? Darul duimezeesc pentru dobân­direa mântuirii (Efes. 2, 5). Câte Taine are Biserica noa­stră? Şapte, după cele şapte daruri ale Duhului Sfânt (Isaia 11, 2). Care sunt ? Botezul, Mirul, Pocăinţ­a, Cumi­necătare, Preoţia, Nunta şi Maslul. De ce este Botezul întâia Taină ? Pentru că n mai după primirea Botezului sa pot primi şi celelalte Taine. Ce este Botezul? Cea mai î­nsemnată Taină de cere atârnă mântuirea noastră [Ioan 3, 5]. Când a aşezat o Domnul Iisus Hristos ? Înainte de înălţarea la cer, când le-a poruncit sfinţilor Apostoli : »Mer­gând învăţaţi toate neamurile, bote­­zându-le în numele Tatălui şi al Fiu­lui şi al Duhului Sfânt" (Mat. 28, 19). Ce este mai de seamă în slujba Botezului ? întreita cufundare în apă, în nu­mele Tatălui şi al Fiului şi al Duhu­lui Sfânt, care închipuie­şte moartea şi îngroparea păcatului şi învierea la o nouă viaţă duhovnicească a celui bo­tezat (Rom. 6, 3-6) Ce se cere de la cel ce vine l. Botez ? Pocăinţă vestită de sf. Ioan Bo­tezătorul (Fapte 19, 4) şi orefieţă (Fapte 2, 38). Dar de la copil ? Mărturisirea credinţei prin pă­rinţi şi naşi (Marcu 2, 5 şi Fapte 2, 38-39). Ce se dobândeşte prin Botez? 1. Iertarea păcatului strămoş se (Rom. 5, 12). 2. Lăsarea tuturor păcatelor să­vârşite până la Botez (Mat. 3, Îl(46 şi Rom. 8, 1). 3. Renaşterea duhovnicească, sfinţirea sufletească şi trupească, pri­mirea de fiu al lui Dumnezeu pr­atof­­tean al împărăţiei certurilor (fit. 3, 5—7; Galat. 3, 26—28; Roh. * 16-17). 4. Dreptul de membru al Bise­ricii lui Iisus Hristos (1 Cor. II, 11). Prin ce a fost Botezul la piere, închipuit în sf. Scriptură? Prin Bothazul lui loan la Iordan (Mat. 3, 16) şi prin potop (1 Petru 3, 19, tăierea împrejur (Fac. 17, 10 — 1) şi trecerea prin Marea Roşie a îs­­raeliţilor mântuiti din robia egipteenă (1 Cor 10, 1). In legătură cu aceasta învoia sf. loan Gură de Aur : »După cum fii­ lui Israil nu aveau putinţa de a trece prin Marea Roşie fără un drum deschis lor acolo prin minune, tot aşa nici noi nu ne putem înălţa de la viaţa pământească la cea ac­rească fără sfânta Taină a Botezului, învăţătură catehetică Taina Sfântului Botez BISERICA Pe deal te-au ctitorit bătrânii mei Din crezul punte peste veşnicii Să fi liman de-odihnă pentru ei Şi drum deschis spre zări de vrednicii. Sub streaşina-ţi scăldată de lumină, Sub a ta zugrăvită ctitorie, Găsi-vom pace, linişte şi tihnă Când ascultăm noi Sfânta Liturghie. Ne chemi în glasul clopotelor sfinte Să'ngenunchem pe lespedea-ţi bătrână Şin pumni de rugă să luăm aminte Cum izvoreşte-a darului fântână. Pe-al tau prostul Iisus, stapân pe soartă Din lumea fără margini El coboară, Simţim că’n lacrămi multe ni se iartă Şi viaţa n Domnul ne-acum uşoară. Biserică, loc sfânt de înfrăţire, Sub bolta ta vreau să rămân cucernic Ca clipa ceasului de mântuire Să mă găsească’n drum la tine vrednic. Preot Ştefan Tuscianu rJ®ii0i||0®i0i,,0W,0| Pentru sănătatea constructorilor canalului Dunărea Marea Neagră. U­­nitățile sanitare de pe şantierele Ca­­nalului au peste 500 paturi. Ele sunt înzestrate cu cele mai moderne in­strumente și aparate medicale, majo­ritatea aduse din Uniunea Sovietică. Un număr de 6 aparate de radiogra­fie și un aparat de micro-rediografie sunt puse la dispoziția unitărilor sani­tare de pe Canal. Pag. 3

Next