Luminița, 1970 (Anul 21, nr. 1-12)
1970-01-01 / No. 1
2 $JJ NOI, PIONIERII ȘI ȘCOLARII DIN SATELE IPOTEȘTI, cĂTAMĂREȘTi, cATAMAREȘti-deal, STĂNCEȘTI, MANOLEȘTI, BAISA, CUCORANI ȘI CERVICEȘTI, TOATE ALCĂTUIND ASTĂZI COMUNA MIHAI EMINESCU, ADUNÂNDU-NE.PENTRU O SCUMPA ANIVERSARE AICI, LA VATRA ZĂMISLIRII LUCEAFĂRULUI POEZIEI ROMÂNEȘTI, NE-AM LEGAT SA SĂDIM PE CULMEA HARAMINULUI ORI PE CULMEA DUMBRĂVII — LOCURI DE DULCE PREUMBLARE A POETULUI — CITE UN TEI DE FIECARE AN TRECUT DE LA NAȘTEREA LUI MIHAI EMINESCU. CHEMAM PIONIERII ȘI ȘCOLARII DIN LOCALITĂȚILE PE UNDE A POPOSIT MARELE POET, IN PEREGRINĂRILE LUI PRIN ȚARA, SA RĂSPUNDĂ ACȚIUNII NOASTRE, SĂDIND ȘI EI, SPRE CINSTIREA MEMORIEI LUI MIHAI EMINESCU, TENATIT DE DRAGI INIMII SALE. AȘTEPTAM RĂSPUNSURILE LOR. Ipotești, IAnuARie 1970 REDACȚIA REVISTEI NOASTRE FELICITĂ PE INIMOȘII PIONIERI ȘI ȘCOLARI DIN COMUNA MIHAI EMINESCU PENTRU FRUMOASA INIȚIATIVĂ ȘI LE UREAZĂ SUCCES ATITLOR CÎT ȘI TUTUROR COPIILOR CARE LE VOR URMA EXEMPLUL O SUTĂ DOUĂZECI DE TEI... Din nou Ipoteștiul tresare, de inirii se strînge aproape cînd teii se-nalță în zare cu aburii lumii din ape. Copiii cu teii vor crește, iar glasu țl va fi mai fierbinte, îl simt fermecat cum șoptește cînd frunzele curg în cuvinte. Cuvintele-n vers se așază, luceafăr de foc depărtării, și cîntă cu fiece vază prin veacuri în inima țării! NICOLAE TĂUTIU EMINESCU NAȘTERE ȘI RENAȘTERE ° °OODOOOC ADRIAN păunescl Despre nașterea lui Ochii noștri pot cunoaște, sufletele pot cunoaște că în fiecare an pe pămîntul dunărean Eminescu iar se naște Despre ce devine el Poartă nume de copil neștiut și inutil, dar pe urmă el devine ce a fost, și-i este bine, il vedem și îi cunoaștem și — ca tată — îi tot naștem și prin fiina lui renaștem. Despre ce este el Eminescu ne e rară, e lumina lunii rară, e Carpatii vii sub ceafă, e acest suflet ce nu-ngheață, suntem noi sub zborul vremii, e izvor autor genii; in lumina lumii rară, Eminescu ne e rară. Immer 0?/