Lupta Moldovei, aprilie-iunie 1945 (Anul 1, nr. 1-53)

1945-06-11 / nr. 39

v V y r ANUL I—“Nr. 3* ORGAHIU COMITETULUI REGIONAL MOLDOVA AL PARTIDULUI COMUNIST DIN ROMÂNIA 11 Iunie Se împlinesc pâne 17 ani de când a fost dată la Islaz celebra „Proclamație" care statornicește sensul și țelurile revoluției din 1848. La 11 Iunie 1848, poporul român și-a afirmat clar și răspicat, voința sa de reinoire națională și socială. Pe măsură ce țările române pătrundeau tot mai mult tn curentul desvoltării politice europene, conștiința poporului, asuprit și impilat atâtea veacuri, se ridica tot mai dârză și mai hotărită. Prima manifestare de seamă a fost revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821, revoluție a țărănimii robite, împotriva moșierilor exploatatori. După ce reacțiunea a reușit prin trădare să înăbușe răscoala pandurilor, lupta a continuat surdă, prin scurte răzmerițe țărănești, comploturi și conjurații, puse la cale de tinerimea progresistă. Toate aceste mișcări isbucnesc spre lumină în 1848, atunci când valul revoluționar cuprinsese întreaga Europă. Sub steagul luptei pentru democrație, se aliniază de astă dată întreg poporul, dela pălmașii ogoareilor, până la burghezia luminată a târgurilor. Trei sunt principiile de bază care animă mișcarea poporului: eliberarea clăcașilor și Împroprietărirea lor, asigurarea unei reprezentante populare și restabilirea autonomiei pe plan extern. Apare deci clar, așa cum a rezultat și din evoluția ulterioară, că eliberarea și independența națională nu sunt posibile fără eliberarea socială a păturilor celor mai largi ale poporului. Pentru înfăptuirea acestor deziderate, Proclamația de la Islaz postulează unirea tuturor forțelor vii ale națiunii, unirea tuturor popoarelor conlocuitoare, cărora li se acordă drepturi egale. Reacțiunea internă, pe linia politicii ei permanent anti-naționale, a chemat ajutor străin și a reușit să înfrângă revoluția poporului. Dar stindardul care fusese fluturat acum un veac, la Islaz și pe Dealul Spirei, a continuat să Însuflețească lupta poporului român, pentru libertate și democrație. Muncitorimea și țărănimea au luat in brațele lor vânjoase soarta democrației românești și au reușit să strângă in jurul lor toate păturile poporului român, in lupta împotriva celei mai feroce incarnări a reacțiunii i fascismul. Astăzi, principiile de la 1848 sunt împlinite și desăvârșite de către intreg poporul, în frunte cu guvernul tău democratic. Meditând asupra învățămintelor trecutului, vom ști să tăcem zid in jurul libertăților câștigate, cu atâtea jertfe, împotriva oricărui dușman. LUCIAN DONA Luni 11 Iunie 1943 ^forții din trenul de la Iași sunt despoiați de îmbrăcăminte Pe Valea Bistrei ta* ms la fabricile care renasc... Fabrica de cherestea a societății cooperative Albina din Tarcău, Neamț distrusă de Hitleriști a fost refăcută de muncitori. — O cooperatvă de pe vremuri și o cooperativă democratică Când trupele Armatei Roșii a’au apropiat de Piatra Neamț, nemții au fugit nefastrit neuitând însă să distrugă podurile și să cucerească* câteva prăvălii, pentru prădat. Ba, in dorința lor de a se arăta ,popor de domni*, „popor Civilizat*, au intrat cu tancul intr’o ceasornicărie, pentru a pune pe brațul lor, pătat de sângele copiilor de le Harkov, câte un ceas brățară, de marcă elvețiană... Locuitorii din Piatra au răsuflat ușurați, dar muntenii de pe Valea Bistriței înfruntau cu riscul vieții pe nemți, pentru a împiedeca distrugerile. Totuși podurile de pe Valea Bistriței cădeau sistematic pradă furiei de distrugere. Și pentru ca retragerea să fie făcută „după distrugerea instalațiilor militare“ așa cum metodic anunțau comunicatele hitleriste, nemții incendiază fabricile de cherestea de pe Valea Bistriței, fabrici In care harnicii locuitori ai văii își câștigau existența. Fabrica «Proroca» din Pângărați, salvată de distrugere prin intervenția curajoasă a unui muncitor Moș Ion Chirițeanu, bătrânul fochist al fabricii „Proroca“ cunoștea îndeajuns de bine pe nemți. De aceea, după ce patronii fabricii s’au evacuat, lăsând fabrica fără nici o pază, moș Ion a început să o îngrijească. Și primul lucru bun pe care l-a făcut a fost că a ascuns la pământ tot ceea ce putea fi furat cu ușa Când nemții au intrat Nereușita Incendierii de la Proroca i-a determinat pe nemți, odată ajunși la Bocancea și Tarcău, să posteze mitraliere în jurul fabricii și abia apoi să o incendieze. Muncitorii au văzut cu durere cum cad pradă flăcărilor fabricile în care ei își câștigau existența și în clipa în care nemții grăbiți au pier in fabrică și nu au găsit nimic de furat, au turnat benzină, au dat foc și au fugit. Deși în bătaia puștilor nemțești, muncitorul Vasile Mazilu s-a urcat printre flăcări pe acoperiș și cu ajutorul soției sale a reușit să stingă locul. Astăzi, Ion Chirițeanu și Vasile Mazilu, aături de toți ceilalți muncitori, sunt mândri că fabrica la care lucrează ei a ridicat producția cu sută la sută, lucrând în 2 echipe. Ei știu că lemnul prelucrat de ei servește pentru vindecarea rănilor provocate țârii de război, pentru casele celor 600.000 de oameni ce dorm în bordee sub pământ. La Bocancea și Tarcán cat, când Incendiul era Intoiu, ei au Început lucrările de salvare, reușind să localizeze incendiile. La fabrica Bocancea, refăcută astăzi prin truda muncitorilor de administrația C. A. P. S. munca este Intoiu. Muncitorii. In frunte cu dârzul președinte al comitetului de fabrică Nec. Petrila, ridică necontenit producția, livrând Uniunii Sovietice lemnul pentru repararea unora din casele distruse sau incent. STRUJAN Continuare n par, ga — Așa s'a început războiul criminal ! Iunie 1941 Au venit nemții! Reportaj «!« Patru Brancomir Orașul color da zvonuri. După cele trei sau patru bombe aruncate Marți dimineața, se spunea că lucrurile pe font nu merg chiar atăt de bine. Ci, deși ordinul era trimis de aur prin solia unei proclamații albe, totuși, independent de voința lor — cauza respectivă fiind dărzenia și rezistența neașteptată pe care o opun forțele roșii — armatele noastre nu pot face un pas înainte Străzile Iașului sunt pline de praf și soarele canicular de funie topește sub razele lui tot Caldarâm, asfalt, smoală , o căldură înăbușitoare și berăriile sunt pline Prin rândurile populației se amestecă din ce in ce mai des uniformele cenușii și verzi ale nemților. Zilnic coloane lungi, de nu se mai sfârșesc intră pe poarta orașului dinspre Scurari. In urma lor se ridică un praf ce se pierde în balta norilor, oameni in marș, motociclete in fugă, călăreți, tancuri, mașini blindate, brăzdează șoseaua dealungul și dealatul- In urma lor babele mahalalelor iși fac cruce și dau din cap . Se pregătește prăpăd mare, maici ! Se fac adăposturi In cartierele orașului, ordonanța care prevedea construirea adăposturilor se respectă cu sfințenie. Prin grădini, pe locuri virane, în dosul caselor, florile sunt zdrobite, răsadurile de zarzavat și pleacă cama sub lovitura târnăcopului, pământul se răscolește, cârtițeie cară de la un capăt la altul al orașului scânduri și stâlpi de lemn, și detașamentele de evrei lucrează de zor sub supraveghere militară. De dimineață de la ora cinci și pânâ’n seară, lucrează, sapă, nivelează. — „ Un metru de om, că de nu, carcera vă mănâncă“, răcnește majorul îmbujorat in sforțarea sudalmei, și proptit în cizme, solid, cârpește, intr’un suprem efort de gândire, două palme celui mai apropiat lucrător. Particularii au găsit și ei o soluție economicoasă. La gard, vecinele Își împărtășesc experiențele și dau sfaturi. — „Să vezi dragă am „cerut" trei oameni și mi-a trimis cinci. Mi-au făcut un șanț în jumătate de zi. Și nu m’a costat nimic. Munceau de mama focului ! Da ce ? Măcar atât să facă și ei ! Patrula nemțeștii ! Lumea se frământă. Trupele trec tot timpul prin oraș și atmosfera aceasta de oraș de front invalue in nesiguranța ei pe toți acei ce-i locuesc. Parte dintre cei avuți încep să-și facă bagajele. Pri oraș In miezul serii trăsurile și automobilele particulare, câte au mai rămas nerechiziționate. Încep să transporte familiile cu bagaje pe la marginea orașului. La vie, la moșie, pe la o rudă într’un sat. Numai, departe de orașul acesta care începe să miroase a praf de pușcă. Departe de zgomotul blindatelor ce trec zi și noapte, departe de această uTprâncenare pe care o pregătește gigantica desfășurare de trupe. Pe străzi au Început să circule patrule nemțești, Șase sau șapte soldați inalți, cu casca solemn așezată pe scăfârlia blondă, serioși și mai presus de toate Încruntați. Încruntați față de camarazii lor, Încruntați și obraznici (Continuare In pag 3a) Sub semnul priii ms Pornită pe drumul reînoirilor interne, România trebuia în mod fatal să ajungă și la o reexaminare din punct de vedere consecvnt democratic a relațiilor sale externe. Că așa se întâmplă într’adevăr, am avut ocazia să ne convingem prin semnarea acordului sovieto-român, sau prin vizitele muncitorești româno-bulgare. Un fapt nou, care însemnă o cotitură de maximă importanță în politica noastră externă, este propunerea d-lui prim-ministru Dr. P. Groza, de a constitui o uniune vamală ungaro-română, prin desființarea granițelor economice, a vizelor de pașaport, etc. La confrunța păci, România și Ungaria ar trebui să se prezinte cu un punct unitar de vedere. Această propunere a fost imediat Însușită de D-l Gyongyossy, ministrul de externe al Ungariei și salutată de Întreaga presă maghiară. Prin această propunere guvernul Groza merge consecvent pe linia Întăririi LUCIAN DONA (Continuare în psg. șe) REDACȚIA Și administrația «9TB. VASILE ALECSANDRI Nr. 8 TELEFON Nr 244 4 PAGINI: 40 LEI ABONAMENTE IAȘI 2600 lei 3 luni 6000 lei 6 luni 9000 lei 12 luni Autorități ț>i instituții PROVINCIA 8600 lei 6600 lei 10000 lei 20000 lei pe an Pentru muncitori și țărani &000 lei pe an Perioada de trecere și stărire din Moldova Una din problemele, care frământă azi conducerile tuturor țarilor care au participat direct la războiu sau care au adaptat numai producția lor la necesitățile războiului, este aceea a trecerii industriei și întregii producții pe picior de pace. Problema are o acuitate maximă în țările eminamente industriale și comportă cu atât mai mari greutăți cu cât respectiva tari a făcut mai mari eforturi industriale în perioada de războiu. Astfel de dificultăți întămpină azi Statele*Unite, Anglia, Belgia, Italia etc. deși unele mai continuă războiul contra Japoniei, producția având și acum o destinație bine precizată. Totuși lipsa debușetlor este de pe acum simțitâ, șomajul va fi aproape inevitabil, pentru o bucată de vreme, cel puțin până la transformarea acestor induse trii în vederea producției de pace și pânâ la asigurarea unor piețe de desfacere a produselor. Țara noastră a încetat de a mai purta războiu și întreaga atenție a guvernului dr. Groza este azi îndreptată spre a folosi toate posibilitățile noastre de producție, în vederea asigurării unui trai mai bun pentru toți cetățenii. Noi am avut norocul de a ieși din acest războiu, datorită rapidei acțiuni a Armatei Roșii, cu întreaga noastră Industrie, cu majoritatea țării noastre numai ușor atinse de distrugeri, în comparație cu alteori peste care urgia războiului a venit ca un uragan atotpustiitor. Noi nu am avut prea multe industrii afectate producției de războiu și azi trecerea tora producția de pace nu necesita prea multe transformări. Dar, mai ales, industria noastră nu este tributară vreo unei anumite piețe de consum, străine. întreaga noastră producție a fost totdeauna consumata în interiorul urii, iar azi puterea de absorbție a pielii noastre nu este cu nimic scăzută, dimpotrivă, puterea de consum este în continuă creștere. Reforma agrară, acțiunea de ridicare a țărănimii, politica muncitoreasca a guvernului dr. Groza, tind toate la crearea unui standard de viață mult ridicat al maselor populare, care vor deveni cel mai puternic consumator al produselor Industriale. Nu trebue să uităm că, datorită actualului guvern care prin legile economice a oprit la timp degringolada leului nostru, noi ieșim din războiu cu o monedă a cărei putere de cumpărare este în continuă creștere. Bătălia însămănturilor, comdusa de guvern si sustinută cu tot elanul de țărani, muncitori si intelectuali, a fost câștigată, si prin aceasta pemtru viitor spectrul foametei a fost înlăturat. Acestea sunt condițiile gemnerale și obiective pentru ura noastră, iar dacă, în cadrul lor, analizăm situația Moldovei, nu e greu să aflăm că ne bucurăm de cea mai favorabilă conjuncturi Dacă soarta a fost ingrată cu noi, cele mai simțite distrugeri abătându-Se asupra Moldovei, în schimb, noi nu vom înregistra nici o permurbare, nici o diminuare în această perioadă de trecere. Industriile de bază ele Moldovei, forestierele, textilele, cele miniere, morăritul, tăbăcăriile, distileriile și ralimnăriile de spirt, fabricile de zahăr, cete de materiale de construcție, etc., dacă au furnizat produsele lor pentru susținerea războiului, nu sunt însă prin natura lor industrii de războiu. Perioada de pace în care intram nu va afecta aceste industrii. Necesitatea produselor lor este în creștere și reactivarea lor va absorbi mereu noi brate de munci. Dar aceste industrii, textilele si forestierele, mai ales, capătă si un deosebit impuls prin acordul economic som vieto-român. Noi vedem si reînvierea industriei de mobile a famsului, ca o urmare a acestui acord prin care noi vom furniza mobile pentru U. R. S. S. Crearea noilor societăți mixte sovieto-române, pentru exploatarea căilor noastre de apă și din aer, deasemenea va aduce o puternică învirare vieții noastre economice și va absorbi un număr de muncitori. Totul în Moldova este în funcție doar de initiativele factorilor de răspundere. Acțiunea guvernului, pentru a determina întoarcerea industriilor, va trebui înțeleasă de către industriași Si punerea in valoare a acestor industrii, prin tot capitalul disponibil, nu trebue să mai întârzie. Muncii cinstite, eroice, dusă de țărani, muncitori, intelectuali, trebue sa i se alăture de larga colaborare a Industriei si comerțului. In acest mod, acțiunea coordonată a guvernului va căpăta întreaga ei realizare, viata noastră economică intrând pe făgașul ei normal de prosperitate, spre binele întregului popor. Perioada de trecere, prea btemă chinuitoare pentru alte țări, va putea astfel, prin munca noastră, prin interemcerea justă a datoriilor noasstre, să însemne dimpotrivă o perioadă de real progres. IOAN BĂICEANU Tribunalul Poporului Fixarea celui de al patrulea și al cincilea lot de criminali de război Fiind terminată Instrucția și fiind încheiată ordonanța de trimiterea în judecată a magistraților eronaii, a fost format al patrulea lot de criminali de război, având în frunte pe colonelul magistrat Manea Costea, călăul de la Curtea Marțială din Ploești și maorul Ouatu Gh, vânătorul de spioni și schingiutorul țăranilor din jdețul Neamț. Al cincilea lot de criminali de război este format de Împuterniciții guvernlui pentru afacerile evreești , criminalii de la Centrala Evreilor. Lotul este împărțit în două echipa. Prima echipă are în frunte pe Radu Lecca, iar a doua pe Ghingold și Willman. Pentru acest de al cincilea lot acuzarea va f susinută de d-nii acuzator publici Schreiber și Maro. Domnul acuzator public Petre Giodea anchetează pe criminalii de război arhitect Căpșuneanu din Constanța.are în anii de dictatură antoniciana a scos pietrele funerare din cimitirul evreesc și a pavat cu ele Piața Ovidiu. In același cabinet se anchetează măcelurile din Simferopol, Horia și Soroca. * Duminică 10 Iunie Mteetingul copiilor la Teatrul național