Lupta Moldovei, ianuarie-martie 1948 (Anul 4, nr. 459-532)

1948-01-01 / nr. 459

i Cărți " noul Paul de Kuif: «popiii ne cer ajutor» Edit. Forum In recenta carte apărută în editura Forum, “ regăsim pe Paul de Kruif, acela­ scriitor pentru care lumea minunată a științei medi­cale a constituit și mai continuă să formeze un vast domeniu de inspirație scriitorească. După ce a ridicat un monumental elogiu ma­rilor descoperitori în medicină — și e vorba de ,Vânătorii de Microbi" — după ce a ară­tat nn ,Luptătorii contra morții" și „Luptătorii contra foametei" toate străduințele acelora care au luptat și și-au dat viața uneori îm­potriva bolii, a foametei și a mizeriei, medi­cul olandez lansează un­­ emoționant apel lumii întregi, pentru salvarea copiilor din ghiarele morții. Numai­­ că, de astă dată, autorul arată în completă amănunțime și fațeta socială a fla­gelurilor și arată cauzele generale ale vita­lității descrescânde pe care o observăm în lum­ea copiiilor de pe glob. Paul de Kruif Își alege drept teatru al descrierii America, țara în care capitalismul cel mai crunt imprimă sclavilor săi un ritm de viață și o serie de condițiuni care aduc după sine o prăbușire totală a organismului celor ce trăesc în cocioabele măhălălilor mun­citorești, căci de acestea se ocupă în special autorul. De mizeria care domnește prin bordeiu­­rile In semi-Intunericul cărora se nasc copiii muncitorilor, de ftizia care umblă nemilos și seceră vieți fragede, de bolile infecțioase, de accidente de muncă, de Întreaga plagă a bo­lilor sociale care decimează. De toate acestea vorbește Paul de Kruif. Și paralel arată stră­duințele marilor savanți americani, descope­ririle lor epocale în domeniul medicinii, des­coperiri care sunt însă monopolizate de clasa celor cu bani. Și-și pune întrebarea autorul: „Cine beneficiază de descoperirile științifice ? Cine limitează hrana? Cine limitează îmbră­cămintea ? Și atunci când vor avea răspunsurile la aceste întrebări chinuitoare, muncitorii vor în­țelege și vor cunoaște cauzele propriei lor înfometări, massele vor cunoaște pe acei ce Încearcă asasinarea copiilor lor prin sărăcie și termină de Kruif: „In cele din urmă va fi acel „un, doi, trei, patru” al omenirii reărsă­­rii,ad în ciuda bombelor lacrimogene și vomi» live, in ciuda mitralierelor până ce conducă­torii m­esselor vor sta față în față cu acei ce astăzi dețin monopolul moștenirii științifice comune" . Și atunci copil vor trăi­ M. BR. CARNET . Filmul .Lenin­grad“ A fost terminat zia­rele acestea filmul „Leningrad". Închinat orașului-erou și tra­dițiilor sale revolu­ționare. Filmul pre­zintă mișcarea fani­­țeitorească din vechiul Petersburg, date do­cumentare despre zi­lele istorice ale Ma­rii Revoluții din Oc­tombrie, momente și scene ce caracterizea­ză figura istorică a lui V. I. Lenin, nu­meroase materiale despre Leningrad în anii primelor planuri cincinale și aspecte din acest oraș în anii războiului și a blo­cadei. Un loc impor­­tant îl ocupă prezen­­tarea marilor lucrări de reconstrucție a Leningradului după război. Autorul și regizorul film­ului este P. Karmen. Mu­zica a fost compusă de V. Soloviov-Sedoj Un orășel al Academiei Georgiene A început cons­truirea unui orășel al Academiei de Științe a Republicii Geor­giene. Intr’un colț pitoresc al orașului Tbilisi, capitala Geor­giei, vor fi ridicate clădirile monumenta­le ale Academiei, ale institutelor, stațiuni­­lor și laboratoarelor sale. Academia de Științe din Georgia, avea până nu de­mult două secțiuni în care lucrau 16 a­­cademicieni. In pre­zent, Academia are cinci secțiuni cu un număr de 60 acade­­micieni — reprezen­tanți ai diferitelor ra­muri de știință — și aproape 800 de co­­laboratori științifici. 258 cinemato­grafe in Kirghi­zia In vechea Kirghi­­zie care era o colo­­nie a țarismului, exis­ta numai un singur Republica Sovietică Kirghiză posedă 258 de cinematografe. Ele dau anual 28,320 spectacole în fața a 4 milioane de oameni. Moliére pe sce­na rusă De trei veacuri și jumătate, Mol­ére nu a mai părăsit scena teatrelor din lumea întreagă. Teatrul rus care cunoaște pe Mo­l­ére din timpul gu­vernării principesei Sofia, sora lui Petru cel Mare, a ținut în mare cinste come­diile acestuia. Cei mai buni actori ai scenei ruse s-au dis­­tins în rolurile din co­mediile lui Molère. Printre aceștia a fost și Stanislavski care a deținut rolul principal din „Georges Dan­­din". Spectacolele Teatrului de Artă din Moscova cu pie­sele lui Molié­e sunt printre cele mai reu­șite ca interpretare și punere în scenă. Opera lui Molière a fost de multe ori tra­dusă și bogat ilus­trată de cei mai buni pictori ruși. In Uniu­nea Sovietică, cea mai completă ediție este acea apărută sub redacția lui A. Smirnov și S. Mos­culski în 1935. Ea este considerată de cititorul s­o­v­i­e­tic drept unul din cele mai prețioase bunuri din tezaurul culturii universale. r LUPTA MOLDOVEI PLUG­UȘORUL Speculantului Ado, măi muncitori și frați Stafi puțin și nu mai daft / Lângă mine v’apropiaft Și necazul mi-ascu­ltatt Nu daft, măi! S’a sculai mal­an Ca un uragan Și-a pornit vârtej Unul Gheorghiu-Dej Să ne risipească Și ne nimicească Și ne-a’ncălecat Poire’ar fi turbat, Cu legi peste legi, Din care te-alegi Ba cu pușcărie Pentr’un fleac de-o miș Ba să tai la sare C’ai pus preț mai mare. Nu dați, măi f­rite-așa ne poartă Vai de-a noastră soartă ! Ziulica’streagă Zău că nu e șagă .* Ba că ai stocat, Ba că-i sabotaj, Declarații, risc Nu mai merge risc La Bursă abia es Gata, am proces. Greu mai e de dus, Steaua ne-a apus. Nu dati, măi ! Apoi, într’o zi —Doamne, să te fi— A venit urmarea Cu stabilizarea, Că ne-a năucit Și ne-a amețit Drept în cap ne-a dat jos că nea lăsat. Am ajuns calic Fără firfizic. Nu dati, Nu știu ce să fac Cu așa un drac Am slăbit măi frate Sunt numai juma’te. Ba ca să ne fie Și mai rău, bo­die, Hopa, ca năluca A venit și Luca / Nu dați, mai * Ah! Cum era mâini" Cu Alexandrini ! Atunci erau cât vrei. Aur, cocoșeî, ' ! Lire și dolari, T Eram milionarii Nu ca azi huliți De toți urmăriți. Ce control ? Control ? Nu juca vre*un rol Azi s’o cam­­ schimbat Că ni s’a’hfundat. Că dacă te prinde Nu se mai întinde, Te-a și judecat, Te-a și condamnat. Nu amâni cu anu Fiindcă Pătrășcanu A dat lege nouă Ce te rupe’n două. Nu dati, m Din tara socialismului 350 centrale hidroelectrice cu prilejul aniversării a 30 de ani de existența a statului sovietic în co­muna Hemeinic, regiunea Vinnița, a fost pusa în funcțiune o nouă stațiune hidroelectrică de 120 kw*; stațiunea e construită pa malul râului Bugul de Sud. Ea alimentează cu curent electric stațiunea de mașini agricole și trac­toare, întreprinderile in­dustriei locale și zeci de sate din împrejurimi. Deja isgonirea ocupați­lor germani și până acum, la regiunea Vinnița au fost date în exploatare 350 centrale hidroelectrice. Case pentru invalizii de război Conform hotărîrii Comb­tetului executiv al Sovie­­tu­­i orășenesc din Kiev, în capitala Ucrainei s-a început construcția de lo­cuințe pentru invalizii din Războiul pentru Apărarea Patriei precum și pentru fii­il­e ostașilor căzuți front. In suburbia Susa­­ino se vor construi 220 se cu câte unul și două ije. In multe sectoare i Kiev se construesc vile nfortabile cu locuințe dividuate. Căile ferate sovietice au o lungime de 113 miji kilometri. Inca în 1940, Uniunea Sovietică ocupa, în ceea ce privește intensi­tatea transporturilor, pri­­mul loc în lume. Pe fie** care kilometru de cale fe­rată U.R.S.S. transporta de două ori și jumătate mai multe mărfuri decât în America, iar transpor­turile erau de 4 ori mai­eftine.* 60 mii școli noui au fost construite în cei 30 de ani de Putere Sovietică. Cheltuielile pentru instruc­țiunea publică s’au ridicat în acest timp la 100 mi­liarde ruble. In U.R.S.S. învață mai mulți studenți decât în toate cele 22 state europene luate la un loc.­­ In anul 1938 numărul ziarelor scoase în U.R.S.S. era de 10 ori mai mare decât în anul 1913. * 576 teatre nouț au fost deschise în anii Puterii Societice, iar numărul a­­paratelor de cinematograf era în 1939 de 22 ori mai mare decât în anul 1914. • In cursul anului 1946, numărul muncitorilor și furil­or,pritor nmpstj tn economia națională a U. R.S­ S. a sporit cu 3 mi­lioane. Două milioane și jumătate șomeri număra U.S.A. în Aprilie 1947, fără a socoti pe cei care șomează parțial și pe ve­teranii de război care nu au mai găsit de lucru. Cheltuelile prevăzute la bugetul statului sovietic pentru necesitățile de or­din social au sporit în 1947 față de 1946 după cum urmează :la capitolul instrucțiunea publică cu 14 miliarde 300 milioane ruble, la acela pentru o­­crotirea sănătății publice cu 5 miliarde 100 milioane ruble, iar la capitolul a­­sigurări sociale cu 2 mi­liarde ruble. E* arcuri în colhozuri Din inițiativa elevilor comsomoliști, în orașul Kupiansk și în statele din raionul cu acelaș nume (­Republica Ucraineană) s’au sădit anul trecut o mulțime de pomi. Astfel, în fiecare colhoz se va putea amenaja câte un parc sau squar. In oraș au fost sădiți aproape 10.500 pomi și 25.000 ar­­buști. _________ Cifre grăitoare _ © revistă a eve­nimentelor petrecute în anul 1947 ar putea sa ne ilustreze str’un chip complect sam­­ificat a adâncă a timpuri­­>r pe care le trăim. Nu acest an ar fi c în evenimente , din cauza că ele ișurd­ disparat, pe tfer le și fără o logică. ea că anul 1947 aminteate mas ivâ în ceea ce su­garea păcii aparență este ofoare­ că anul care ..e-a adus cu sine arificare­a poziției ce­­două lagăre existente ținet această privință Con­­jirea informativă a câ­ți Partida Comuniste a darut să limpezească i explice analitic sa­u a­­nt em­ofonal d. etinsa tulburere a das­­rării normale a lucru­rilor a fost provocată de încercarea de imixi­une a cercurilor imperialiste a­­mericane în treburile in­terne ale altor țări, încer­­care care a culminat prin lansarea „plănuită Mar­shall“ menit sâ sepe o pră­pastie între est și vest. Da­e și această încercare a fost provocată­ de criza economică care amen nță sistemul capitalist. Iată deci că toate cele­­lalte evenimente : războiul din Indonezia, pornit în a­­cest an, situația din cele­lalte colonii, din Marea Britanie, Franța, Italia, se reduc doar la aceste co­ordonate principale. Am putea cfrma că în anul scurs evenimentele po­lii­ce s’au desfășurat pe două planuri distincte: un front al păcii și progresul lui activ în ședințele O. N. U. la conferințele In­ternaționale ca și pe șan­tierele reconstrucției din Balcani și răsăritul Europei și un front al svârcolirilor unui organism care a dat primele semne de descom­punere. Oricât de turbate ar f aceste svârcoliri, reci­tate­a este că în timp ce tabăra democrației și păcii se în­­sfi­ra,la cealaltă se află în plin declin. Putem afirma, prin ur­­mare, cu certitudinn, cu anul 1947 nu numai că n'a fost un an negativ ci din contra ne-a apropiat focm­a mult de pace. Anul care a trecut ne-a arătat semnele descompu­nerii unei lumi vechi și ale ridicării unei alte lumi, a­ păcii și progresului. Anul care vine va întere și mai mult aceste semn prevestitoare. După ce a huit toaca de vecernie prin racoviceni și s- amuțit clopotele, Roata a jilăvit prosopul cu apă neîncepută și a aprins cărți începând a boscorodi —„Haraba harababură / Prinde-te descântătură / La arsură/La friptură/Ori ră­ceală / Oblinteață / Și de greață / Și de ceață / De al­beață / Gâștireață / La peri răi crescuți In ochi / La de­ochi / La­ blesteme /Anateme/ Pică grea / Și urmă­rea / De făcut / De aruncat / Fer­mecat / Ori speriat / Intrea­­bă-1 / Desleagă-1 / Ingădue / Făgădue / Alinează / Depăr­tează / Scutură / Și flutură / De sbârgue / De sudure / Iar de cârtește / Osândește /Piz­­muiește / Așteaptă-1 / Deș­­teaptă-1 / Cârnește-1 / Opreș­­te-l/Unge-1 pe frunte / Cu rouă de munte / Cu pământ/ De pe mormânt/Oblojește-i fiece încheietură / Cu zeamă de nuc, cu saramură / Să-i fie de leac / Sângele de li­liac / La aruncătură / La mușcătură / Și vătămătură / Fuga / Să-i lase răpciugă / Cât voiu bobi /Cât voiu stupi Să crape smalțul / Să-i treacă ofa­tul­­­­ « o­a * . • • Când a prins a-1 pomeni έn Durcă, vorbele nu se tl­ânziau decât pe jumă­­tp pentru că Roata parcă sa împietrise la inimă și m­ușca cuvintele. Lelea Ca­­strina lui Iepușa, care venise la coațca din capul satului să-și descânte băiatul de orbali și care era de față, a simțit ceva necurat. De pe muchia hornului unde stătea cocoțat, motanul cel negru al Roatei se uita țintă la cei din casă. Lelea Catrina, ridicând ochii spre horn și văzându-l, s-a speriat de privirile lui sfredelitoare și din cauză că amândouă mâinile îi erau ocupate cu ținerea melâncii pe care ardea cânepa și-a făcut cruce cu limba. — Cruce de aur în casă­­ a murmurat ea. In același timp, motanul făcându-și vânt, a sărit pe deasupra flăcărilor drept pe fereastră, întorcând numai capul înapoi. Roata a trei pățt din picior și după ce a măsurat-o chiorâș pe lelea Catrina, se stropși spre pi­­soiu. —Unde ești Chirică ? Treci la loc ! Acesta mieună lung de trei ori și tocmai când se gătea să facă săritura îndă­răt, se auzi duDăind pași în bătătură. — Iar n’am chip 1 zise Roata c­udoasă, oprind des­­câ­tecul. De abia isprăvi vorba, când ușa se deschise și intră Tița care o luă repede la trei parale. — Mare matină de femee mai ești, mămuță ! Cum te las singură, cum te apuci iar de tăciuni și buruieni. — Tacă-ți gura, la ! se îndârji Roata — Da zău că m’am săturat continuă fata. — N’ai decât: Poți să-ți faci catrafușele și să te tot duci, că numai îmi bagi ve­nin în inimă ! — Cum nu­­ grăi Tița desbrăcându-și polca și ani­nând-o în cuiu. —De când s-a gătit răz­boiul mă tot năucești de cap cu măritișul și iaca nu te mai ia nimeni ! — D’apoi doar n’oi bea rachiu cu vreun baistruc. Aștept și eu pe cine mi-i menit ! — Aha 1 Așteaptă tu, că iaca fetele de seama ta se gospodăresc. Numai tu, fa ai să rămâi de râsul vădăc oilor din sat. — Treaba lor. Eu nu lo­­godesc decât cu cine vreau. Gata I — Așa 1 Numai să nu care cumva să dau eu cu toaca peste tine și să te răpsesc cu flăcăul lui Topălucă, cu Ion că te afără din mâna mea nu mai scapi. Nu câta că îs cam surdă, da văd eu ce fel de făină se macină la noi de o vreme încoace. — Auzi să ? se răsti Boata — Taci, hai ? Taci ? Lelea Catrina ieși fără să spună o vorbă iar Tița se așeză smeună pe scaunul de lângă budăiul cu covaș și prinse a mesteca plămădeala cu culișărul. Din zaveșnică, arzoaie cum este tot timpul când lipsește de acasă, ori când e dusă Roata prin sat cu bolmoiă­­lile și cu sticlele pline cu zeamă de șopârlaiță în trai­stă. Tița s’a făcut acum mă­­runtă ca un pui de bogda­proste. Numai ochii cerului și mari deși plâng, strălucesc ca la hîrjoană cu flăcăii ori ca la horă și parcă se joacă de-a lacrimile. Cămașa albă de tort ghilit, cu dinainiți cu­suți cu flori de mărgele și cu platca tăiată larg și ti­vită în colțuri, îi strânge ușor trupul și cu fiecare suspin pe care caută sa și-l stăpânească, sânii si tresar și se zbat să iasă. De cum a murit tată-său în vara ceea când s’a răs­turnat carul cu fân peste dânsul în vale la Mălăiște și mai ales de vreo șapte ani de când a sfârșit clasa patra primară, Tița nu mai duce casă bună cu mama­ sa. Ea a prins patima cărților ba a început a-i trage cu șneapțul pe la Harabagiu la crâșmă, ba a oploșit iepuri de muscă în tindă, s’a apu­cat de farmece și toată ziua e casa plină. La început Tița a mai în­găduit, iar de unde nu, își lua furca ori­stanul din casa cea mare și o tulea prin vecini cu torsul sau cu cusutul. Pe urmă însă poznele s’au înmulțit una câte una și când Roata a început a lua lua mana dela vac, când iepurii au bortu­it păreții și prispele, fata a pus pi­ciorul în prag. — Ne-arată lumea cu de­­getul, mamă. Nu ți-i rușine . Ți-o scornit și poreclă în sat și te huiduesc toți copiii când treci pe drum! i-a stri­gat atunci Tița. Intr’adevăr, încă de când au prins-o femeile la un priveghiu furând piedica de la picioarele mortului pen­tru a face vrăji și de când a surzit și umblă mereu butoasă, abia târându-și un picior beteag, macovicenii au și botezat o : Roala ! In biserică n’a mai intrat de când i-a dat preotul o ghiazmă mare în săptămâna Patimilor — ar fi trecut peste zece ani de atunci — iar satul nu l-a părăsit de­cât o singură dată, la Orof­­tiana, de unde s’a întors după patru zile cu doi mo­tani negri într’un coșteiu de pernă, încolo baba cutreeră în lung și în curmeziș peste tot, bătând pe la porțile oa­menilor și șoșotind în taină cu femeile pe după casă. Nu-i praznic, scăldăciune, cumătrie, nuntă, înmormân­tare, hram ori strâ­nsură să nu dea și ea busna și să-și umple traista. Aici pe-o frunză de cu­­rechi sau de bostan vre­o câteva găluște cu crupe albe vreo două fumere de scrob, două trei sămne, dincolo o bucată de alivancă, un pumn de tocmagi, trei patru chi­­roște ori un harbujel murat, zilnic, fie pentru vrăji de ursită și de dragoste, fie pentru a lecui de tușă, de junghiuri, pentru a lega și dezlega apele și a face ba­nal sau spor la dobitoace și la oameni. Roata tăbârcește în spate și aduce. Apoi însă războiul și se­ceta au sărăcit gospodarii și Roata de abia leagă nod la nod banii pentru un ra­chiu. Felul de viață și anii au înrăit-o și e atât de pizmă­­tăreață, că nimeni nu-i mai dă binețe. Acasă sfădăliile se țin lanț și deaceea când o gă­­sești pe una n’o mai întâl­nești pe cealaltă. Tița duce singură gospo­dăria în spate. Ea ară și samănă grădina și ogorul de pe deal, ea prășește, ea co­sește și adună și tot ea e la moară, la iarmaroc, afară la vite și la orătănii și în casa la stative și la plită. Sărbătoarea, când fac bât­­tanii joc pe mehedean lângă biserică Tița, sprintenă ca o helge, trece din mână la mână și petrece până se în­serează. Toți o îmbie la horă. Aca­să însă nu calcă un flăcău. Dacă o întâlnesc pe Tița la vreo clacă, la câmp sau pe drum, în pădure la sbâr­­cioci, la hribi, la opinticî sau la fragi la cireșe ori toamna la porumbele, o o­­presc toți, dar li-i oarecum să-i deschidă ușa acasă. Și pe bună dreptate, pentru că cine intră în gura Roatei e pro­bozit de nu mai face o ceapă degerată. — Cu o gârd­oboasă de femee ca asta nu te poți pune la cale , spun macovi­­cienii când vine vorba de șotonoaga din capul satului. După ce s’au mai ciorovăi între ele, iar lelea Catrina a plecat fără să-i meargă în plin, Roata a pus mânioasă meșanca Intre straiele de pe sipet și Iașiă când traista In umăr o luă iarăși din joc, o­­dată cu seara. — Eu mă duc, fă ! Poate te-a lua samca până mă întorc Și ieși bombănind din ogradă. L 1STRAȚI Foiletonul no. B OA’. A * A L Citiți Lupta. Moldovai

Next