Lupta Moldovei, iulie-septembrie 1948 (Anul 4, nr. 605-683)

1948-07-01 / nr. 605

Duminică dimineață a avut loc un interesant spectacol la Teatrul Național care s’a bu­­curat de o largă par­ticipare a publicului ieșan ce a apreciat prin aplauze furtu­noase, prezentarea dramei sociale . 1907 Această piesă despre a cărei pregă­tire am vorbit în co­loanele noastre a fost interpretată de a lucrătorii talentați ai fabricii „Victori­a“ care dând viață per­sonagiilor acestei drame sociale au dat dovada unui talent nativ căreia deabia acum i s’a oferit condiții de exprimare. Comitetui De­­mocratic Evrei­esc a organizat un fru­­mos festival comemo­rativ „G­o­l­d­f­a­den” care a avut loc Sâm­­bâtă după amiază la grădina­­ Pomul Ver­de*. După un cuvânt introduc­tiv unul de Iov. D. Vestler a vorbit d. Lox, Președi­ntele Co­mitetului organizației Centrcl or ,1­k­u­t" cere a făcut o amplă expunere asupra vie­ții și operii lui Gold­faden. A urmat un program artstic în cadrul căreia au cântat din operele lui Goldfaden, d-ra Iu­­dith Bercovici și d. Koropitzer după care trupe teatrului Evrei­esc a interpretat ac­tul I din »Sacrificarea lui Isac“ epava auto­rului comemorat. In ultimul nu­măr­­ al revistei "Fla­căra" a apărut sub semnătura lui Micu Dragom­ir un intere­sant articol critic a­­supra expoziției re­cente „Alb și Negru” pe care au organ­i­zat-o pictorii ieșeni. Din cele câte­­v­a rente conside­ judicios alcătuite Dragomir trage con­cluzii asemănătoare acelora expuse de noi în aceste coloane și arată că deși, ca manifestare această expoziție arată satis­făcător o cotitură în maniera de lucru și ne descoperă o schim­bare în felul de a vedea al plasticilor ieșeni, însă datorită unei deficiențe de ordin ideologic, su­biectele lucrărilor expuse suferă de acea desumanizare carac­teristică unei lipse de aprofundări a noii atitudini în muncă, unei defor­mări a sensului aces­tei munci. In acelaș nu­măr al revistei au a­­părut versuri sem­nate Petru Rezuș și din care extra­gem, pentru căldu­ra și elementele melodice ale versi­ficație­i, pentru dra­gostea pentru cei mulți ce se dega­jează din acest acest „Cântec de ieri“ următoarele : „In cântecu-i aspru și dur sunau landuri „Coroane de regi și împărați apuneau „Săpa răzvrătirea în suflete șanțuri „durerile ’n inimi ca munții suiau... • „Intra melodia ca vorbele’n mine „Cu soarele cald, cu miros de sfin „se­ adunau In adânc Ințelesuri streine „Și ura de veacuri pentru stăpân! Sindicatul N­ol din Iași a inițiat un turneu oficial cu piesa „Ion Anapoda“ de G. M. Zamfirescu cu con­cursul artiștilor de la Teatrul Național pen­tru mărirea „Fondu­lui Creației". In cadrul spectacolelor tea­trale pe care le pregătesc echipele muncitorești artis­tice sindicale, Sin­dicatul Alm­entar a pus în repetiție „Focuri din Pernik" piesa dramaturgu­lui bulgar Gheor­­ghiev. C­ARNET Noi reduceri de la magazinul de stat (urmare din pag. I-a) acțiunea sabotoare a patro­nilor de industrii. De acum înainte, cea mai mare parte a producției aparține Statu­lui. Bazat pe perspective ce rezultă din această nouă si­tuație, se pregătește desvol­­tarea sectorului de comerț. In acest scop a fost înfiin­țat „Centrocom“-ul care va centraliza dirijarea măr­furilor atât către magazinele de stat cât și către magazi­nele cu puncte și comercian­ții particulari. Pe lângă magazinele de stat au fost înființate secții speciale de en-gros. Magazi­nul de stat „Iașul" a deschri­s un depozit cu ridicata pe str. Ștefan cel Mare, vis-a­­vis de Banca Națională. De­pozitul a și început să pri­mească mărfurile cu care va trebui să aprovizioneze întregul comerț din județul nostru și din alte trei județe — Fălciu, Baia, Vaslui — unde au fost pregătite lo­calurile subdepozitelor de en-gros, au fost numiți con­ducătorii și s’au trimis pri­mele mărfuri pentru vânzare către detailiști —magazine cu puncte, cooperative, co­mercianți particulari. Datorită acestei desvoltări, magazinului de Stat „Iașul" i s’a sporit capitalul social de la 5 la 15 milioane lei. Filiale In alte orașe. Agenții In Iași Prima filială de detail a magazinului „Iașul" a fost deschisă la Vaslui. Din pri­mele zile, datorită aglome­rației de cumpărători, vân­zările zilnice s-au urcat la 300.000 lei, iar localul a de­venit neîncăpător. In prezent se lucrează la lărgirea loca­lului, fapt care va permite o mai perfectă aprovizionare și satisfacerea în cele mai bune condițiuni a cumpără­torilor. In prezent au început pre­gătirile pentru deschiderea filialelor de detail de la Huși și Fălticeni, insistent cerute de populația din județele respective. La Iași situația sectorului de stat în comerțul cu amă­nuntul este deosebit de în­floritoare. Deși ne aflăm în plin „sezon comercial mort“, totuși vânzarea se menține la nivelul de la început, — în medie un milion jumătate zilnic — ceia ce dovedește, ținând seamă de creșterea producției, de recolta bogată, că la începerea sezonului, vânzările vor lua o desvol­­tare și mai mare. . Bazați pe aceste perspec­tive, se fac pregătiri febrile pentru sporirea capacității magazinului. S’a deschis, în localul alăturat magazinului (la etaj) o secție specială de încălțăminte și pălării, în cel mult zece zile se va deschide și localul de la parter cu ra­ioane de galanterie, parfume­­rie, articole fine care din pricina spațiului restrâns, nici n’au putut fi expuse până acum. La începutul sezonului, către 15 August, se va des­chide o nouă agenție în fru­mosul și încăpătorul local din Piața Unirii (sub palatul Braunstein). Mărfuri de cali­tate superioară din Cehoslovacia Datorită politicii econo- prețuri ►,lașul“ uice a guvernuui la pu­tul face recent un import masiv de mărfuri din Ce­hoslovacia—stofe și pânza­­furi—de calitata super­oa­ră în va­oare de circa 1,5 miliard­­er. Parte di­n aceste mărfuri au sosit și la Iași și au fost puse în vânzare de către magaz­­iul de stat. Este vorba de stofe bărbătești (kimgarn și streihgern), len juri de damă, precum și mărfuri de bumbac, stăm­buri, ze­firi­­ri, dejalonuri fine, olan­dă de toate lări­le, ba­tiste. Este interesant de știut că magazinele de stat vor vinde mărfuri deosebite de cele ce vor fi date spre vân­zare comercianților per­­tic­ul­ari, în sens acesta Statul înțelegând să vină în sprjnul mic­lor comer­cianți einst !!. Iliît Sîn­ si linii 11 ii ști depășit normele cu 214 la sută (urmare din pag. I-a) deodată, mărind siguranța în mers a autobuzelor. In mod special trebuie evidențiat atelierul de fieră­rie condus de maistrul Apro­­du Nico­aie. Acest atelier a terminat primul programul, după care muncitorii au tre­­cut la alte lucrări de vopsi­­torie, tapițerie, etc , venind în ajutorul tovarășilor de la celelalte secți. Inginerul Lande Cristian a lucrat tot timpul ziua in mijlocul muncitorilor iar noaptea la verificarea rezul­tatelor și întocmirea progra­melor. Atelierul d­e vopsitorie condus de maistrul Pogor Constantin a terminat vopsi­tul mașinilor in 2 zile, deși în mod normal lucrarea ar fi trebuit să dureze 8 zile. Tov. Director Regional ing. Hristu a fost tot timpul în mijlocul muncitorilor, înlătu­­rând in special toate greută­țile administrative. Muncitorul B­irițchi, noul subdirector Region­al, a dus o muncă deo­­sbită de lă­murire a o­menilor interve­nind cu priceperea sa de muncitor ridicat. Au fost și lipsuri Vorbind cu deosebită sa­tisfacție despre realizăr, Iov. Mihi­lescu, Secretarul Comi­tetului de Fabrică, a ținut să arate totuși că au fost și lipsuri care, dacă ar fi fost ocolite, s’ar fi realizat și mai mult. Astfel, Comisia de pro­­du­se n’a reușit să se în­trunească la timp pentru a preînt­âp­la greutățile ma­teriale. Sesizându-se abia în ultimul moment, atunci când nevoia presa, s’au p­ro­du­s oarecari întârzieri. Nu s’a urmărit regulat situația producției și mai ales, nu au fost ținuți zilnic la curent muncitorii cu re­zultatele întrecerii, față de sarcinile programate. « Citiți !Lupta Moldovei*4 LUPTA MOLDOVEI Lupta femei si telti 13 Sili Centrul preocupărilor U F. D. R. este ridicarea ni­velului de trai și cultural al femeilor de la sate, îndrumând și mobilizând cât mai mari mase de femei în acțiunea de reconstrucție a gospo­dăriilor lor. Rezultatul aces­tei munci începe a se vedea. Sătencele noastre încep a fi interesate în rezolvarea pro­blemelor satului, contribuind prin muncă voluntară la o­­pera de refacere a țării. Astfel o echipă de 81 fe­mei U. F. D. R.-iste din co­muna Boșia au văruit școala și baia satului, au curățat is­lazul comunal și au săpat la șanțul șoselei, realizând 720 ore de muncă voluntară. In com. Hermeziu 30 femei au împletit un gard de 70 m. în jurul cimitirului, au săpat 7 km. de șanț la șosea, au văruit și grijit localul școlii pentru a-i da un aspect nou și în același timp a creia o atmosferă higienica copiilor lor. La fel și în com. Holboca s’au distins 15 femei care, timp de 8 zile, au văzu­t dispensarul, primăria, școala și grajdul comunal. U. A. E. R. Comit. Jud. Iași Colegi . Acum când munca vo­luntară se desfășoară in­tens pe șantierele națio­nale, tinerii muncitori și săteni așteaptă nerăbdă­tori sosirea elevilor pen­tru a munci cot la cot în opera de refacere a țării. Țara are nevoie de cât mai multe brațe de muncă . Colegi, fiți conștienți de noile orizonturi deschise­ tineretului din R. P. R. , înscriți-vă în număr cât mai mare în brigăzile de muncă voluntară» pentru a con­tribui fiecare la clădirea noii lumi și pentru ca sa reveniți oameni noi, cu principii sănătoase de muncă și viață. înscrierile se fac zilnic între orele 15—19 la sediul U. A. E. R. în localul U. N. S. R.-ului Etajul II ca­mera Nr. 19. COMITETUL Fapte și comentarii Un îndrumător sin­dical s’a prezentat la redacție arătându-ne că una din ches­tiunile ridicate de muncitori este și aceia a aspectului urât și neligimic pe care-l etalează acei îolatari din apar­tamentele de la etaj din cen­trul orașului. Aceștia, fără nici o vină silită să le pese de imbrăcămintea sau sănăta­tea vecinilor sau a acelora ce trec pe stradă, scot pe bal­­coane și ferestre, covoare, plapumi, perni, haine și tot felul de țoale, le etalează intr'o foarte inestetică po­ziție și apoi le scutură, le bat, le curăța, lăsând să cadă pe capetele trecătorilor o avalanșă de necurățării și contribuind la crearea unei atmosfere îmlâcuite. Nu toți cei ce locuiesc la etaj în centru, procedează astfel. Mai sunt și oameni de treabă ce nu socotesc o osteneală prea mare să co­boare calabal­rul în curse și acolo să-i facă în voie toaleta, fără a prejudicia concetățeni ai lor. Insă acei care nu cunosc nici cele mai elementare principii de buna cuviință și de igienă sau nu vor să țină seamă de ele, ar trebui să știe că în majori­­atea lor, oamenii cărora le scutură dimineața praful în cap sunt muncitori să tii de­­praful fabricilor și care, lo­cuind în mahalalele fără etaje și balcoane, sunt ne­căjiți, fără a putea răspunde în aceiași măsură. Acțiunea de proposire și întărire a fermelor de Stat este în planul central al preocupări­lor regmului nostru de de­mocrație populară. In această privință s’i a programat o serie de însem­­nate constricții ostfal ca tapiârii sistem­atice, sere, mc­­g­izol pentru cereale, rem­ize pentru mașa, silozuri de fu eja și loco­­,Xa pent­u per­son Iul far­mei ° r­ Deosebit de aceasta ASFM-ul, pent­ru a îmbună­tăți condi­țiile de lucru a tractoarelor, a prevăzut con­struirea unor remorc­­e ster­ns care să aprovizioneze trectoarele, d­ar la locu unde lucreaiă, cu motor­nă­ri ulei, precum și constru­rea de remorci, sub înf­i­șarea vagoanelor de că­e ferată în care vor fi insta­nte ateliere de reparații și dormitoare pentru tractoriști cu o capa­citate de adăpostire de 8 oameni și di­spunând de paturi, mese comune și camere pen­tru spălare cu un rezervor de 200 litri de apă. Această campanie care a fost întreprinsă, dovedește că după revoluționarul act al naționali­zărior, poporul a por­­nit să se gospodărească prin propriile lui puteri. In cazul de față acest fapt va promova propășirea agri­­culturii și va îndruma țâră­­nimea muncitoare de felul cum trebue și cum se poate lucra pământul, pentru ca prin sporirea producției agricole să scurtăm calea ce are bună­starea tuturor oamenilor mun­cii din Republica noastră Populară. „Munca” se întitulează ziarul de perete al salariaților Direcției Regionale C. F. R. Iași. Din punct de vedere teh­nic, ziarul reprezintă em­blema C.F.R.lucrată în lemn negru lustruit, așezată pe un fond de soare. Din punct de vedere re­dacțional, ziarul cuprinde articole ma­­­i bine tratate. Astfel, în legătură cu na­ționalizarea, un articol s t intitulează „Ce înțelegea prin naționalizare". Pe mar­­ginea Rezoluției Plenarei a II-a a P. M. R., se scrie într’un articol despre „Dru­muri noi ce se deschid în fața femeilor*. „O vizită în mijlocul muncitorilor de la ateliere", arată legătura strânsă care se sudează între funcționari și muncitori. Zia­rul mai cuprinde o rubrică specială de evidențiați. Ziarul de perete „Munca” al salariaților din Regional« C. F. R. este un model de execuție tehnică și redac­­țională. El scoate la iveală priceperea, gustul de frumos al salariaților respectivij denotă spirit inventiv, preo­cupare și aduce un însemnat aport la ridicarea nivelului politic, profesional, ideologic și cultural al salariaților. Exemplul ceferiștilor tre­­buie să fie urmat de toate comitetele sindicale, pentru­ unele dintre ele dau o mică importanță sau neglijează cu totul ziarele de perete. „C.U.T." primită cu entuziazm de mi­litari In lumea militarilor, în că­­zărmi, C.U.T. a fost primită cu un entuziasm de nedes­­cris. Toți soldații, ofițerii și subofițerii sub vârsta de 27 ani au venit pe terenurile întrecerilor. Și-au amenajat terenuri, au făcut piste, gropi de sărituri, în după amezele libere s'au antre­nat și s’au întrecut. Zilele săptămânii trecute sunt. Codreanu Achim 2T1* mid. Scutaru C. 2*16" :ap. Partenie Păun 2’17" 3000 m. cross frunt. Hotnog Vasile 9’35“ frunt. Cuptoru Ion frunt. Condurache Mir- 9’35" cea 9'40" Lungime slt. llaș Dionisie 5.41 m. cap. Axinte Vasile 4.94 m. sub­ m­aistru Galicea 4­84 m­. înălțime slt. Pricop Al. 1.40 m. slt. llaș Dionisie 1.40 m. SPORT ARMATA întâmpină cu entuziasm „C.U.T.“ Rezultatele înregistrate au fost pline de animație. Aproape toate unitățile mi­litare din Iași au disputat întrecerile de selecționare. Au fost mulți cei veniți. Tineri și talentați. Unii pri­eteni mai vechi cu sportul, dar cei mai mulți începători. Rezultatele obținute sunt satisfăcătoare. Priviți doar cifrele de mai jos și numele din dreptul lor : . sold. Vasiliu Alfons 1.40 m. „Cupa Unității Tineretului”, de la o zi la alta înregis­trează rezultate mai bune. Pe întreg cuprinsul țării zeci de mii de tineri vin cu entu­ziasm pe pistele stadioanelor și terenurile de joc, mani­­festându-și bucuria întâlnirii cu sportul pe care l-au do­rit întotdeauna, dar pe care nu l-au putut practica din cauza lipsei de mij­oace. Sindicaliștii, studenț­i, e­­levii și militarii se întrec cu voie bună în spirit cavale­resc, descoperindu-și calități ce nu se bănuiau, pregătin­­du-se din punct de vedere fizic pentru uriașa muncă a țării la care iau parte în brigăzile voluntare. 100 m. plat 511. llaș Dionisie 13“ 1110 5oldr~Feraru Ioan 13" 2 1 10 Sapor. Botășăneanu 13*2­­­10 800 m. plat 1) Unitatea condusă de Lt. col. Popescu Iancu învinge unitatea condusă de Maior Puțureanu cu 2-0. 2) Reg.­a Militară a fost învinsă cu scorul de 10-1 de unitatea condusă de col. Ti­­ulescu. Greutate serg. Dabija 8.56 m. cap. Carp V. 8.55 m. frunt. Bitan Ion 8.52 m. Acestea sunt rezultatele obținute de militarii ieșeni. Ei ne promit însă că ne vor furniza rezultate mai bune. Foot-ball [11 pl milva iiii Műi ai întreprinderilor naționalizate “problemele ivite în muncă (urmare din pag. I-a) studiul amănunțit al între­prinderii și utilajului a­­cesteia. Problema inves­tițiilor In ceea ce privește pro­blema Investițiilor, noul di­rector în colaborare cu co­misia de prod­us­­­e trebuie sa țină seama în primul rând de interesele econo­miei generale ale industri­ei noastre. Nu trebuie să se facă investiții, prejudi­­ciind prin aceasta aprovi­zionarea cu materie primă și implicit realizarea pro­gramelor de producție. In legătură cu problemele pri­vind investițiile, trebuiesc studiate amănunțit toate­­ os­tilitățile , u­n care se poate prezenta p­roblem­a și inaintat raport oficiului in­dustrial respectiv sau misterului. Cum se obțin credite de la ES. w. R. Privitor la problemele administrative, noul direc­­tor trebuie să știe că orice întreprindere națonalizată poate obține credit dela B. N. R. D­ar, pentru obți­nerea de credit, este ne­voie ca întreprinderea si posede un plan amănunțit de producție. In acest plan trebuie să se prevadă a­­mănunțit , ce are de gând să producă întreprinderea respectivă, cum poate îna­poia creditul căpătat între­prinderea respectivă. Cunoașterea prob­lemelor fiscale Noii directorii trebuie să cunoască problemele fiscale. E necesar pentru aceasta să citească cu atenție toate c­o­­municatele Ministerului de Finanțe, pentru ca numai la acest fel vor ști ce au de făcut. Luând conducerea între­prinderilor, unii directori s-au lovit de o serie de greutăți ivite in legătură cu proble­mele de contabilitate. Pentru bunul mers al acestui resort, trebuie să se ajungă la ser­vicii de contabilitate pe sec­ții. Pentru ca serviciul «de contabilitate este acela care poate da informații precise asupra m­șcării produselor. Pentru rezolvarea acestor probleme, directorii vor tre­bui să aștepte măsurile ce se vor lua pentru o cât mai perfectă organizare a Ofi­ciilor Industriale. # Am expus in rândurile de mai sus — în mod succint — o serie de probleme ivite în munca noilor directori și la care tov. Gh. Maurer, ministru adjunct al Industriei, a dat o serie de soluții la ședința care a avut loc la Cluj zilele trecute. In t­a (urmare din pag. I-a) muncă dârză poruncesc naturii. Dumitru Vacant surâde cu chipul limpede: —„Este nevoie de pro­ducție îmbelșugată ; așa se clădește binele“, zice , scuipă în palmă și coada sapei scârțâe strânsă sub bătăturile tari. Astfel, conștient de sar­ rină cina și justețea drumului drept pe care regimul de­mocratic popular îl așter­ne în fața fiecărui țăran muncitor și a tuturor oa­menilor muncii în R.P.R, truditorul ogoarelor aliatul prețios al clasei munci­toare, își încordează în­treaga putere pentru mă­rirea producției.

Next