Lupta Moldovei, octombrie-decembrie 1948 (Anul 4, nr. 684-760)

1948-10-14 / nr. 695

Să fim soldați activi In lupta pentru pace, in lupta contra Imperialismului N­u odată imperialiștii americani și lacheii lor au oferit posibi­litatea să se Înțelea­gă câtă speranță și-au pus ei la aducerea in fața O.N.U.-ului, a proble­melor „nerezolvabile prin negocieri directe”. Speranțe hrănite de ilu­zia atotputernicei „mașinei de vot" și justificate de frica discuțiilor și argumen­telor de nezdruncinat ale reprezentanților lagărului democratic. Este ab­a o jumătate de lună de la deschiderea A­­dunării Generale de la Pa­ris și speranțele imperia­liștilor s’au spulberat. »Mașina de vot­ n’a pu­tut să împiedice pe repre­zentanții lagărului demo­cratic, în frunte cu delegația Uniunii Sovietice să de­maște în fața lumii întregi uneltirile provocatorilor de război și să ridice sus, deasupra tuturor, cuvântul păcii. Iar așa zisa „majoritate" s ’a putut să modifice cu nimic raportul real de forțe dintre lagărul imperialist și cel democratic. Chiar dela prima cuvân­tare a lui Vișinsk?» toate delegațiile au inteles că propunerile sovietice, care su­nt și propunerile întregii omeniri progresiste consti­tuie baza față de care trebuie să se cristalizeze orice atitudine. Propunerile sovietice, propunerile păcii n’au lăsat nicio posibilitate de echi­voc . Adunarea, lumea în hr­agă era invitată să alear­gă între lagărul democra­­ției și păcii și între instiga­torii la un nou război. De atunci și până astăzi si Adunarea Generala, în omitetu­l Politic, ca și în Consiliul de Securitate re­prezentații lagărului de­mocratic și mai ales dele­gația Uniunii Sovietice, s’au pierdut, nici­ o ocazie, de a desvălui intențiile provocatorilor la război de a arăta de ce imperialiștii nu acceptă propunerile formulate de delegația se ridică, de a indica, în s­ine, drumul sigur și just spre consolidarea păcii și im­pag. S-a securității. Nu este deloc Întâmplă­tor faptul că in fruntea acestei ofensive a lagărului păcii se află mărețul stat socialist, Uniunea Sovietică după cum nu este întâm­plător faptul că lagărul ațâțător de războaie, este condus de marile puteri capitaliste ale lumii. Loviturile puternice date de forțele păcii« ațâțăto­rilor de războiu i-au făcut să înțeleagă cât de slabe sunt forțele lor, în com­parație cu ceea ce pot face milioanele de oameni sim­pli. Imperialiștii au înțeles ca de partea cealaltă a baricadei se află nu numai Uniunea Sovietică și țările noii democrați­ ci și po­poarele care luptă in co­lonii pentru cucerirea li­bertății și popoarele înfo­metate de­­ ajutorul" ame­rican și­­n sfârșit cohortele nenumărate de șomeri și oameni ai muncii loviți de exploatarea nemiloasă a trusturilor din chiar pro­priile lor țări.­­ Slăbiciunea lagărului im* I­pen­alist stă tocmai în pu­s treziciunea regimului de­ exploatare. In agravarea necontenită a crizei ge­nerale a capitalismului. Tăria și creșterea ne­ contenită a forțelor păcii este urmarea logică a fap­tului că aceste forțe au viitorul in mâinile lor. Deși fațiș, imperialiștii nu recunosc raportul de forțe existent unele din faptele lor arată că, ei își dau seama de situația reală. Astfel cu ocazia propu­­nerilor sovietice, deși eie fac din plin pregătiri mi­­litare, construind baze și înarma­ndu-se mereu, im­­perialiștii și agenții lor n’au indrăsnit să atace deschis propunerile so­vietice. Reprezentanții blocului american au simțit că In spatele propunerilor so­vietice se află imensele forțe ale lagărului păcii, și că aceste forțe sunt de temut. De aceea lupta care se desfășoară acum la O.N.U. este o ilustrare a puteri de care sunt capabile for­țele păcii. Dar pentru ca această putere să fie într’adevăr capabilă să sdrobească orice încercare a imperia­liștilor de a arăta colții războiului trebuie ca fie­care din nou, fiecare om din lagărul democrației sa se simtă mobilizat in a­­ceastă luptă aprigă. Să fim soldați activi în lupta pentru pace, in lupta contra imperialismului. Noile manuale școlare ajută învățământul să meargă pe drumul realist științific preco­nizat de Re­forma învăță­mântului Calea spre o viață nouă ^;3hft4 Octom­brie 1948 Anul IV Nr. 695­4 pagini 4 LeIA ZIAR PENTRU MOLDOVA AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN REDACȚIA: ADMINISTRAȚIA: Iași Str. CUzA-Voda 52—Tel. 1806 sați. Str. Cuza-Vodă Nr. 52—Tel. 2042 Expedițiile poștale se vor face și cu ajuto­rul curselor de autobuze R. A. 1T. A. BUCUREȘTI 12 (Ager­­pres).— Direcția Generala P. T. T. din Ministerul Co­municațiilor pentru a îm­bunătăți sistemul de lumâ­nare a expedițiilor poștale a organizat transportul a­­cestor expediții (mesagerii și poșta ușoară) cu ajuto­rul curselor de autobuze RATA. întrecerile socialiste in cinstea lui 7 Noembrie sporesc­ producția La fabrica „Țesătura“, „Bilețele“ de întrecere. Ia­r programul a fost depășit cu 16 la sută In ziua aceia, țesetoarea a venit la lucru mai dimineață ca de obiceiu. A socotit cam câtă pânză în medie realizează ea, ce­randa­­ment efectiv și maxim poate da mașina, s-a mai uitat odată la motoarele cu ață dacă sunt de calitate, a aflat că la magazie nu lipsesc materiale și apoi, după ce a iscodit și pe altele asupra producției realizate, a scos un petec de hârtie pe care a scris: ,Eu, M'hallochci Mari­ana țesătoare la războa­iele 6 si 7, provoc la in­­trecere In producție, in cinstea zilei de 7 Noem­brie, pe mu­ncitoarele To­­bor Maria dela răsboaiele 35 și 36 și pe Văzut Ioana dela razboaiela 43 și 44*. Tot ir,aj­unssîșî munci­tori Lü întreceri în­ div Ouase întreceri au mai fost la Țesătura, dar nicicând nu au luat o atât de mare am­ploare. Sute și sute de bile­țele ca­rcda scris de Miha­­ilovici Maria se schimbă între muncitori și a doua zi după provocare, munca devine mai încordată, fiecare dorind să câștiga întrecerea să iasă primul. A fost bună inițiativa organizației de bază ca, chemarea la între­cere să se facă prin schi­mb de scrisori ce se înregis­trează la comitetul de fa­brică. In felul acesta există o evidență sigură, se poat efectua un control perm­a­­nent care sa înlesnească po­sibilitatea de a aduce la cunoștință fiecărui munci­tor în ce situație se găsește față de tovarășul cu care se află tn Întrecere.­ întreceri faine orga­nizate pe secții Cele 16 secții ale fabri­cei sunt deasemenea în întrecere între ele. In ve­derea lui 7 Noembrie în­trecerile pe secții au fost reorganizate în așa fel, încât să se poată realiza efectiv controlul și evi­dența. fi­ecare secție cu­prinzând 10—15 muncitori care lucrează la 40—50 războaie, are câte un în­drumător de Partid și ti­rul sindical, ce se ocupă In permanență de greută­țile ivite imediat, acolo treaba nu merge unde bine, unde apar greutăți, îndru­mătorii sunt acei care, îm­preună cu muncitorii, gă­sesc posibilități de înlă­turare a lipsurilor. Maiștrii și ajutorii de la fiecare secție, sunt și ei în întrecere. Fiecare vrea GR. COLIBABA (continuare în pag. 2-a) zile Interiorul unei uzine electri­ce din Lening­nd In­ternitului Politic Illlll fitil® Citiții Mit ti iiiriie la üBieatiíe laliale PARIS 12 (Rador) — In ședința de Luni dimineața a Comitetului Politic al Adunării Generale a­ O.N.U.-lui delegația britanică a distribuit propriu său proiect de rezoluție plin de atacuri calomnioase împotriva așa numitei „mino­­ritâți“ din Comisia pentru energia atomică și din Comisia pentru armamentele obișnuite. Intre altele procesul britanic de rezoluție propune să fie confirmate principiile conform cărora reglementarea și reducerea armamentelor sunt făcute să depindă de stabi­lirea unei a­tmosfere de încredere și securitate Internațio­nală* și de Includerea anumitor garanții ta „orice sistem de dezarmare Este semnificativ și caracteristic faptul că nici autorii acestui proect de rezoluție și nici cei care îl mână dela spate, nu s’au încumetat să ia cuvântul la ședința de Luni dimineața a Comitetului Politic, pentru a-și susține propriile lor propuneri.­ Nu au vorbit decât delegații Luxemburgului și Chinei care au căutat să justifice prin argumentele aduse, cursa înarmărilor și politica de stabilire a unor alianțe militare. Au luat apoi cuvântul do­­vaclei, demascând planurile legații Ucrainei și Cehoslo- ațâțătorilor la un nou răz­­boi, care se opun reducerii armamentelor. Manuilski, șeful dele­gației Ucrainiene a rea­mintit la începutul dis­cursului său, cu repre­zentanții blocului anglo­­american au provocat încetare activității Co­misiei Atomice, fapt care a atras dupa sine stag­narea activității Comisiei pentru armamentele o­­bisnuite. (oontctmre io pag, 4-a) Planul de muncă al fiecărui atelaj, baza realizării întregului plan de însamânțare Chiaburii au văzut că nu-i de șagă. Țărani muncitori evidențiați în munca de însămânțare Ceia ce a Îmbunătățit printre altele simțitor munca de Însămânțare, tn ultimul timp, este acțiunea de lămurire Întreprinsă de către îndrumătorii de Partid, .u sânul țărănimii muncitoare. u ...... . . . , Li s’a arătat truditorilor de pe ogoare că după ce muncitorii din fabrici prin munca lor sporită au reușit să înmulțească pe piață produsele industriale aducând repetate scăderi de prețuri, tot astfel și țărănimea trudnică va putea să ușureze in bună măsură viața poporului muncitor, lucrând pământul le­ne și la timp, îndeplinind deci întreg planul tusământărilor de toamnă. Țăranii munților­ do­vedesc prin fapte că și-au însușit cuvântul Partidului Cele 4000 hectare arate în ultima săptămână fac dovadă limpede că țărăni­mea muncitoare îndrumată de organizațiile de Partid, își însușește cuvântul Par­tidului clasei muncitoare, răspunzând urzelilor chia­buri și­ prin muncă conști­entă în folosul tuturor ce­lor ce trudesc pe ogoare și în orașe, împotriva ex­ploatării chiaburești. Țărani muncitori ®­­vidențiat­ in munca de însămânțare Mulți sunt exemple­­ de țărani neînstăriți care după ai au muncit ogorul lor,­ au ajutat și altora dintre țara­­nii nevoiași să-și muncească pământul la vreme. Mulți dintre acești fii îna­­intați ai țărănimii munci­toare își petrec ceasurile de seară și zilele de hodină lă­murind și îndemnând pe cei din sat la manea de însă­mânțare . Vorbele lor simple dar calde precum și pilda munci­lor, capătă răsunet tot mai puternic în mijlocul truditorilor din sat. Gh. Hârjobescu și V. Sa­­moilă din com. Copon : Gh. AL. GHIZIC (continuare în pag. 2 a) Redactor responsabil : C. BORGEANU Prelefuri «fii» toate fătrile, uniți-vă! Electrificarea târgușorului todies­ti ' ■ • f • p­i \ I *■* Duminică 17 Octombrie crt., va avea loc, într’un cadru festiv, inaugurarea uzinei electrice din Codăn­ești, care va furniza cu­rentul electric pentru con­sumul locuitorilor și al spitalului. Va fi primul târg din județul Vaslui iluminat electric. Uzina a fost construită, din ini­țiativa organizației locale P.M.R. Prin munca volun­­tară a Codăeștenilor.B. E. coresp. Apelul lansat de Comitetul Central­ei P.M.R. pentru mărirea producției și a productivității a avut un larg răsunet în rân­durile muncitorimii vasluene. După inovația de la fabrica de țigle, o nouă inovație face cin­ste astăzi muncitorimii va­luene. ■ Astfel, mecanicul Frunză Ion și morarul Titu Gősetenn­í» de la moara naționalizată Nr. 2 (fostă Tabacaru) au reușit, printr’u­n mijloc ingenios, să micșoreze diametrul roții de comandă a transmisiei, mărind în acest mod turația și randamentul ma­șinei de măcinat. Rezultatele acestei inovații sunt următoarele: In același timp, cu același personal, aceeași slașină con­sumă un combustibil redus date 16 kg, la 12 kg. benzină grea și macină 160 kg. grâu și 2000 kg. porumb în loc de 660 kg. grâu și 800 kg. poru­mb. Astfel ei au mărit aproape de trei ori productivitatea și au mic­­șorat cheltuielile de regie. Datorită inovației lor, de unde pe timpul patronului se lucra un vagon de cereale în 12 ore, producătorul de la țară trebuind să piardă timpul la moară aș­teptând zi și noapte, astăzi, mun­citorii morii Raționalizate In­­crează două vagoane de cereale în 12 ore, iar sătenii nu mai sunt nevoiți să aștepte la ziad, ca Inaintei B­ EȘANU coresp. Printr'o inovație Muncitorii de la fabrica naționalizată Nr. 2 din Vaslui au mărit producția cu 399 la sută Ofilci E. Un tablou care-ți este drag ?„TMrie la care ții, O sculp­­ură care te-a fermecat; toate aceste manifestări ale artei t ți oferă o posibilitate in plus față de acele oferita de o peliculă cinematograf­ică: aceea de a reciti sau revedea dupa plac pasajul cunoscut, linia desenului pe care o­ au­dienta pastelului pe care l-al studiat. De aceea am cul î n cursul săptămânii trecute să revedem de nenumărate ori technicolorul sovietic și de fiecare dată, împreună cu cei peste treizeci de mii de spec­tatori care s-au scurs in va­luri prin cele două săli de cinematograf, am avut senza­ția r­elă că asistăm la un film nou, căruia nu i-am cunoscut decât parte din scene. Intr'adevăr ,Balada Sibe­riei­ nu este un film obișnuit. Dacă tn cadrul strict pe cară ți-l oferă spațiul unei cro­nici cinematografice ai tocmai locul de a discuta tema și transpunerea, dacă odată ce-ai făcut aceasta, ai spus tot ce era de spus, dacă a­­ceasta se potrivește la orice film obișnuit, pelicula da săptămâna trecută, te fră­mânta, Iți scornește noul și noul gânduri și acestea alear­gă mereu admirând, învățând și căutând să descopere toata variatele aspecte ale acestei opere cinematografice. Lăsând deoparte, toate atri­butele de ordin tech­nic-colo­­rit, regie, machiaj - care cu­mulează superlativele ce sa cuvin in legală măsură inter­pretării și scenariului, lăsând deoparte și pe acestea, noi ne oprim asupra ideii de fond. Ne gândim când scriem despre această baladă, ca accentele ei de melopee, ca sinuozitățile ei melodice care amintesc de eroism și muncă, de curaj și perseverență, nu gândim la acea „ursoaică bătrână și albă, întinsă, bo­gată, tăcută, Siberia Ne vin tn minte, succedân­­du-se vertiginos toate tablou­rile pe care le evocă Andrei la final, toată întinderea albă, acoperită in manti­e de her­mină tot pământul acesta bo­gat prefăcut de țar in închi­soare întinsă pentru acei ca luptau pentru libertate. Si nu apar in fața ochilor uriașele tablouri ale muncii construc­tive. Clădind zi și noapte în­fruntând ploi reci și viscole nadrasnice, in taiga neexplo­rată, omul sovietic ridică orașe, construește fabrici, deschide drumuri, aduce soa­rele asupra acestui ținut. Uriașa încleștare de forța omenești, efortul imens al omului socialist a izbândit și natură a fost Uigenunchiată. Imensele­­ bogății pe căre bătrâna Ursoaică le păstra ascunse au fost emulse pă­mântului și aruncate in bă­taia soarelui sovietic. Omul St învins și natura ii dăruia toată bogăția sa și omul so­vietic a frământat pământul siberian și a adăugat încă o cărămidă de solidă construc­ție, viitorului său. Prin muncă nepreg­nată, pentru o viață bună a luptat toți acei care azi populează întinsele, bo­gatele ținuturi ale Siberiei. Prin muncă s’au ridicat pi­lonii construcției socialistu , prin muncă a fost clădit so­cialismul și tot prin muncă, dragoste de om și libertate a fost apărat acesta. Și, de fapt, aceasta ne-a arată filmul „Balada jSibt­­rief. EK» Cum și-au organizat munca salariații administrativi ai Primăriei în cadrul întrecerii cu Regionala 8-a C. F. R. citorilor, cuprinde din ce in ce mase tot sunt largi. Nu numai în fabrici și uzine ci și în instituții, în ca­drul aparatului de Stat, în­trecerea socialistă a fost a­­doptată cu entuziasm, cons­tituind aici factorul princi­pal care stimulează iniția­tivele funcționarilor pe ca­lea lichidării metodelor gre­oaie și birocratice moștenite din vremurile regimurilor exploatatoare.^ După cum am mai arătat în ziarul nostru, din îndem­nul organizației de Partid, funcționarii serviciilor Re­gionalei 8-a C. F. R.-Iași, s’au angajat în întrecere socialistă în vederea c­âști­rii zilei de 7 Noembrie, cu funcționarii administrativi, ai Primăriei Municipiului Iași. Obiectivele întrecerii sunt printre altele : raționaliza­rea funcționarilor (norma­re), rezolvarea lucrării»* L. Z. (continuare tu pao. 4-a) Exprimând un chip stră­lucit noua mentalitate față de muncă care și-a făcut loc azi în conștiința oame­nilor muncii, mișcarea în­trecerii socialista pornită de jos din rândurile mus»

Next