Lupta Moldovei, aprilie-iunie 1949 (Anul 5, nr. 835-907)

1949-06-11 / nr. 891

i L*HÍ iÜTCCA » UN­IVER Sin­a­i­a———...■——ni. i ■ i ■ [UNK] [UNK] T * 1 a « I Munca de agitație termă puternica pentru stimu­larea și organizarea întrecerilor socialiste L­a atelierele CFR­ Ni» colina se vorbea într’o vreme de ca­­zangerie, ca de o secție care rămâne mereu în coada produc­ției. Și aceasta pe bună dreptate. Intr’un timp ca« hangiii o scoteau cu greu­­­ la capăt în ceea ce pri­vește înfăptuirea progra­­m­ului de producție. M­!» live erau destule. Disci­plina în primul rând lăsa­se dorit la secția de ca»­zangerie. Unii întârziau la lucru sau plecau mai devreme, iar alții iroseau Stup prețios, nu discuții fără rost Cât despre înt­­recerile socialiste, aces­tea existau­­ doar pe hâr­te. Analizând un spirit cri­tic această situație, biroul organizației de bază, a trecut imediat la Întoc­mirea unui plan care pre­vedea folosirea celor mai variate forme de agitație comuniste de­­ massă in Vederea antrenării și sti­mulării în întreceri so­cialiste a muncitorilor ca­ Căngii. In urma unei șe­­fi speciale de Instruc­tiv, agitatorii au început să activeze pe teren, luîn­­tu-și fiecare în parte parc­ina ca folosind cele mai practice metode de convingere—să antreneze pe unul sau doi munci­tori în întreceri socialiste. Cuvintele înflăcărate ale agitatorilor de Partid au racob­it în inimile cazan­giilor. In scurt timp a­­proape toți muncitorii din secție s’au angajat în în­­treceri. Dar munca de ag­itație nu s’a oprit aici, In sec ție s’au afișat Io» »ici adecvate care amin­tesc muncitorilor de sar­ Jjdoile pe care Ie au de »deplinit. Graficele bine «tocmite, urmăresc zilnic temn­atele eforturilor ce­tei­ dela cazangerie, sti­­mulându-i pe cei care rămân în urmă. La locuri vizibile s’au instalat ta­lele de onoare cu na­psale celor ce se eviden­țiază în muncă. Roadele acestei largi acțiuni de agitație au în­ceput să se arate« Hotă­­r[ți să dea viață angaja­m­entelor luate pe cel de doilea trimestru al a­­nului, muncitorii cazan­gii» depășesc acum cu regularitate normele de producție. In ziua de 6 iunie toți muncitorii ca­zangii au depășit normele de producție cu procente rare variază intre 3 și 9 la sută. Iată un exemplu grăi­tor, care­­ demonstrează lin plin rolul de primă importanță pe care-l are munca de agitație in o­­­pera de construire a o­­rânduirii socialiste. Expe­riența oamenilor sovietici, nesecat izvor de lumi­noase învățăminte pentru întreaga lume muncitoare și Partidul nostru ne în­vață că agitația politică de masă constitue unul din cele mai importante și eficace mijloace de e­­ducație politică a milioa­nelor de oameni ai mun­­ții.Cu atât mai mult acum, când eforturile întregei clase muncitoare din țara noastră trebuesc concen­trate și canalizate spre îndeplinirea și depășirea Planului de Stat, agitația politică în întreprinderile noastre, trebuește însufle­țită, temeinic organizată și bine condusă. Folosind cele mai variate și mai trainice metode de agitație comunistă de massă, Organizațiile de Partid și de Bază cărora le revine rolul de orga­nizator și conducător al agitației, sprijinind și în­drumând munca sindi­catelor, trebue să să­dească adânc în con­știința oamenilor muncii noua atitudine față de muncă și față de avutul obștesc. Cultivând noua atitu­dine față de muncă și spiritul de răspundere pentru îndeplinirea și de­pășirea sarcinilor ce de­curg din realizarea Pla­nului de Stat, munca de agitație trebue să devie o neprețuită armă, un instrument viu pentru antrenarea pe scară din ce în ce mai largă a oa­menilor muncii în între­ceri socialiste. Acolo unde organiza­țiile de bază sau de Par­tid au dovedit că apre­ciază în mod just impor­tanța muncii de agitație, depunând stăruință pen­tru aflarea și folosirea celor mai nimerite forme de agitație și rezultatele au fost din cele mai con­cludente. Astfel la ate­lierul de fierărie a ate­lierelor C.F.R. Nicotină, folosind metoda agitației verbale de la om la om și puterea exemplului per­sonal al agitatorilor, or­ganizația de bază de aici a reușit să antreneze în întreceri socialiste pe cei din urmă codași. Încura­jați de agitatori, fierarii Ungureanu Vasile și Si­­mion C. care niciodată nu au împlinit mai mult de 85 la sută din normă, s’au luat la întrecere, a­­jungând după scurt timp nu numai să împlinească norma, dar să o și depă­șească cu 15 la sută. Iată o altă formă nimerită de agitație. La „Țesătura“ ca­litatea pânzeturilor mai lasă încă de dorit. Multe defecte se mai întâmplă și din neatenția unor lu­crătoare. Pentru a sti­mula simțul de răspun­dere personală în muncă, Organizația de Partid și Comitetul Sindical, au organizat o expoziție a rebuturilor. Pe fiecare bucată de (continuare în pag. 4-a) Doua dispozitive pentru prevenirea incendiilor la aici, ar putea fi provocate de scAnteile dela tractoare inovațiile muncitorilor Guți Iuliu dela D.64 și G. Dragomir și Gavriluță Grigore de la­­ S. S.M.T. Podul Ileaei Pregătirile pentru muncile agricole de recoltare a pă­­ioaselor continuă să fie in­tense, atât la Gospodăriile Agricole de Stat din județ cât și la Stațiunile de Ma­șini și Tractoare de la Podul Iloaei. Preocupați de executarea unor lucrări cât mai de bună ca­ltate, de punerea la punct a tuturor mașinilor, munci­torii și tehnicienii se stră­­duesc să aducă metode noi de lucru, să facă inovații care să ajute la buna efec­tuare a acestei campanii ce se apropie. O chestiune care necesită o preocupare atentă, la ari*’ este aceia a pazei contra incendiilor. De multe ori izbucneau incendii provocate de scân­teile ce ieșeau de la tracto­rul sau fotomobila care pur­ta batozele. Căutând să găsească me­tode de protecție contra in­cendiilor, muncitorii Guti Iuliu, revizor mecanic dela Direcția județeană a Gospo­dăriilor de Stat, Dragomir G. și Gavriluță Grigore de­la SMT Podul Iloaei au fIG (continuare în pag. 3-a) ! Pram­f­ul «Un tom strîU singu­-w» Sâmbătă 11 Iunie 1949 Anul V Nr. 891 4 necifn. 4 lai A ‘Ziar pentru Moldova al Partidului Muncitoresc Român REDACȚIA­ ADMINISTRAȚIA: sați Str. Cuza-Vodft 52—TeL W06__________Tasi Str. Coza-Voda Nr. 57—'Tel. taxa portală plătiți la numerar, cont. aprod. Direcției G-le P. T. T. Nr. 204.910 I c*48._______ Comitetul permanent pentru apărarea păcii din R.P.R. a ales Biroul Executiv, grupul redacțional al revi­stei „Partizanii Păcii" și secretarul general BUCUREȘTI 9 (Agerpress) Marti 7 Iunie a avut loc la Institutul român pentru relațiile culturale cu stră­inătatea o ședință a Co­mitetului permanent pen­tru apărarea păcii din R. P. R. Adunarea a fost deschi­să de președinție comi­tetului, maestrul Mihail Sa­­doveanu care a dat citire circulării sosite de la comi­tetul Congresului Mondial al Partizanilor Păcii.1 Intre altele circulara a anunțat în cadrul luptei mereu crescânde a mas­­selor pentru pace — apa­riția apropiată a revistei bilunare .Partizanii Păcii, care va fi editată deocam­dată în limbile franceză, rusă, engleză, Italiana, spa­niolă și germană, conform hotărârii Congresului Mon­dial al Partizanilor Păcii. A fost apoi ales Birou­ Executiv, grupul redacțio­nal, care va asigura par­ticiparea Comitetului per­manent pentru apărarea păcii din R.P.R. la redac­tarea revistei „Partizanii Păcii” și secretarul gene­ral. Au fost aleși un Birou Executiv președinte maes­trul Mihail Sadoveanu, membrii C. Lepădatu, mem­bru în C. C. al C. G. M., reprezentant al R.P. R. la comitetul per­manent al Con­gresului Partizanilor Păcii, Florica Mezincescu ministru adjunct la Invățământul Public, reprezentanta R. P. R. la comitetul perma­nent al Congresului Parti­zanilor Păcii, L. Răutu prof. universitar, Gh.Stoica secretar C. G. M., M. Rol­ler membru activ al Aca­demiei R. P. R., Malița Mircea, membru în C. C. al U. T. M., Zaharia Stan, cu președintele Uniunii Scriitorilor din R. P. R. academician Emil Petro­­vici rectorul Universității Babeș din Cluj. Ca membru­ în grupul redacțional au fost aleși: Geo Bogza, scriitor, mem­bru corespondent al Aca­demiei R.P.R., Traian Șel­­maru ziarist și critic , artă, M. Beniuc secretarii Uniunii Scriitorilor din R. P. R., Banuș Maria poetă, Borila Ecaterina, membru In C. C. al C. G. M, redac­tor la Viața Sindicală. Ca secretar general a fost ales dr. Pavel Dan conferențiar, universitar. A fost aprobat planul de muncă al Comitetului permanent pentru apăra­rea păcii din R. P. R. Povestea unui ziar de perete... Ziarul de perete a luat naștere la Liceul Nr. 1 de băeți odată cu primele rase ale șoareci de primăvară, odată cu organizarea comi­tetului liceului. Și după... 2 săptămâni de lucru a apărut împodobit cu primele sale opere: 3 articole. Erau 3 ar­ticole scrise mărunt, mărun­tei de trebuia să-ți lipești ochii de ele, pe trei foi co­merciale. Și apoi, prins la 4 cuie, ziarul a fost bătut in fața cancelariei. Și acolo a rămas într’o sihăstrie desă­vârșită, fără a fi cercetat de nimeni, doar cu o protec­toarea haină de colb pe dea­supra, care trăda totodată și vârsta lui respectabilă. Șt elerul nu era citit de ni­meni nu pentru că nu interesa, ci fiindcă staționarea elevi­lor în faț<a cancelariei era strict interzisă, iar curajoșii care s-ar fi încumetat la așa ceva trebuiau să se lupte cu lungimea articolelor care l-ar fi dus la posibilitatea de a fi găsiți contravenienți. Și timpul trecea... După o altă ședință s’a hotărât schimbarea ziarului de pe­rete. Un elev din clasa XI-a l-a executat, iar tocul l-a fost mutat la etaj. Acum ziarul s’a bucurat de o aten­ție mai mare. Articolele sale au început să reflecte pro­bleme din școală și să fie schimbate cu regularitate. Insă spațiul ziarului este prea mic. Și ceea ce constitue o deficiență mai mare este lipsa unui colectiv de redac­ție. Articolele mai sunt adu­nate cu multă greutate și de cele mai multe ori sunt pre­zentate in slabe condiții teh­nice... Și atârnat în colțul lui, ziarul de perete așteaptă o nouă ședință și poate și noi modificări. B. SCHWARTZENBERG coresp. Comitetul Provizoriu al orașului trebue să treacă la măsuri temei­nice pentru îmbunătățirea comer­țului alimentar de Stat Ședința cu responsabilii și directorii unităților comerciale de Stat Sesizându-se de nenu­măratele deficiențe rem­arcate în activitatea comercială a orașului nos­tru, deficiențe care con­­tribue la stânjenirea ac­țiunii de îmbunătățire a aprovizionării masselor muncitoare, Comitetul Provizoriu al orașului convocat Joi după amia­a­ză la o ședință de lucru pe toți responsabilii și directorii unităților merciale de Stat din cga lo­calitate, cu scopul de a se analiză situația și a­ se lua măsurile impuse de­­ împrejurări. S-a analizat activitatsa­ fiecărei unități comerci­ale în parte relevându-se faptul că cele mai multe unități nu colaborează cu­ Serviciul comercial de pe lângă Comitetul 1 Provi­zoriu. Deasemeni, [din cauza elementelor necinstite și dușmănoase care s’au stre­curat în diferite aceste ,societăți nu posturi pot să-și îndeplinească sarci­nile care stau în fața co­merțului de Stat, nu pot contribui la desvoltarea unui comerț pus în sluj­ba maselor muncitoare. Secțiunea Comercială a pus in vedere acestor so­­­cietăți să întocmească planuri de pentru luna In activitate curs In care să arate activitatea! Ce-și propun s’o depun pe­­ tărâmul aprovizionării ma­­r­șelor muncitoare. •• 1­4% (Continuare în pag. 25*a) Din viața întreprinderilor noastre La atelierul de sudură a întreprinderilor E. T. A. C. S, muncitorii au recuperat o cantitate de 2000 kg. fier din cimitirul de fier vechi din curtea întreprinderii. Din această cantitate s’a început confecționarea a 6 stâlpi metalici în lungime de 11 metri. Serviciul de aprovizionare de la ETACS are sarcina să se preocupe mai intens de aducerea electrozilor ne­cesari pentru că comenzile programate să fie confecțio­nate la timp. PÂNZARU GHEORGHE coresp. Un ciur mecanic la turnătoria Nicolinel care va mări cu 200 la sută productivitatea muncii Muncitorii și tehnicienii turnătoriei Atelierelor CFR Nicolina, sunt antrenați în întreceri socialiste, pentru îndeplinirea angajamentelor luate. Astfel ei au început zilele acestea, confecționarea unui ciur mecanic, care va înlocui ciuruitul cu mâna, de până acum. Afară de asta, prin faptul că noul ciur, va necesita 3 oameni câte 3 zile pe săptămână. In loc de 28 oameni câte o zi, va duce la o sporire a productivității mun­cii cu peste 200 la sută. Să dăm mai multă atenție gospodăririi atelierelor noastre La secția II-a vagoane există de mult timp o mare grămadă de deșeuri de fier, lângă ștanța de confecțio­nat piulițe. Deși aceasta încurcă foarte mult la lucru, pe munci­torul de la ștanță, totuși nici unul din cei ce lucrează acolo, nu a mișcat un deget pentru a îndepărta deșeu­­rile. Este necesar să se dea mai multă atenție, gospodăririi atelierelor noastre. (continuare In pag. 3-a) PIVNICERU VASILE coresp. Muncitorii de la ETACS fac de materiale economii Așa s’a născut întrecerea și la secția d­e fierărie a Atelierelor CFR nu mai sunt codași Utilii lui« Huile si Sân Uulaiti­ au ajuns la 15,4 la sută peste normă . Sirena a Sunat prelung, anunțând muncitorilor ca ziua de lucru a luat sfârșit. In hala de fierărie, zgomotul puternic al cioca­nelor de aburi, nu s’a stins incă de tot, când tot parasul Nicopan Sava, agitator si fruntaș in pro« ductte. S’a apropiat de nicovala la care lucrează Ungureanu Vasile și Simion Constantin. — înainte de plecați, vreau sa dau ochii cu oot tovarăși. Vă aștept în fața cantinei. „Sunteți singurii din atelier care nu împliniți nor­­me. Peste un sfert de ceas trei oameni discutau lao­laltă în pragul cantinei. — Tovarăși... Voi știți desigur că atelierul nostru a depășit cu 60 la programul pe Mai. sut. Dar aceasta, nu s’ar fi putut întâmpla, dacă nu ne-am fi străduit fiecare din noi să depășim cu cât mai mult normele.­­ Pe lângă faptu că am pus încă o cărămidă la construcția unei vieți mai bune, pentru noi, aceasta ne-a adus și o îmbunătă­țire directă a condițiilor de traiu. Fiecare din noi a primit încă o sumă im­portantă peste salar, drept primă. . — Dar noi — a conti­nuat Nicovanu întrebat vreodată, — v’ați cu ce ați contribuit la asta ? Sunteți singurii din ate­lierul nostru, care nu în­depliniți normele și eu cred că ar trebui să vă S. FILIP (continuare în pag. 3-a) S’a depășit planul de împăduriri în Jud. Iași cu aproape 50 la sută In planul secțiunii sil­vice a Comitetului Pro­vizoriu al județului Iași s’a prevăzut pentru pri­măvara anului 1949 o su­prafață de împădurit de 300 ha. Planul de împădurire a fost minuțios alcătuit, sta­bili­ndu-se pe ocoale, suprafețele ce trebuiau plantate. h­a Până în prezent, situl­se prezintă în felul următor: Ocolul Iași a împădurit 187 ha., ocolul Ceplenița 138 ha., ocolul Poeni 48 ha., ocolul Ciurea 36 ha., și ocolul Popești 30 ha. Din cele arătate, se constată că planul de îm­păduriri a fost depășit cu­ aproape 50 la sută. Pentru procurarea de pieți necesari viitoarelor plantații, s-au creat 20 pep­niere în diferite punc­te ale județului, pe o su­­prafață de 50 ha. in afară de aceste pe­piniere, Secțiunea Silvică a luat măsuri pentru în­ființarea în fiecare co­mună a unor pepiniere, însumând 23 hectare. Aceste pepiniere vor servi pentru plantarea te­renurilor degradate din sate și vor fi îngrijite ca concursul organizațiilor U.T.M. și U.F.D.R. Citiți în pag. 4-a Numai propunerile sovie­tice pot ajuta la reglemen­tarea problemei Berlinului declarat A. I. Vîșins. Ședința din 8 iuni* a Consiliului miniștrilor de externe — a in La cererea guvernului român Guvernul sovietic a aprobat ca 150 țărani muncitori din R.P.R. să viziteze Uniunea Sovietică — Țărănimea muncitoare salută cu însuflețire această veste BUCUREȘTI 9 (Agerpress). — Guvernul R. P. R. a cerut gu­vernului sovietic aprobarea ca un număr de țărani muncitori din țara noastră să facă o vizită în U.R.S. S. pentru a cunoaște mai în­deaproape viața și succesele în muncă ale țărănimii colhoznice, pen­tru a vedea sovhozurile și stațiunile de mașini și tractoare. Cererea guvernului nostru a fost satisfăcută. Guvernul sovie­tic a dat aprobarea ca 150 țărani muncitori din țara noastră să vi­ziteze U. R. S. S. Această veste a fost primită cu mare însuflețire în satele noastre. Numeroși țărani săraci și mijlocaș­, tractoriști și muncitori agricoli din gospodăriile agricole de stat și-au manifestat dorința arzătoare de a­ vizita marea țară a socialismului și de a cunoaște jăa colhozul di sovietici.

Next