Lupta Sibiului, iunie 1949 (Anul 6, nr. 26-51)
1949-06-11 / nr. 35
Judeţul Sibiu în plină ofensivă edilitară Considerând importanţa economică a reţelei de drumuri naţionali, care deservesc tramsporturile rutiere şi ţinând grama de sugestiile Partidului de avantgardă al clasei muncitoare — forţa conducătoare in Stat, — guvernul Republicii noastre Populare a prevăzut în Planul de Stat pe anul 1949, sub- Hanţiale investiţii în vederea îmbunătăţirii căilor de comunicaţie şi a intensificării dirupţiei mărfurilor dintre oraşe şi sate. Pornind la realizarea lucrărilor edilitare înscrise în plan, sarcina Comitetului provizoriu al judeţului Sibiu era cu atât mai mare cu cât şoselele, drumurile, podurile, şcolile, localurile primăriilor şi drumurile inferioare din satele noastre au fost insulte in paragină de către gospodarii regimurilor burghezojucşiereşti, a căror singură preocupare o constituie propria cărunţuială şi îmbogăţire pe spinarea poporului. Ceea ce s-a realizat în ultimii ani, prin mijloace locale şi mumă voluntară, este prea puţin faţă de nevoile judeţului nostru. Urmând directivele ministerului de resort, Comitetul provizoriu al judeţului Sibiu şi-a planificat lumirările, în limita prevederilor bugetare şi în ordinea importanţei lor pentru economia locală, reuşind în scurtul răstimp de la 10 Aprilie şi ,upă la 1 Iunie 1949, să prezinte, prin secţiunea de drumuri şi pp©, un bilanţ bogat în realizări Astfel, pentru întreţinerea drumurilor naţionale de pe raza judeţului Sibiu s’au transportat şi sistemut 2850 m. c. pietriş, s’pute fundat 4300 m. c. şanţuri şi s’au curăţit 600 m. c. viituri Drumul naţional Râmnicul Vâlcea—Sibiu a fost aprovizionat cu 1000 m. c. pietriş şi 150 m. c. piatră sportă, iar drumul opţional Sibiu—Mediaş cu 1600 m. c. pietriş. Deasemenea, drumul naţional Sălişte—Poiana— gugag , foot aprovizionat cu 570 m. c. piatră spprtă. Pe drumul naţional Sibiu—R. Vâlcea s-au executat 600 m p©reuri şi 324 m. c. ziduri de sprijin, iar pentru repararea pavajelor drumului naţional modernizat Făgăraş— Sibiu—Alba-Iulia, s’au transportat materialele necesare şi s’a nefurat terasamentul între comunele Bradu şi Avrig, unde speeana a fost ruptă de furia apelor. Importante lucrări au fost executate în acelaşi interval de timp pe drumurile judeţene, cum sunt de exemplu drumurile Nocrich— Sibiu, Sibiu—Păuca şi Sibiu—Cisnădie, pentru a căror repovare s’au transportat 1200 m. c. pietriş, apoi drumul Răşinari—Păltiniş, a cărui refacere necesită 300 m. c. piatră spartă. Tot pe drumul judeţean Răşinari—Păltiniş a fost tranportată prin secţia drumuri şi ape 122 m. c. piatra brută care va fi întrebuinţată pentru repararea ba■ajelor şi podurilor. Prin muncă voluntară au fost desfundate pe cuprinsul judeţului, şanţuri în lungime de 109.800 m. l., s’a săpat Un şanţ pentru scurgerea apelor pe o lungime de 400 m. 1., s au reparat 18 poduri şi sau aşternut 2160 m. c. pietriş pe porţiunile «e drumuri deteriorate. Depseroenea, s’au transportat 3600 m. c. balast şi s’a nivelat platforma pe un drum comunal în lungime de 600 m. 1. In curs de executare se află amenajarea drurnului judeţean Sibiu— Nocrich—Alţina şi reconstrucţia po-dului de pe drumul judeţean Daia—Vurpăr—Nocrich. In proect pentru amil în curs se află amenajarea drumului Sibiu— Ocna Sibiului şi repararea diurnu-^ lui Tălmaciu—Avrig, Construirea. podurilor Nr. 6 pe drumul Ţichindeal—Morpod, Nr. 43 pe drumul Ocna ciţului—Haşag, construirea a 5 podeţe tubulare pe drumul judeţean Sibiu—Nocrich—Alţinp. I Tot pentru anul în curs sunt prevăzute impietruirea drumului de la Răşinari spre staţiunea de munte Păltiniş, pavarea străzii băilor din staţiunea balneo-climaterică . Ocna Sibiului, repararea podurilor Nr. 14, 31, 39 şi 41 de pe drumul Sibiu—Răşinari şi reconstmirea zidului de parapet pe drumul judeţean Sibiu—Răşinari—Păltiniş. Deasemenea, se vor curăţi şanţurile şi viiturile pe drumul Răşinari—Păltiniş şi se va construi trotupr de beton pe str. Eminescu din comuna Ocna Sibiului. Totalul investiţiilor pentru lucrările prevăzute în proect se ridică la importanta cifră de 13.469.700 lei. Este un început promiţător, care, dacă va continua în acelaşi ritm, va transforma complet judeţul nostru, din punct de vedere edilitar. Comitetul provizoriu al judeţului, plorabilă, spre şcoli, primării, băi de-a rândul, comunale, adăptători pentru vite, etc. Ne gândim la drumurile: Bogatul — Păuca .— Ungurei — Spring, apoi Apaldul de jos — Sângătin — Boz, sau To pârcep — Ludoş, care trebuesc cât mai ur Astăzi „Casa Asigurărilor’’ a devenit Policlinica Nr. 1. Aici muncitorul bolnav primeşte în grabă şi fără multă formalitate asistenţa cea mai nimerită. S’au schimbat multe. Şi se vor mai agent reparat©, la digul dela Gura schimba. Policlinica Nr. 1 aşa cum este Râului, rupt anii trecuţi d© poe, astăzi dovedeşte un indiscutabil succes. Comuna Tilişca are nevoie de o înlăturând lipsurile, va deveni ceea ce adăpătoare pentru vite, comuna trebue să fie, adică cea mai utilată, Orlat, epre est© un centru in cea mai modernă şi cea mai încăpătoare «histria 1. Are nevoie urgentă de o Policlinică, baie comunală, deasemenea are nu- i voie de 20 de bănci la şcoală şi LABORATORUL sobe pentru încălzit pe timp de iarnă. Aici cu nouile metode de muncă care constau din ingeniozitatea cu care s’a făcut acomodarea la posibilităţile Policlinicei se pot face azi analize diferite, care nu se puteau face înainte. Astfel, s’au executat în timp dentru luni 10.000 de analize de toat felurile. In Mai procentul acestor analize, a fost — datorită mijloacelor de care dispune laboratorul — cu 70o/o mai mult decât în Aprilie. Până acum, s’a reuşit să se lucreze Vasserman, analiza urinei, a spetei, hemograme, viteză, calciu, urmând ca în timpul cel mai scurt serviciul să se completeze Mica încăpere, laboratorul Policlini cu analize topometrice şi colormetrice. O sarcină urgentă este şi pacea cei Nr. 1, (a asigurărilor sociale) a reu-! S’a încercat fiolal şi se preconizează a reparării şcolii din comuna Vale, şit să asigure serviciul şi înainte de să se facă extracte de ficat, care esfce deteriorata, cu geamu-________________________________________________ rile sparte şi cu nişte table vechi ce nu mai pot fi folosite. Sidişop are nevoie de 90 bănci şi 6 catedre pentru şcoală. Deasemienea, e nevoile de dispensării medicale, aproape în toate satele, căci în momentul de faţă vizitele medicale, sporadice, se fac în localurile primăriilor sau ale şcolilor. Nevoile satelor noastre sunt multe, sarcinile Comitetului provizoriu sunt mari, dar ele pot şi trebue să fie împlinite, căci el se bucură de sprijinul şi îndrumarea permanentă a Partidului şi de concursul tuturor organizaţiilor de masă şi al oamenilor de iniţiativă. DOINA SALAGEANU Anul 1 (VI) — Nr. 35 (1249) 6 pagini 4 fie! ~ Cotidian de luptă, alinare sub direcţia unui comitet campara, i mine 1949 REDACŢIA: Sf. A. Iancu 10, Tel. 2810, 2150 ADMINISTRAŢIA: P-ţa Republic ’, TeL 2171 Dnpt* nou» Ipge a Asigurfrilor Sonate şi sub nonarmt n w Policlinica Nr. 1 a devenit o instituţie care duce o lup*â de înlăturare a lipsurilor — Aspecte din laborator şi farmacie — Să facem economie la medicamente — Angajamentele personalului — Noua lege a Asigurărilor Sociale a împlinit odată cu apariţia şi punerea ei trebue să-şi îndrepte privirii© spre în aplicare un vechin dezid rat pentru drumurile interioare din ratele care au luptat — conduşi de Partid — noastre, epre int într’o stare de oamenii muncii din ţara noastre, animalul masă şi după masă. De câtva timp se lucrează metabolism bazat cu aparatul construi după model, de dlul Gheorghe Munteanu, conducătorul laboratorozat cu aparataj şi mobilier ambient, laboratorul Policlinicei Nr. 1 va asigura în curânl maselor de muncitori din judeţul nostru serviciul cel mai complet şi eficace. Grevăile în obţinerea unui randament şi mai mare, constau mai ales în lipsa de substanţe, fără de care nu se poate acoperi deficienţa. Pentru bunul mers al acestui laborator, se evidenţiază prin muncă şi pricepere laboranta Munteanu care plauri de medicul Gheorghe Munteanu muncesc pentru înlăturarea lipsurilor şi pentru asigurarea unui serviciu din ce în ce mai complet FARMACIA Aici se lucrează încontinuu de dimineaţa până seara prin serviciu de rotaţie. Se eliberează zilnic între 700—800 de reţete, ceea ce denotă o muncă destul de obositoare într’un spaţiu restrâns. Dacă din punctul de vedere al comportării personalului din această farmacie nu se pot spune decât lucruri bune, sunt o mulţime de alte neajunsuri şi lipsuri Mai întâi prin faptul că imediat după naţionalizarea farmaciilor afluenţa în această farmaciea Policlinicei Nr. 1, este extraordinară, datorită faptului că unii medici de întreprinderi scriu reţete iraţional, grămădind lumea fără motive serioase la porţile acestei farmacii. Din cauză că unii medici, ghidându-se după metodele vechi, scriu reţete demodate şi care nu se mai găsesc nicăeri, se crează o altă greutate. SA FACEM ECONOMIE LA MEDICAMENTE Dar aceasta nu în sensul rău al cuvântului oprind pe un bolnav de la medicamentul necesar, ci în acela pozitiv. O greutate enormă o face linii care prescriu cantităţi mari, iraţional de mari, ca de exemplu 90 vitamine C, pe o singură reţetă, 20 hepacit forte, sun 40 de sulfamide la o simplă stare gripală. Lucrurile acestea nu vorbesc decât despre lipsa de spirit gospodăresc sau poate de indiferenţa cu care privesc unii medici bunurile poporului. Tot ca o deficienţă apare faptul că dispensarele și cabinetele medicale dinContinuare în pagina 3-a. Un grup de muncitori agricoli din Ji 2-2* vizitează Uniunea Sovietică BUCUREŞTI, 10. — La cererea guvernului Republicii Populare Române, Guvernul sovietic a aprobat ca un grup de 150 ţărani muncitori din diverse părţi ale ţării să viziteze Uniunea Sovietică. Ei vor sta timp de o lună şi jumătate în Uniunea Sovietică, vor vedea felul în care se duce munca în colhozuri şi sovhozuri şi vor învăţa din înalta experienţă câştigată de agricultura sovietică, cea mai avansată din lume. Pentru această vizită au fost aleşi truditorii ogopielor din toate judeţele ţării, din cei mai capabili şi devotaţi cuael poporului muncitor. Vestea călătoriei celor 150 ţărani muncitori spre meleagerie socialismului a fost primită CU spre bucurie. In mai multe comune s-au organizat şezători în onoarea celor aleşi pentru această vizită în Marea Ţara a Socialismului. Tinerii fabricei de tura Roşie“ din Sibiu îşi îmbunătăţesc condiţiile de muncă Tinerii falnicii „Ţesătura Roşie“, colaborând cu vârstnicii, merg pe drumul trasat de Partid, reuşind să depăşească planul de producţie pe luna Mai, datorită întrecerilor socialiste. La secţia finisaj întrecerii© au ajutat tineretului să depăşească tot mai mult normele. Astfel, Velceanu Maria, lucrând cu atenţie deosebită, a depăşit normp cu 64,7 o/n, Brischin Irina, lucrând la maşina de colţişori, a depăşit normp cu 49,5 o/o. La maşina de bază tânărul Barbu Nicolae şi Szabó Carol, prin strădanie neîntreruptă, au simplificat o serie de operaţiuni mici în procesul de producţie, înlăturând unele gâtuiri care puneau piedici în ridicarea productivităţii muncii lor, întrecerile socialiste au dus la simplificarea muncii lor şi la mai buna ei organizare. Astfel, Barbu Nicolae a ajuns să depăşească norma cu 49,5 o/p, Szabó Carol care nu a Roadele eforturilor depuse de tinerii muncitori de la „Ţesătura Roşie“ pentru realizarea şi depăşirea Planului pe al doilea trimestru, datorită întrecerilor socialiste — metodă comunistă de construire a socialismului — nu au întârziat să se vadă. BISCHIN IRINA, poresp. Plugarii muncitori din Turnişor şi Ş©hlimbăr în vizită la Gospodăria figrocole de Stat Dealul Ocnei Drumul trasat agriculturii noastre de Rezoluţia CC al PMR din 3—5 Martie, pentru întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare şi transformarea socialistă a agriculturii, interesează din ce în ce mai mult ţărănimea săracă şi mijlocaşe. văţăminte practice aplicabile în ezitat Gospodăria Agricolă de gospodăriile colective, pe care a Stat de la Dealul Ocnei, se înfiinţa. Convoiul vizitatorilor a fost condus de tov. Fleacă Mihai, de. VIZITAREA I C rutatul plugărimii muncipire GOSPODĂRIEI DE STAT tribiene. I La Gospodărie au fost întâlniri acest scop plugarii munci- Ipinaţi de colectivul de muncă în toți din comuna Turni;oi şi Se- n frunte cu tov. Itu, directorul Gos-i Munca gospodăriilor agricole' limbăr. Duminecă dimineaţa, în 1 r°dariei, care a arătat apoi piu atins niciodată norma, a reuşit că de Stat este stu bia‘â şi ana izată număr de cea 80, între rare un Parilor din cele două sa' s toat. o depăşească cu 5,20/«,. pentru a desprinde din ea in-1 însemnat număr de femei, au Yl-1 (Continuare în pagina "ára) ~