Lupta Sibiului, iunie 1949 (Anul 6, nr. 26-51)

1949-06-11 / nr. 35

Judeţul Sibiu în plină ofensivă edilitară Considerân­d importanţa econo­mică a reţelei de drumuri naţionali, care deservesc tramsporturile ru­tiere şi ţinând gr­am­a de sugestiile Partidului de avantgardă al clasei muncitoare — forţa conducătoare in Stat, — guvernul Republicii noastre Populare a prevăzut în Planul de Stat pe anul 1949, sub- Hanţiale investiţii în vederea îm­bunătăţirii căilor de comunicaţie şi a intensificării d­iru­pţiei mărfuri­lor dintre oraşe şi sate. Pornind la realizarea lucrărilor edilitare înscrise în plan, sarcina Comitetului provizoriu al judeţului Sibiu era cu atât mai mare cu cât şoselele, drumurile, podurile, şco­lile, localurile primăriilor şi dru­murile inferioare din satele noastre au fost insulte in paragină de către gospodarii regimurilor burghezo­­jucşiereşti, a căror singură pre­ocupare o constituie propria că­­runţuială şi îmbogăţire pe spinarea poporului. Ceea ce s-a realizat în ultimii ani, prin mi­j­loa­ce locale şi mumă voluntară, este prea puţin faţă de nevoile judeţului nostru. Urmând directivele ministerului de resort, Comitetul provizoriu al judeţului Sibiu şi-a planificat lum­i­rările, în limita prevederilor bu­getare şi în ordin­ea importanţei lor pentru economia locală, reuşind în scurtul răstimp de la 10 Aprilie şi ,­up­ă la 1 Iunie 1949, să prezinte, prin secţiunea de drumuri şi pp©, un bilanţ bogat în realizări Astfel, pentru întreţinerea dru­murilor naţionale de pe raza ju­deţului Sibiu s’au transport­at şi sistemut 2850 m. c. pietriş, s’pu­­te fundat 4300 m. c. şanţuri şi s’au curăţit 600 m. c. viituri­ Drumul naţional Râmnicul Vâlcea—Sibiu a fost aprovizionat cu 1000 m­. c. p­ietriş şi 150 m. c. piatră sportă, iar drumul opţional Sibiu—Mediaş c­u 1600 m. c. pietriş. Deasemenea, drumul naţional Sălişte—Poiana— gugag , foot aprovizionat cu 570 m. c. piatră spprtă. Pe drumul naţional Sibiu—R. Vâlcea s-au executat 600 m p©reuri şi 324 m. c. ziduri de sprijin, iar pentru repar­area pavajelor drumu­lui naţional modernizat Făgăraş— Sibiu—Alba-Iulia, s’au transportat materialele necesare şi s’a nefu­rat terasamentul între comunele Bradu şi Avrig, unde speean­a a fost ruptă de furia apelor. Importante lucrări au fost exe­cutate în acelaşi interval de timp pe drumurile judeţene, cum sunt de exemplu drumurile Nocrich— Sibiu, Sibiu—Păuca şi Sibiu—Cis­­nădie, pentru a căror repovare s’au transportat 1200 m. c. pietriş, apoi drumul Răşinari—Păltiniş, a cărui refacere necesită 300 m. c. piatră spartă. Tot pe drum­ul ju­deţean Răşinari—Păltiniş a fost tranpor­­tată prin secţia drumuri şi ape 122 m. c. piatra brută care va fi întrebuinţată pentru repararea ba­­■ajelor şi podurilor. Prin muncă voluntară au fost desfundate pe cuprinsul judeţului, şanţuri în lungime de 109.800 m. l., s’a săpat Un şanţ pentru scurgerea apelor pe o lungime de 400 m. 1., s au reparat 18 poduri şi sau aşter­nut 2160 m. c. pietriş pe porţiunile «­e drumuri deteriorate. Depseroenea, s’au transportat 3600 m. c. balast şi s’a nivelat platforma pe un drum comunal în lungime de 600 m. 1. In curs de executare se află ame­­najarea drurnului judeţean Sibiu— Nocrich—Alţina şi reconstrucţia po-­­dului de pe drumul judeţean Daia—Vurpăr—Nocrich. In pr­oect pentru amil în curs se află amenajarea drumului Sibiu— Ocna Sibiului şi repararea di­urnu­-^ lui Tălmaciu—Avrig, Co­nstruirea. podurilor Nr. 6 pe drumul Ţichin­­deal—Morpod, Nr. 43 pe drumul Ocna c­iţ­­u­lui—Haşag, construirea a 5 podeţe tubulare pe drumul ju­deţean Sibiu—Nocrich—Alţinp. I Tot pentru anul în curs sunt prevăzute im­pietruirea drumului de la Răşinari spre staţiunea de munte Păltiniş, pavarea străzii băi­lor din staţiunea balneo-clim­aterică . Ocna Sibiului, repararea podurilor­­ Nr. 14, 31, 39 şi 41 de pe drumul Sibiu—Răşinari şi reconstmirea zi­dului de parapet pe drumul jude­ţean Sibiu—Răşinari—Păltiniş. De­­asemenea, se vor curăţi şanţurile şi viiturile pe drumul Răşinari—Păl­tiniş şi se va construi trotupr de beton pe str. Eminescu din comuna Ocna Sibiului. Totalul investiţiilor pentru lu­crările prevăzute în proect se ri­dică la importanta cifră de 13.469.700 lei. Este un început promiţător, care, dacă va continua în acelaşi ritm,­­ va transforma complet judeţul nostru, din punct de vedere edilitar. Comitetul provizoriu al judeţului, plorabilă, spre şcoli, primării, băi de-a­ rândul, comunale, adăptători pentru vite, etc. Ne gândim la drumurile: Bo­gatul — Păuca .— Ungurei — Spring, apoi Apaldul de jos — Sângătin — Boz, sau To pâr­cep — Ludoş, care trebuesc cât mai ur­ Astăzi „Casa Asigurărilor’’ a deve­nit Policlinica Nr. 1. Aici muncitorul bolnav primeşte în grabă şi fără multă formalitate asistenţa cea mai nimerită. S’au schimbat multe. Şi se vor mai a­gent reparat©, la digul dela Gura schimba. Policlinica Nr. 1 aşa cum este­­ Râului, rupt anii trecuţi d© poe, astăzi dovedeşte un indiscutabil succes. Comuna Tilişca are nevoie de o înlăturând lipsurile, va deveni ceea ce adăpătoare pentru vite, comuna trebue să fie, adică cea mai utilată, Orlat, epre est© un centru in­ cea mai modernă şi cea mai încăpătoare «histria 1. Are nevoie urgentă de o Policlinică, baie comunală, deasemenea are nu- i voie de 20 de bănci la şcoală şi LABORATORUL sobe pentru încălzit pe timp de iarnă. Aici cu nouile metode de muncă care constau din ingeniozitatea cu care s’a făcut acomodarea la posibilităţile Poli­clinicei se pot face azi analize dife­rite, care nu se puteau face înainte. Astfel, s’au executat în timp de­­ntru luni 10.000 de analize de toat fe­lurile. In Mai procentul acestor analize, a fost — datorită mijloacelor de care dispune laboratorul — cu 70o/o mai mult decât în Aprilie. Până acum, s’a reuşit să se lucreze V­asserman, ana­liza urinei, a spetei, hemograme, vi­teză, calciu, urmând ca în timpul cel mai scurt serviciul să se completeze Mica încăpere, laboratorul Policlini­ cu analize topometrice şi colormetrice. O sarcină urgentă este şi pacea cei Nr. 1, (a asigurărilor sociale) a reu-! S’a încercat fiolal şi se preconizează a reparării şcolii din comuna Vale, şit să asigure serviciul şi înainte de să se facă extracte de ficat, care esfce deteriorata, cu geamu-________________________________________________ rile sparte şi cu nişte table vechi­­ ce nu mai p­ot fi folos­ite. Sidişop are nevoie de 90 bănci şi 6 c­a­­tedre pentru şcoală. Deasemienea, e nevoile de dispen­sării medicale, aproape în toate satele, căci în momentul de faţă vizitele medicale, sporadice, se fac în localurile primăriilor sau ale şcolilor. Nevoile satelor noastre sunt multe, sarcinile Comitetului provizoriu sunt mari, dar­ ele pot şi trebue să fie împlinite, căci el se bucură de sprijinul şi îndrumarea permanentă a Partidului şi de concursul tuturor organizaţiilor de masă şi al oame­nilor de iniţiativă. DOINA SALAGEANU Anul 1 (VI) — Nr. 35 (1249) 6 pagini 4 fie! ~ Cotidian de luptă, al­inare sub direcţia unui comitet campara, i­ mine 1949 REDACŢIA: Sf­.­ A. Iancu 10, Tel. 2810, 2150 ADMINISTRAŢIA: P-ţa Republic­ ’, TeL 2171 Dnpt* nou» Ipge a Asigurfrilor Sonate şi sub nona­r­mt n w Policlinica Nr. 1 a devenit o instituţie care duce o lup*â de înlăturare a lipsurilor — Aspecte din laborator şi farmacie — Să facem economie la medi­camente — Angajamentele personalului — Noua lege a Asigurărilor Sociale a împlin­it odată cu apariţia şi punerea ei trebue să-şi îndrepte privirii© spre­­ în aplicare un vechin dezid rat pentru drumurile interioare din ratele care au luptat — conduşi de Partid — noastre, epre int într’o stare de­ oamenii muncii din ţara noastre, ani­malul masă şi după masă. De câtva timp se lucrează metabolism bazat cu aparatul construi după model, de dlul Gheor­­ghe Munteanu, conducătorul laborato­rozat cu aparataj şi mobilier am­b­­­ient, laboratorul Policlinicei Nr. 1 va asigura în curân­l maselor de muncitori din judeţul nostru serviciul cel mai complet şi eficace. Grevă­ile în obţinerea unui randament şi mai mare, constau mai ales în lipsa de substanţe, fără de care nu se poate acoperi deficienţa. Pentru bunul mers al acestui labora­tor, se evidenţiază prin muncă şi pri­cepere laboranta Munteanu care pla­uri de medicul Gheorghe Munteanu muncesc pentru înlăturarea lipsurilor şi pentru asigurarea unui serviciu din ce în ce mai complet FARMACIA Aici se lucrează încontinuu de dimi­neaţa până seara prin serviciu de rota­ţie. Se eliberează zilnic între 700—800 de reţete, ceea ce denotă o muncă destul de obositoare într’un spaţiu restrâns. Dacă din punctul de vedere al com­portării personalului din această far­macie nu se pot spune decât lucruri bune, sunt o mulţime de alte neajunsuri şi lipsuri Mai întâi prin faptul că imediat după naţionalizarea farmaciilor afluenţa în această farmacie­­a Policlinicei Nr. 1, este extraordinară, datorită faptului că unii medici de întreprinderi scriu re­ţete iraţional, grămădind lumea fără motive serioase la porţile acestei far­macii. Din cauză că unii medici, ghi­­dându-se după metodele vechi, scriu re­ţete demodate şi care nu se mai găsesc nicăeri, se crează o altă greutate. SA FACEM ECONOMIE LA MEDICAMENTE Dar aceasta nu în sensul rău al cu­vântului oprind pe un bolnav de la me­dicamentul necesar, ci în acela pozi­tiv. O greutate enormă o fac­e linii care prescriu cantităţi mari, iraţional de mari, ca de exemplu 90 vitamine C, pe o singură reţetă, 20 hepacit forte, sun 40 de sulfamide la o simplă stare gripală. Lucrurile acestea nu vor­besc decât despre lipsa de spirit gos­podăresc sau poate de indiferenţa cu care privesc unii medici bunurile po­porului. Tot ca o deficienţă apare f­ap­tul că dispensarele și cabinetele medicale din­­Continuare în pagina 3-a. Un grup de muncitori agricoli din Ji 2-­2­* vizitează Uniunea Sovietică BUCUREŞTI, 10. — La cererea guvernului Republicii Populare Ro­mâne, Guvernul sovietic a aprobat ca un grup de 150 ţărani munci­tori din diverse părţi ale ţării să viziteze Uniunea Sovietică. Ei vor sta timp de o lună şi jumătate în Uniunea Sovietică, vor vedea felul în care se duce munca în colhozuri şi sovhozuri şi vor învăţa din înalta experienţă câştigată de agri­cultura sovietică, cea mai avansată din lume. Pentru această vizită au fost aleşi truditorii ogopi­elor din toate judeţele ţării, din cei mai capabili şi devotaţi c­uael poporului mun­citor. Vestea călătoriei celor 150 ţărani muncitori spre meleagerie socialis­­m­ului a fost primită CU spre bucurie. In mai multe comune s-au organizat şezători în onoarea celor aleşi pentru această vizită în­ Marea Ţara a Socialismului. Tinerii fabricei de tura Roşie“ din Sibiu îşi îmbună­tăţesc condiţiile de muncă Tinerii falnicii „Ţesătura Roşie“, colaborând cu vârstnicii, merg pe drumul trasat de Partid, reuşind să depăşească planul de producţie pe luna Mai, datorită întrecerilor socialiste. La secţia finisaj întrecerii© au ajutat tineretului să depăşească tot mai mult normele. Astfel, Velceanu Maria, lucrând cu atenţie deose­bită, a depăşit normp cu 64,7 o/n, Brischin Irina, lucrând la maşina de colţişori, a depăşit normp cu 49,5 o/o. La ma­şina­ de bază tânărul Barbu Nicolae şi Szabó Carol, prin strădanie neîntreruptă, au simpli­ficat o serie de operaţiuni mici în procesul de producţie, înlăturând unele gâtuiri care puneau piedici în ridicarea productivităţii muncii lor, întrecerile socialiste au dus la simpli­fi­carea muncii lor şi la mai buna ei organizare. Astfel, Barbu Nicolae a ajuns să depăşească norma cu 49,5 o/p, Szabó Carol care nu a Roadele eforturilor depuse de tinerii muncitori de la „Ţesătura Roşie“ pentru realizarea şi depă­şirea Planului pe al doilea trimestru, datorită întrecerilor socialiste — metodă comun­istă de construire a socialismului — nu au întârziat să se vadă. BISCHIN IRINA, poresp. Plugarii muncitori din Turnişor şi Ş©h­limbăr în vizită la Gospodăria figrocole de Stat Dealul Ocnei Drumul trasat agriculturii noastre de Rezoluţia CC al PMR din 3—5 Martie, pentru întări­rea alianţei dintre clasa munci­toare şi ţărănimea muncitoare şi transformarea socialistă a agri­culturii, interesează din ce în ce mai mult ţărănimea săracă şi mij­locaşe. văţăminte practice aplicabile în e­zitat Gospodăria Agricolă de gospodăriile colective, pe care a­ Stat de la Dealul Ocnei, se înfiinţa.­­ Convoiul vizitatorilor a fost­­ condus de tov. Fleacă Mihai, de. VIZITAREA I C ruta­tul plugărimii muncipire GOSPODĂRIEI DE STAT t­ribiene. I La Gospodărie au fost întâln­iri acest scop plugarii munci- Ipinaţi de colectivul de muncă în toți din comuna Turni;oi şi Se- n frunte cu tov. Itu, directorul Gos-i Munca gospodăriilor agricole' limbăr. Duminecă dimineaţa, în 1 r°dariei, care a arătat apoi piu atins niciodată norma, a reuşit că­­ de Stat este stu bia‘â şi ana izată număr de cea 80, între rare un Parilor din cele două sa' s toat. o depăşească cu 5,20/«,. pentru a desprinde din ea in-1 însemnat număr de femei, au Yl-1 (Continuare în pagina "ára) ~

Next