Lupta Sibiului, octombrie 1949 (Anul 6, nr. 52-77)

1949-10-14 / nr. 63

Să îndeplinim planul însămânţărilor de toamnă până la 20 oeto­marie de ILIE BANU Preşedintele Comitetului Provizoriu Judeţean Una din sarcinile principale ce necesare pentru a asigura înlătu­­staui în faţa Comitetelor Provizorii rarea deficienţelor, instruind per­şi­a ţărănimii muncitoare din ju- i­manent conducerile Gospodăriilor de deţul SSâu, este îndeplinirea şi de- ^ Stat şi tehnicienii, ca munca sfe fie păşirea planului însămâ­nţărilor de organizată cât mai bine, pentru ca toamnă. Indplinirea la timp a îmăm­ânţări­­lor de toamnă, va asigura la anul mai multă pâine şi condiţii de viaţă mai bune oamenilor muncii, fiind o victorie pe drumul înfăptuirii socialismului, fiecare salariat al gospodăriei să-şi cunoască planul de muncă şi data fixată pentru terminarea lui. Treime să fie un exemplu viu lipsurile care le-a avut Gospodăria de Stat „Dealul Ocnei“ în cam­pania de treeriş, unde din cauza Campania de însămânţări de unei rele organizări şi din cauza toamnă trebiue dusă sub lozinca­ unor elemente sabotoare, acţiunea ,,Sa îndeplinim pi­nul de în­ămân­­ţâări până la data de 20 Octom­vrie 1949“. Sub această lozincă Comitetele de treer a fost întârziată, prici­­muiradu-se pagube. De aceea trabuc! urmărit cu stricteţe orice delăsare, din partea oricui s’ar face, pentru­­ provizorii trebue sâ organizeze bine ca planul de însămânţări să fie în­­munca, folosind fiecare atelaj în aşa deplinii, iar persoanele necorespan-e, ca rezultatele muncii să fie de faună cal­tate, îndrumând şi lămu­rind permanent ţărănimea munci­toare despre avantajele aduse prin întămânţarea la timp, mai ales acum când condiţiile de în..amân­ţare sunt faune, pământul având destulă urne- bune condiţiuni prima parte a pla­­ze­lă,­­­m­ului de în­sămânţărî. Astfel gospo-Trebue inten ificată tratarea şi dariile „6 Martie“ din Şelim­fa­r şi selecţionarea seminţelor şi urmării „Zorile“ din Turnişor stau în fruntea cu stricteţe ca, înaănsânţarea să se judeţului în campania de în âm­ân­­tacă cu grâul cel mai faun şi faime­ntări. Şi aci Comitetele Provizorii să îndrumeze fi ia măsuri, întregen ţăranimi la înaămânţări, în aşa fel ca fie­care ţăran muncitor să fie bin© lămurit de însemnătatea pe care o reprezintă terminarea în­­sămânţărilor la timp. Secţiunea Agricolă judeţeană tic- 6u© să fi© permanent la plăşi, mo­bilizând întreg aparatul t©h»Sc (ingineri, agronomi), *oar« să dea lămuririle tehnic© şi să urmărească desfăşurarea însâmânţârilo­r. O atenţie deosebita trebue dată Gospodăriilor de Stat, ca planul de­­ standardul d© viaţa.­­ mânţîrilor comunele Ch­irpăr cu 56,22 o/o, în «mânţări să fi© terminat in bun© ! Deci campania de în «mânţări de Nucet cu 25,42o/o, Cernăţil cu 25,33°/o condiţiuni şi în termeniul cel mai toamnă trete© să fi© dusă în ©o©-'şi Nocrich cu 25,24o/o. scurt, folosind din timp mijloace . diţiunil© cele mai buni», în spiritul tehnice pentru a avea o producţie! luptei d© d­a'îi, după cum n© arata *,\t mai mar© şi d» faună calîtat«,­­ Rezoluţia PMR din 3—5 Martie Comitetele Provizorii trete© sa | 1949, apropiind ţărănimea munci- ’ Sunt însă comune care au neglijat ajut© Go podurile de Stat pe tot | toate şi întărindu-i legăturile cu campania însămânţ irilor. Organele po­­tiii­pul în­ămânţărilor, populaţi­­â­nd clasa muncitoare, fitice, administrative şi de masă, nu­m­ite de SMT acolo und« s’a însămânţat la voia întâmplării nu s’a scos decât o producţie d© 3—400 kg la ha. E©a en:en»a trebuie urmăriţi chir­co­ntră obligaţi să însămânţeze cel mai bun. Fiecare ţăran muncitor trebue să fi© pătruns­că, de felul cum îşi va în­ăm­ân­ţa ogorul şi de felul cum O pagini 4 Lei Vineri, 14 Octomvrie 1949 PROLETARI DIN TOATE Anul I­­VI) — Mr. 63 (1354j VA! •91 k r Si B 11 u L 1 11. i m i?Tli^^î|liTriTT^ 11] < u lîŞM 1», SMumiB 1 m i Muncitor» grafici de-o „Tiparul Poşu" Sibiu, cu executat o importantă şi grea lucrare de artă grafică LEXICONUL TEHNIC ROMAN, vol. I­ zatoare sau rău intenţionate să fie înlăturate.­­ Un exemplu pentru ţărănimea Apariţia unei cărţi este un lucru nivel ridicat în aria grafică. Iar trecut­uot tipar. Maşiniştii de pla­­muncitoare trebue să fie Gospodă- ■ obişnuit. Sunt cărţi de tiraj mare, pentru ca acest volum să nu se ne: lonescu, Rou­ă, Moise şi G» ,u-o^rc iremie sa ne Lrospoua- j *■>---- ----- . *- '— j ----> r - — —>-— —— — — -----> —— y- ” - agricole col©- tfie, care ajutate P^e la dispoziţia marelui public distrusă prin întrebuinţare, a fost rea şi-au dat toată silinţa ca fi­­­MT au reuşit să termine în cititor, pentru a-şi face educaţia pus în comerţ legal în pânză, pariul să fie cât mai reuşit. Tra­gic­tele însă, cărţile de ştiinţă, de tehnică înaintată, simt puse la dispoziţia tehnicienilor pentru a-şi ridica nivelul profesional. O ast­fel de operă este Lexiconul Teh­nic Român, editat de Editura de începutul Iau făcu linotipiştii. parul în colori l-au făcut tova- Tovarăşii: Duşii V., Vintilă N., Iăşii: Rădărac Gh., Roată N. şi Huber F., Dragoş I., Moscinschi Spak M., sub supravegherea şefu- L. şi Galan I. au fost cei dintâi lui de secţie Nistor Să­bău, care s’au lovit de greutatea lui­i La executarea clişeelor au con­­trărit. Fiind scrisă în 5 limbi tribuit tovarăşii: Thellmann, Zim­­străine (rusă, ungă­r, germană,­ merma­n, Brenner, Nistor I. şi tratat, aceasta fiind în folosul fie- trete© t­ă îndrumeze şi să sprijine­­ Stili, secţia AGIR. C­eiărui ţăran muncitor, augurându-i permanent îndămân ţările, iar Sec-i trecut, nicio întreprindere franceză şi engleză) ei au intârn- Topan I. la anul o recoltă de o calitate bună ţiunea Agricola judeţeană şi de plasă g**Rcâ n’a avut curajul să edi-. pina. greută i cu diferite e accente Coaiele odată tipărite au trecut si o producţie mai mare la hectar, trete© ii trimită tehnicieni, care, teze o astfel de operă, deoarece j necesare, iar semnele materna- [a împăturat şi legat, unde to- Dea­­menea treiaue dusă o intensă dea toate indicaţiile tehnice,­­ câştigul ar fi fost problematic, fice nu existau decât în parte, varăşii Duca I., şef de secţie, şi muncă de lămurire în mijlocul ţă~ urmărind mărirea producţiei can- Astăzi insă, când p­artidul şi Gu­, de aceea gravorii au intrat în Ivovacs Iu.iu, şi-au dat toată st­­rănimei m­.mc to ie, ca in amânjatul fitativ© şi calitative. j vernul pun cel mai mare accent acţiune. Mai târziu, când^ lucra- finţa ca lucrul să fie făcut cât să se facă cu maşina, ceea ce a fiice organizaţiile de ma­i treiuite să­ fi P® industria­izarea ţării, astfel de rea cerea urgenţă, la iniţiativa mai bine, un randament mai mare şi o eco- inten­­fice munca, ajutând din plin­­ cărţi sunt absolut necesare.­­ toV. Moscinschi, tov. Oleksik­a Trebue să amintim şi munca romi© de sămânţă şi de timp.­­ Comitetele Provizorii şi durând el Lexiconul Tehnic Român vol. I, inova, un dispozitiv prin care s’a depusă de tov. Cornel Chi­var­­iu, Comitetele Provizorii de plasă muncă temeinică de lămurire în lucra, la ,,Tiparul Roşu Sibiu, reuşit sa se toarne litere de ma­ fost director, Aurel Raisner, fost trete© să îndrumeze încontinuu Co- rândurile oamenilor muncii la tani, este o carte de aproape 1000 nă de pe caractere e matriţelor­­ conducător tehnic şi actual di­­xnitetele Provizorii comunale, aju- i mofai tându-le să şi org ni­z­e munca în tot aşa fel ca planul de în­ămânţare cu vii să poată fi urmărit zilnic şi îa de sabotaj’ car® să fi© re ix­e Co-­­ time de coală, tipărit pe două Rapan Gh. şi Sandu Ion, sub con­­orare să iasă în condiţiuni teh­­­moterelor Provizorii, pentru a­se coloane. Sute de­­ clişee de difa- ducere» tov. Nürnberger. Pagi­­nile superioare, acelaşi timp, îndeplinit. Trate© urmărit©, descoperi­t şi demascat© acţiunile d­e sabotare ala duşmanilor c­e dadă, ale chiaterim­ei, cat© caută sub masca diferitelor pretexte să întârzie planul de în­­sfa­mânţări. Comitetele provizorii trebuie să ia urgent© măsuri pentru pedep­sirea acestora, obligându-i a se­ I. Ga­an, coresp. ­­rite dimensiuni simt ine­ carace natorii au avut mult de lucru Pe lângă aceştia sunt şi alţii SMT-ul trebue sâ treacă imediat , în text, iar formulele matematice cu tăiatul rândurilor, introduce­ care au contribuit cu munca sau la înlăturarea tp­urilor avute înt şi chimice făcute cu multă price­­rea clişeelor şi a formulelor ma­­sfatul, ca această operă tehnică perioada arăturilor, unde s’au în­ pere, fac dovada unei superioare tema­ice. Merită să scoatem în să situeze intreprinderea „Timpa­tâmplit cazuri că din lipsă de pregătiri profesionale. Mai con­ evidenţă strădania tov. Hracte­­rul Roşu“ în fruntea institu iilor supraveghere s’a arat în unei© locuri ţine zeci de planşe, dintre care H., şeful secţiei,­­ de artă grafică din ţară. ■ ‘ I cele tipărite în colori, reflectă un ' Paginile odată terminate «ml în rele condiţiuni. De a­ceea conducerea SMT-ului trebuie să fie permanent în mijlocul mieiia la timp şi în bun© condiţiuni.­ tractoriştilor, dând îndrumării© teh- Analizând felul cum Comitetele nie© pentru desfăşurarea în faume Provizorii şi-au dus munca deja în­ condiţiuni a muncii lor. Deputul campaniei de însămânţări,­ Comitetele Provizorii trefau© să s© clasează în fruntea judeţului combată metodele cu care chîribu­­plasa Valea Hârliteciului, car© şi rim©a satelor a căutat în toamna în campania «In­treeriş a fost prima, anului 1948, să sabotez© îrismân­­datorită faunei organizări a muncii ţările, spunând că încă nu e timpul, şi datorită preocupării permanent© că e te uscătură, că sunt şoareci Ide a mobiliza ţărănimea muncitoare şi nu s© poate însămânţa şi să lă* în îndeplinirea sarcinilor minează murea^'­că ţărănimea munritoar© că ’ ahl“"sibia, apoi plasa Tălmacmi la Sibiu, acolo und« sa însămânţat după o lipsă d© preocupare s© observă normele tehn.c© date de Secţiunea la plăţile Sălişte, Ocna ?i Miercurea, Agricolă, am avut o producţie mare, ^trecerTca** tovMăşii în c©ea ce priveşte organizarea în- 1 car© a trecut de 1500 la ha., iar ^ Proletar’ si au *0 sămânţărilor, car© nu decurg I» con- 1 —■-l‘v i„ «firii bune, din care «lauză procen­tajul m­ăm­ântărilor este scăzut. In ac»A© plăţi treianese activate ani-Inului”. Muncitorii de aci lucrează cu­­ râvnă, fapt care se oglindeşte în gra­ba secţia depănat ca în toate cele­ firul de producţie al secţiei. In expoziţiile de rebuturi nu se mai găsesc acum, după luarea angajamen­telor în cinstea zilei de 7 Noemvrie, ex­puse produse ce nu ar putea fi în­trebuinţai©. Fiecare muncitor şi mun­citoare înţelege că pe lângă cantitate trebue să producă produse de cât mai bună calitate. In toate secţiile fabricii sunt lozinci mobilizatoare ca: ,,nu uitaţi că suntem în întreceri cu „Avântul Pro­letar”, „tovarăşe ai făcut­ economie de ace?” etc., care arata interesul ce-l are fiecare muncitor şi muncitoare pen­tru îndeplinirea angajamentelor luate. La intrarea în fabrica „Drapelul Roşu” mente în cinstea celei de a 32-a versări a marii Revoluţii Ruse. reto”, în mijlocul căreia un articol îţi spune că muncitorii de aci sunt în­­­lalt­e secţii ce lucrează sub lozinca , pen­­tor dela „Avân-­tm întâmpinarea zilei de 7 Noemvrie o serie de angaja-1 fiecare minut pentru îndeplinirea Pla­ ÎNTRECERI INTRE BRI­GĂZILE DE CALITATE Ji de!ca fabrica de tricotaje „Drapel­ si Rosi“ din Sibiu Rupta cu succes pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea lui 7 Noemvrie — întreceri intre brigăzile de calitate — in campania insâmânţărilor comi­­uuite de însămânţări şi trecut­­ terii satelor pentru a-i împiedeca Comuna ChifpGT­Q fGoliZOt 56,22°lo dlfl dlon* practic p© teren, pentru mobilizarea să însămânţez© grâu rău şi di« , r" r I i . ‘ , grâul iar comuna rofeldea nu a început lucrările — Comune fruntaşe şi codaşe — Ţărănimea muncitoare din plaga majoritate pregătit pîntru aceasta, iar Nocrieh s’a angajat în campania însă­ alte comune din plasă, au mici realizări, va asculta d© îndrumările tehnice e­raântâritor de toamnă cu hotărîrea să - Așa aunt comunele Ghi­asa cu 1­o/o, Rim­­dat© de Comitetele Provizorii, de­ producă cât mai multă pâine.­­ bar cu 2,86o/o şi fiţ­ra cu 3,l8°/o. Fap­pind© o pâine mai mult la omul| Insămânţările decurg în mod normal, j­tul că aceste comune au rămas enorm în casa fiii, depinde o haină în plus Scopul este de­ a depăşi planul înainte în urma celorlalte, dovedeşte că munca copilului lui şi un fier de plug sau de vreme, în cinstea marei zile a revo-­­ tehnicienilor agricoli nu a fost înde­o maşină agricolă în gospodăria si­luţîei proletariatului, 7 Noemvrie. Pâră, ajuns organizată. Totuşi ţărănimea d© IN­FOFELDEA LUCRĂRILE MERG PROST La secţiile de tricotat nu mai pu­ţin de cinci brigăzi se găsesc în între­batul faii, car© 1© va îmbunătăţi, în prezent stau clasat în fruntea însă­ aici este dornică de a ajunge pe ceilalţi­­ceri. Brigada condusă de Sarafinester tovarăşi ai lor, pentru aceasta trebue ! David a provocat la întrecere briga­d­­­v, pregătită şi bine organizată curăţirea I Muţin Maria iar brigada IV de calitat şi tratarea seminţelor, precum şi pla­nul de muncă al insâmânţărilor. Cu forţe noui şi bine organizate, co­daşii vor reuşi să se ridice în c­asa­­ment, iar însămânţările vor decurge condusă de tov. Ruholţ Hermina a pro­vocat la întrecere brigada V şi I, tova­răşii pornind totodată la întreceri şi în cadrul brigăzilor. Toate secţiile sunt animate de un conform nouitor angajamente luate, pen­­gufmn tineresc şi dragoste de muncă.., tru depăşirea înainte de termen a pla- : Cunoscându-şi angajamentele lu..t.­ în rezultatele obţinute. îar acolo unde j Slă îndepl'nim fateamnân­ţările de au accentuat destui asupra importanţei nului, pentru producerea de pâ'ne multă cinstea zilei de 7 Noamuri re obecrvii lipsuri să Dii©c'ia jude.e ni a G© p dariilor titl dui nostru, până la 29 Octom- mrna Fofeld­a nu a inceput încă însă- j citor. d© Stat, care trebue să ia măsurile vrie 1949. a mânerile, cu toate că terenul este Ic j muncitorii fie sesizată domină 100o/o, sub îndrumarea Par- înwmânţărilor de toamnă. Astfel ce- i şi mai bună pe seamă poporului muu­ și muncitoarele dela industria de tir­ b. FIRMANCIUC ooresc. (continuare în pagina 6-a)

Next