Lupta Sibiului, ianuarie 1950 (Anul 7, nr. 128-150)

1950-01-04 / nr. 128

Pagina 2 avlustä srak­rmr AM­L H (VTT) — Nr. 128 (1419) Expunerea tovarăşului Miron Constantinescu, membru al Biroului Politic al CC al P.M.R. preşedintele Comisiei de Stat a Planificării, asupra proiectului de lege pentru Planul de Stat pe 1950 (urmare dlar, osrigina l-a) Conştienţi de importanţa agri­culturii în economia noastră, s’a acordat în cursul anului 1949 o deosebită atenţie dezvoltării ei. In acelaşi timp, sectorul socialist în agricultură a crescut ca func­ţie şi ca importanţă. Numărul tractoarelor a crescut 10 SMT cu 1530 buc. ajungând la un total de 4850 tractoare. Desvoltarea Staţiunilor de ma­şini şi tractoare a dat posibilitate unui număr sporit de ţărani să­raci şi mijlocaşi să folosească prin întovărăşire maşinile agricole puse la dispoziţia lor în condiţiuni avantajoase, de către Stat. Sectorul de Stat în agricul­t­a a crescut în cursul anului 1949 şi cu suprafaţă. Prin exproprierea ultimelor resturi moşiedeşti, su­prafaţa gospodăriilor agricole de Stat a crescut de la 219.000 ha la 722.000 ha. In acelaşi timp, parcul de tractoare la aceste gos­podării agricole de Stat sporeşte cu 1170 buc. ajungând la un parc de 2390 tractoare, iar numărul de animale a sporit cu 237.000 capete, înfiinţarea primelor gospodării agricole colective constitui rea­lizarea cea îmi importantă în a­­gricultură. ‘ Toate acestea arată întărirea continuă a sectorului socialist în agricultură. Desvoltând sectorul socialist, Statul sprijină însă în acelaşi timp şi acele pături ale ţărăni­mii muncitoare, care continuă să lucreze în gospodării individuare­, în acest sens Statul ia măsuri menite să limiteze exploatarea chiaburească şi să îmbunătăţească condiţiunile de trai şi de muncă ale ţărănimii muncitoare. În sectorul forestier, s’a dus o intensă acţiune de conservare şi refacere a pădurilor şi de ame­liorare a terenurilor degradate. Amenajamentele s’au executat pe întreaga suprafaţă planificată. De asemenea, planurile de împădurire au fost supraîndeplinite cu 28 la sută, iar lucrările prevăzute pentru pepiniere s’au realizat cu 25 la sută peste prevederile Pla­iului. In desvoltarea transporturilor pe CFR, s’au obţinut îmbunătă­ţiri serioase în ceea ce priveşte încărcarea zilnică a vagoanelor, □are a crescut cu 11,7 la sută faţă de anul 1948, în micşorarea rulajului vagoanelor de marfă, care a scăzut faţă de anul 1948 cu 10,6 la slută iar procentul cursei goale faţă de cursa totală s’a micşorat cu 6,3 la sută. In ceea ce priveşte transportu­rile auto s’a extins reţeaua, ajura­­gându-se la o mai bună deser­vire a regiunilor lipsite de cala ferată. In al doilea semestru al anu­lui 1949 a început marea lucrare naţională a Canalului Dunărea— Marea Neagră, care este în plină desfăşurare. Sectorul socialist s-a lărgit considerabil şi în domeniul cir­culaţiei mărfurilor. In anul 1949, comerţul cu ridicata a fost pre­luat în întregime de către Stat, iar cifra de afaceri în comerţul ele Stat s-a dublat faţă de anul 1948, reţeaua de desfacere spo­rind cu 173 la sută. Comerţul particular mai joacă un rol însemnat, în special în sectorul alimentar. Politica Par­tidului urmăreşte consolidarea co­merţului de Stat şi cooperatist. In privinţa comerţului particular, atitudinea noastră este determi­nată de faaa istorică prin care trecem şi anume la momentul de faţă nu se pune problema lichi­dării acestui comerţ, ci se pune problema reglementării lui şi a executării unui control care să ducă la dispariţia intermediarilor şi negustorilor clandestini. In cursul anului 1949, ca urma­re a directivelor trasate de Par­tid, s’a trecut la reorganizarea cooperaţiei care trebue să devină astfel o organizaţie activă, cu un rel important în schimbul dintre sat şi oraş, în organizarea pro­ducţiei meşteşugăreşti, căpătând astfel un nou caracter de clasă căci trebue să servească interese­lor celor ce muncesc, sar­ desvoltării economiei naţio­nale. Numărul elevilor din an«! I­­ în şcolile profesionale, a crescut1 cu. 41­*/«, iar în institute tehnice superioare cu 19%, faţă de a­­ceeaşi perioadă a anului prece­dent In învăţământul mediu şi superior, compoziţia socială s’a îmbunătăţit, uşur­ându-se intrarea­­ în şcoli fiilor de muncitori şi ţă-­­­răni muncitori; în acest scop s’au­­ acordat burse cu 60 %/o mai mu­­ ca în anul 1948. S-au ameliorat condiţiile materiale ale învăţă­mântului precum şi caracterul său practic, ştiinţific. Pentru prima oară au intrat în şcolile speciale de doi ani şi la cursurile speciale de ingineri­ de Sistemul financiar al Republicii exploatare circa 2000 muncitori. Populare Române a devenit tot! Statul nostru de democraţie mai solid, ca urmare a creşterii­ populară a aplicat în mod con­­forţelor de producţie ale ţării. f­recvent învăţăturile staliniste în Bugetul, atât prin structura, cât­ problema naţională, dând egale şi prin sursele veniturilor sale, re- j posibilităţi de desvoltare naţio­­fketă caracterul socialist al eco-­ nalităţilor conlocuitoare, nomiei noastre, devenind în alte- j In domeniul sănătăţii publice vârâtul sens al cuvântului, plănui s’a. îmbunătăţit modul de func­­financiar al ţării, strâns legat de­­ţionare a spitalelor, s-a dat o de­ P­lanul de Stat. Datorită politicii fiscale juste a Guvernului, bugetul Statului pe 1949 se încheie excedentar. Ca urmare a creşterii şi des­­voltării sectorului socia­­l, veni­tul naţional a crescut în cursul anului 1949 cu 2­5 %­o faţă de anul precedent. Noul sistem de salarizare bazat pe principiul socialist al retribu­ţiei după cantitatea şi calitatea osebită atenţie ocr­otirii mamei şi copilului, s’a înmulţit numărul dispensariilor şi circumscripţiilor medicale dela sate, ajungând la­­ un număr de 2000. Nu­mărul pa- j turilor de spital a atins cifra de 47.000, iar pentru combaterea şi­­ tratarea tuberculozei, funcţio-­­ nează 48 sanatorii şi 98 dispera-­­ sare. S’au dus acţiuni pentru de­pistarea bolilor sociale şi profe­sionale, precum şi pentru com­muned, noul contract colectiv,r'­baterea bolilor endemice, asigurările sociale de Stat, au I .V.i rport­antat etothmite bateeo-cV­ deschis oamenilor muncii largi­­­usaterice în care şi-au petrecut non­perspective de a-şi mări venitu­­r­­ile în raport cu creşterea pro­ducţiei şi a productivităţii mun­cii şi de a-şi îmbunătăţi nivelul de traiu. Astfel, salariul mediu în industrie a crescut în cursul anu­lui 1949 cu 300/0. Producţia bunurilor de consum a crescut faţă de anul 1948 la ţesături de bumbac cu 250/0, la ţesături de lână cu 520/0, la ţesă­turi de mătase cu 720/0, la încăl­ţăminte cu 1020/0, la zahăr cu 150/0, la ulei cu 420/0, la pâine cu 810/0. Cu toate acestea, deşi produc­ţia de bunuri de consum a fost mai mare decât în anul 1948 şi cantităţile date în consumaţie au fost sporite, totuşi au fost unele lipsuri mai cu seamă de natură organizatorică. Nivelul de traiu a sporit simţi­tor faţă de anul 1948 şi prin mărirea salariului social, mani­tedîn­e de vîi' nîţ peste 175.000 osmani şi muncii. Au fist internaţi în aceste staţiuni pentru tratamente speriat« peste 42.000 salariaţi. Grija pentru oamenii muncii s’a mani­festat prin crearea Const­ieţii de Pro­tecţie a Muncii şi a unor organe spe­ciale în Ministere, Centrate şi întreprin­deri, ca şi prin alocarea de importante fonduri în acest scop. Importul a cuprins mase largi de tine­ret de la oraşe şi sate în competiţii sportive şi concursuri o­oulare. Atât în producţia industrială, cât şi în ceea ce priveşte transporturile, cifrele anului 1949 depăşesc cu mult pe cete din 1988. In acela­i timp cu producţia, a cres­cut şi nivelul tehnic al industriei noastre. Deasemenea am­­făcut progrese impor­tante şi în ceea ce priveşte sortimen­tul producţiei, ea ne este mult rar­rit faţă de cel din anul 1938. Astfel noi fabri­căm astă®­ echipament de foraj pentru industria petroliferă, prăjini grele de festată în posibilităţile mărite de­ foraj laminate, tractoare agricole şi re­folosire a învăţământului şi a mijloacelor culturale în genere, ca şi prin grija deosebită ce s’a dat sănătăţii oamenilor muncii. In anul 1949 volumul total al salariului social a fost 22 mi­liarde lei. Această sumă însem­nată pe care Statul a cheltuit-o în cursul anului 1949 în folosul celor ce muncesc, oglindeşte grija deosebită pe care Partidul şi Guvernul o acordă ridicării nivelului material, cultural, sani­tar al muncitorilor. In domeniul învăţământului s-a făcut un serios pas înainte pe linia lichidării stării grele moş­tenite din trecut în ce priveşte analfabetismul. Numărul celor care au învăţat să scrie şi să ci­tească se ridică la 405.000. Reforma învăţământului din toamna trecută a însemnat o mo­­­dificare radicală în structura şi­­ obiectivele învăţământului. S-a­­ întărit învăţământul profesional şi tehnic pentru pregătirea cadrelor de muncitori cu o înaltă califi­care, tehnicieni şi ingineri nteoe­rfere, maşini agricole ca: batoze, plu­guri de tractoare, cultivatoare, etc. Master-unelte, maşini cu aburi, mo­toare Diesel, compre­soare, electromo­toare de tipuri variate, centrale de ra­­diofieare şi aparate electro-mediale, care înainte trebuiau importate, sunt acum produse de industria noastră. De aseme­­nea succese însemnate am obţinut în sec­torul chimic, în siderurgie, unde dease­­me­nea fabricăm acum produse pe care altădată, le aduceam și bani grei cfre străinătate. Tot atât de evidente apar progresele noastre ataci când comparăm avan­­tagiate acordate oamenilor muncii de sta­tul nostru de democraţie­ populară, cu situaţia muncitorilor din timpul regimu­lui burghezo-moşieresc. Regimul de democraţie populară a deschis drum larg spre cultura cea mai înaintată fiilor şi fiicelor poporului muncitor, numărul copiilor in învăţă­mântul preşcolar atinge în 1949, cifra de 172.000, faţă de 76.000 în 1938, iar cadrele didactice ating cifra de 5000, faţă de 1600 în 1938 In învăţă­mântul elementar numărul şcolilor a fost în 1938 de circa 11.060 fa­ de 18.000 de fcoH câte avem asi Numărul eterilor d­e învăţământul me­diu este azi de 141.000 faţa de 40.000 în anul 1938. Pentru pregătirea ca­rnilor necesare învăţământului elementar, şco­lile noastre pedagogice au astăzi cirea 89.000 elevi faţă de 5000 în anul 1938. In învăţământul superior, noi avem azi 130 facultăţi în universităţi şi in­stitute, faţă de 35 ,n 1938 şi 44.000 studenţi faţa de 2­4.000 în 1938. Progrese însemnate am făcut şi în do­meniul sănătăţii publice. Se ştie că în trecut nu exista nici asistenţa medicală gratuită pentru oamenii muncă, nici con­cedii de odihnă gratuite, ocrotirea ma­mei muncitoare şi copilului erau inexis­tente, nu aveam n­eten­di-pensa, inst­­itenno-infantii, nici casă de naştere, nici un centru de lapte, etc. Azi avem 53 dispensare , mateno-infantite, 6300 case de naştere, 3350 centre de lapte, etc. In domeniul medicină preventive, în 1938 nu exista nieteu punct sanitar, nicte staţiune antimalarică, nicun colţ sanitar şcolar. Azi avem 1260 puncte sa-­­ nitare, 23 staţiuni auramalaries, 6900­­ colţuri sanitare şcolare, însumând toate avantagiile ce le a­­cordă statul nostru de democraţie popu­lară oamenilor muncii sub raportul po­sibilităţii de învăţământ gratuit, asi­stenţă medicală gratu­ită, concedii de boem şi odihnă, ajutoare de boal şi d­e na­ştere, pe cămine culturale, bibi­­ete­, cinematografe, teatre, radio, posibilita­tea de sport şi în fine prin cantine, că­mine, şi creşe — înseamnă di «dlor­ul social aduce ami un pas de circa 20 lai sută în salariul medie p© care-i primesc­­ oamenii muncă din ţara noastră. Economia noastră este în conferen­t creştere. Realizările acestea au fost po­­­sibile, datorită muncii pline, de abnega­ţie şi dârzenie a clasei muncitoare, al­­ cărei elan s’a manifestat în întec­erea societistă. La basa succeselor noastre a stat aju­torul frăţesc şi desinteresat pe care ni l-a dat sub toate formele Uniunea Sovie­tică. Raportorul a scos mai departe în evi­denţă colaborarea tot mai strânsă între ţara noastră şi celelalte ţări de demo­craţie populară, în cadrul Consiliului de Asistenţă Economică Mutuală. In continuare, vorbitorul a arătat şi o seamă de deficienţe care au rezultat în aplicarea primului nostru Plan. Printre lipsurile semnala­te în cursul aplicării primului nostru Plan de Stat, trebue să amintim în primul rând faptul că în unele locuri au fost cazuri de ne­­respectare a sarcinilor privitoare în sor­timentul şi calitatea produselor; în do­meniul financiar, au fost cazuri de ne­­respectare a destinaţiei fondurilor a­­locate, în domeniul investiţiilor, lipsa de pregătire temeinică a devfeehii şi proiectelor de investiţii, etc. In unele sectoare, creşterea fondului de salarii nu a fost proporţional cu creşterea producţiei datorită normelor nejuste în practica muncii în acord. In circulaţia mărfurilor, au fost de­­asemenea deficienţe, cauzate de o in­suficientă organizare a reţelei comer­ciale şi a sistemului de aprovizionare şi desfacere precum şi d­e faptul că nu s’a realizat o suficientă coordonare între comerţ şi industrie. Aceste lipsuri trebuesc grabnic Mătu­rate. Planul pe 1950 a fost alcătuit în lu­mina necesităţilor ridicate de proble­mele desvoării economiei noastre în tim­pul viitorului plan de durată. Pentru a porni la îndeplinirea măre­ţelor obiective trasate de Partid astfel cum au fost arătate de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în expunerea sa d­e 23 August a. c., sarcinile Planului pe anul 1950 au fost astfel stabilite, încât rali­­zarea lor să constituie baza de plecare pentru planul de 5 ani. Noi trebue să devenim o ţară indus­trială cu o agricultură mecanizată. Noi nu putem norai la orice fel de industria­, laszo, ei cont­rolau­u­todustrie gtm­­ producătoare de mașini care să asigure victoria economiei socialiste în toate sec­toarele de activitate. Din această caisă, ca prim ar Planate, pe 1950 trebue­au în vedere lărgirea banei extractive și energetice, adică comp!-tarea şi de»­­voîtarea potenţialului actual de epe rgie electrică, începerea ©OteBten tţBtor vi'tea­­lor uzine hidro şi termo-electrice, dee­­voîtarea industriei noastre petrolifere, a exploatărilor de cărbuni, * fieru­lui si * metalelor uefserceae. In desvoltare» industri­i grele 00 va continua cu aceeaşi intensitate com­pletarea şi desvoltarea instalaţiilor din centrele noastre siderurgice şi metalur­gice actuale, precum şi începerea unor noui unităţi de producţie, în special în industria construcţiilor de maşini. Paralel cu dezvoltare» in­dlustri­i grele, una din sarcinile importante ale Planu­lui pe anul viitor, este creşterea serioasă a producţiei bunurilor de consum, prin­­tr’o mai completă atu­terie a capaci­tăţii existente fi prte crearea de nom­uni­tăţi de producţie. Sectorul socialist în agricultură va trebui să se întărească şi să se lăr­gească prin creşterea numărului de Sta­ţiuni de Marini şi tractoare, prin loses­­tram gospodăriilor agricole de Stat, prin întărirea şi creşterea nomăndui gospodăriilor agitate obiectiva. Reevoltarea regiunilor Es­te în stare de înapoiere economică de către regimul burgh­eao-moşi.-reac, cons',lue dea asmonea o preocupare de prim ordin » Psriteton şi Guvernului. Spre pildă, în Dobrogea, prin conti­­nuarra şi intenc­ficarea lucrărilor b Ca­nalul PuivăriU-M.ir .*-Ne»gx4, livrare de importanţă naţională, ae vor crea «*­­dîtS favorabile d«evoî‘ări economice » ţării şi a Dobrogeî în spec»'. Un obiectiv permanent di pteauTÂoi noastre ta dec» »4 plenahd p« 1980. ridicarea nivelului de trete al oazeiMk at muncii. Deasemeoea realizare» Ptenaîui pe 1950 va contribui la întărirea indepen­denţei naţionale practica politică con­secventă de prietenie şi colaborare mul­tilaterală cu U. R. S. S. şi cu ţările de democraţie populară. Tov. Miron Constantineescu a arătat mai departe obiectivele care trebuesc atinse în cursul anului 1950 pe dife­rite sectoare aie industriei, la agricul­tură, comerţ şi cooperaţie, transporturi, ete., precum şi măturile care sunt de luat pentru atingere» aeretor obiectivei. CheaSf» realizării Plenatei de Stat sânt OMB-u­ri! «amc* die ţara noastră, sunt minerii şi petroliştii, oţelerii şi metalurgiştii, sunt textiiştii şi ţăranii muncitori sunt femeie şi feerii plini de entuziasm, sunt toţi cei ce muncesc cu râvnă şi elan pentru construirea socie­tăţii socialiste. Lor le revine marele me­rit al realizării FTamilai pe 1949. Tuturor, le revine marea sarcină a rea­lizării cantitative şi calitative a Ph­­nub­o ’*vn 1950. In faţa nc®stră stă acum sarcina rea­­fizări celui de al doaea Pîaa de Stet al R. P. R. Noi pornim la indepiinirea acestei sarcini având un sprijin puternic: and­­linul Marii Uniuni Sovietice fi a genia­lului ei conducător, tovarăşul Strife. Clasa muncitoare din R. P. R. şi între­­gul popor român ştiu — a spus în în­cheiere tov. Mieon­tfonstantfeescu — că datoresc tovarăş­ului St­­in­aHrimrea, libertatea şi pacea, ştiu că-i datoresc succesele obţinute pe drumul con­truirii socialfeenuluî. De aceea noi mărturisim dragostea neţărmurită ce i-o pur­tăm şi învăţăm continuu din înţel­eciunea şi ştiinţa marelui geniu al omenir­u , Iosif Vissarionovici Stalin, îndrumaţi de învăţătura stalinistă sub conducerea Partidului Muncitoresc Ro­mân, urmând exerrp’ul măreţului popor sovietic şi folosind din pin experienţa lui, înainte pentru rsatiz-'r­a şi d­păşirea Planului de Stat pe anul 195­1.

Next