Lupta Sibiului, ianuarie 1950 (Anul 7, nr. 128-150)
1950-01-04 / nr. 128
Pagina 2 avlustä srakrmr AML H (VTT) — Nr. 128 (1419) Expunerea tovarăşului Miron Constantinescu, membru al Biroului Politic al CC al P.M.R. preşedintele Comisiei de Stat a Planificării, asupra proiectului de lege pentru Planul de Stat pe 1950 (urmare dlar, osrigina l-a) Conştienţi de importanţa agriculturii în economia noastră, s’a acordat în cursul anului 1949 o deosebită atenţie dezvoltării ei. In acelaşi timp, sectorul socialist în agricultură a crescut ca funcţie şi ca importanţă. Numărul tractoarelor a crescut 10 SMT cu 1530 buc. ajungând la un total de 4850 tractoare. Desvoltarea Staţiunilor de maşini şi tractoare a dat posibilitate unui număr sporit de ţărani săraci şi mijlocaşi să folosească prin întovărăşire maşinile agricole puse la dispoziţia lor în condiţiuni avantajoase, de către Stat. Sectorul de Stat în agriculta a crescut în cursul anului 1949 şi cu suprafaţă. Prin exproprierea ultimelor resturi moşiedeşti, suprafaţa gospodăriilor agricole de Stat a crescut de la 219.000 ha la 722.000 ha. In acelaşi timp, parcul de tractoare la aceste gospodării agricole de Stat sporeşte cu 1170 buc. ajungând la un parc de 2390 tractoare, iar numărul de animale a sporit cu 237.000 capete, înfiinţarea primelor gospodării agricole colective constitui realizarea cea îmi importantă în agricultură. ‘ Toate acestea arată întărirea continuă a sectorului socialist în agricultură. Desvoltând sectorul socialist, Statul sprijină însă în acelaşi timp şi acele pături ale ţărănimii muncitoare, care continuă să lucreze în gospodării individuare, în acest sens Statul ia măsuri menite să limiteze exploatarea chiaburească şi să îmbunătăţească condiţiunile de trai şi de muncă ale ţărănimii muncitoare. În sectorul forestier, s’a dus o intensă acţiune de conservare şi refacere a pădurilor şi de ameliorare a terenurilor degradate. Amenajamentele s’au executat pe întreaga suprafaţă planificată. De asemenea, planurile de împădurire au fost supraîndeplinite cu 28 la sută, iar lucrările prevăzute pentru pepiniere s’au realizat cu 25 la sută peste prevederile Plaiului. In desvoltarea transporturilor pe CFR, s’au obţinut îmbunătăţiri serioase în ceea ce priveşte încărcarea zilnică a vagoanelor, □are a crescut cu 11,7 la sută faţă de anul 1948, în micşorarea rulajului vagoanelor de marfă, care a scăzut faţă de anul 1948 cu 10,6 la slută iar procentul cursei goale faţă de cursa totală s’a micşorat cu 6,3 la sută. In ceea ce priveşte transporturile auto s’a extins reţeaua, ajuragându-se la o mai bună deservire a regiunilor lipsite de cala ferată. In al doilea semestru al anului 1949 a început marea lucrare naţională a Canalului Dunărea— Marea Neagră, care este în plină desfăşurare. Sectorul socialist s-a lărgit considerabil şi în domeniul circulaţiei mărfurilor. In anul 1949, comerţul cu ridicata a fost preluat în întregime de către Stat, iar cifra de afaceri în comerţul ele Stat s-a dublat faţă de anul 1948, reţeaua de desfacere sporind cu 173 la sută. Comerţul particular mai joacă un rol însemnat, în special în sectorul alimentar. Politica Partidului urmăreşte consolidarea comerţului de Stat şi cooperatist. In privinţa comerţului particular, atitudinea noastră este determinată de faaa istorică prin care trecem şi anume la momentul de faţă nu se pune problema lichidării acestui comerţ, ci se pune problema reglementării lui şi a executării unui control care să ducă la dispariţia intermediarilor şi negustorilor clandestini. In cursul anului 1949, ca urmare a directivelor trasate de Partid, s’a trecut la reorganizarea cooperaţiei care trebue să devină astfel o organizaţie activă, cu un rel important în schimbul dintre sat şi oraş, în organizarea producţiei meşteşugăreşti, căpătând astfel un nou caracter de clasă căci trebue să servească intereselor celor ce muncesc, sar desvoltării economiei naţionale. Numărul elevilor din an«! I în şcolile profesionale, a crescut1 cu. 41*/«, iar în institute tehnice superioare cu 19%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent In învăţământul mediu şi superior, compoziţia socială s’a îmbunătăţit, uşurându-se intrarea în şcoli fiilor de muncitori şi ţă-răni muncitori; în acest scop s’au acordat burse cu 60 %/o mai mu ca în anul 1948. S-au ameliorat condiţiile materiale ale învăţământului precum şi caracterul său practic, ştiinţific. Pentru prima oară au intrat în şcolile speciale de doi ani şi la cursurile speciale de ingineri de Sistemul financiar al Republicii exploatare circa 2000 muncitori. Populare Române a devenit tot! Statul nostru de democraţie mai solid, ca urmare a creşterii populară a aplicat în mod conforţelor de producţie ale ţării. frecvent învăţăturile staliniste în Bugetul, atât prin structura, cât problema naţională, dând egale şi prin sursele veniturilor sale, re- j posibilităţi de desvoltare naţiofketă caracterul socialist al eco- nalităţilor conlocuitoare, nomiei noastre, devenind în alte- j In domeniul sănătăţii publice vârâtul sens al cuvântului, plănui s’a. îmbunătăţit modul de funcfinanciar al ţării, strâns legat deţionare a spitalelor, s-a dat o de Planul de Stat. Datorită politicii fiscale juste a Guvernului, bugetul Statului pe 1949 se încheie excedentar. Ca urmare a creşterii şi desvoltării sectorului social, venitul naţional a crescut în cursul anului 1949 cu 25 %o faţă de anul precedent. Noul sistem de salarizare bazat pe principiul socialist al retribuţiei după cantitatea şi calitatea osebită atenţie ocrotirii mamei şi copilului, s’a înmulţit numărul dispensariilor şi circumscripţiilor medicale dela sate, ajungând la un număr de 2000. Numărul pa- j turilor de spital a atins cifra de 47.000, iar pentru combaterea şi tratarea tuberculozei, funcţio- nează 48 sanatorii şi 98 dispera- sare. S’au dus acţiuni pentru depistarea bolilor sociale şi profesionale, precum şi pentru communed, noul contract colectiv,r'baterea bolilor endemice, asigurările sociale de Stat, au I .V.i rportantat etothmite bateeo-cV deschis oamenilor muncii largiusaterice în care şi-au petrecut nonperspective de a-şi mări veniturile în raport cu creşterea producţiei şi a productivităţii muncii şi de a-şi îmbunătăţi nivelul de traiu. Astfel, salariul mediu în industrie a crescut în cursul anului 1949 cu 300/0. Producţia bunurilor de consum a crescut faţă de anul 1948 la ţesături de bumbac cu 250/0, la ţesături de lână cu 520/0, la ţesături de mătase cu 720/0, la încălţăminte cu 1020/0, la zahăr cu 150/0, la ulei cu 420/0, la pâine cu 810/0. Cu toate acestea, deşi producţia de bunuri de consum a fost mai mare decât în anul 1948 şi cantităţile date în consumaţie au fost sporite, totuşi au fost unele lipsuri mai cu seamă de natură organizatorică. Nivelul de traiu a sporit simţitor faţă de anul 1948 şi prin mărirea salariului social, manitedîne de vîi' nîţ peste 175.000 osmani şi muncii. Au fist internaţi în aceste staţiuni pentru tratamente speriat« peste 42.000 salariaţi. Grija pentru oamenii muncii s’a manifestat prin crearea Constieţii de Protecţie a Muncii şi a unor organe speciale în Ministere, Centrate şi întreprinderi, ca şi prin alocarea de importante fonduri în acest scop. Importul a cuprins mase largi de tineret de la oraşe şi sate în competiţii sportive şi concursuri ooulare. Atât în producţia industrială, cât şi în ceea ce priveşte transporturile, cifrele anului 1949 depăşesc cu mult pe cete din 1988. In acelai timp cu producţia, a crescut şi nivelul tehnic al industriei noastre. Deasemenea amfăcut progrese importante şi în ceea ce priveşte sortimentul producţiei, ea ne este mult rarrit faţă de cel din anul 1938. Astfel noi fabricăm astă® echipament de foraj pentru industria petroliferă, prăjini grele de festată în posibilităţile mărite de foraj laminate, tractoare agricole şi refolosire a învăţământului şi a mijloacelor culturale în genere, ca şi prin grija deosebită ce s’a dat sănătăţii oamenilor muncii. In anul 1949 volumul total al salariului social a fost 22 miliarde lei. Această sumă însemnată pe care Statul a cheltuit-o în cursul anului 1949 în folosul celor ce muncesc, oglindeşte grija deosebită pe care Partidul şi Guvernul o acordă ridicării nivelului material, cultural, sanitar al muncitorilor. In domeniul învăţământului s-a făcut un serios pas înainte pe linia lichidării stării grele moştenite din trecut în ce priveşte analfabetismul. Numărul celor care au învăţat să scrie şi să citească se ridică la 405.000. Reforma învăţământului din toamna trecută a însemnat o modificare radicală în structura şi obiectivele învăţământului. S-a întărit învăţământul profesional şi tehnic pentru pregătirea cadrelor de muncitori cu o înaltă calificare, tehnicieni şi ingineri nteoerfere, maşini agricole ca: batoze, pluguri de tractoare, cultivatoare, etc. Master-unelte, maşini cu aburi, motoare Diesel, compresoare, electromotoare de tipuri variate, centrale de radiofieare şi aparate electro-mediale, care înainte trebuiau importate, sunt acum produse de industria noastră. De asemenea succese însemnate am obţinut în sectorul chimic, în siderurgie, unde deasemenea fabricăm acum produse pe care altădată, le aduceam și bani grei cfre străinătate. Tot atât de evidente apar progresele noastre ataci când comparăm avantagiate acordate oamenilor muncii de statul nostru de democraţie populară, cu situaţia muncitorilor din timpul regimului burghezo-moşieresc. Regimul de democraţie populară a deschis drum larg spre cultura cea mai înaintată fiilor şi fiicelor poporului muncitor, numărul copiilor in învăţământul preşcolar atinge în 1949, cifra de 172.000, faţă de 76.000 în 1938, iar cadrele didactice ating cifra de 5000, faţă de 1600 în 1938 In învăţământul elementar numărul şcolilor a fost în 1938 de circa 11.060 fa de 18.000 de fcoH câte avem asi Numărul eterilor de învăţământul mediu este azi de 141.000 faţa de 40.000 în anul 1938. Pentru pregătirea carnilor necesare învăţământului elementar, şcolile noastre pedagogice au astăzi cirea 89.000 elevi faţă de 5000 în anul 1938. In învăţământul superior, noi avem azi 130 facultăţi în universităţi şi institute, faţă de 35 ,n 1938 şi 44.000 studenţi faţa de 24.000 în 1938. Progrese însemnate am făcut şi în domeniul sănătăţii publice. Se ştie că în trecut nu exista nici asistenţa medicală gratuită pentru oamenii muncă, nici concedii de odihnă gratuite, ocrotirea mamei muncitoare şi copilului erau inexistente, nu aveam netendi-pensa, institenno-infantii, nici casă de naştere, nici un centru de lapte, etc. Azi avem 53 dispensare , mateno-infantite, 6300 case de naştere, 3350 centre de lapte, etc. In domeniul medicină preventive, în 1938 nu exista nieteu punct sanitar, nicte staţiune antimalarică, nicun colţ sanitar şcolar. Azi avem 1260 puncte sa- nitare, 23 staţiuni auramalaries, 6900 colţuri sanitare şcolare, însumând toate avantagiile ce le acordă statul nostru de democraţie populară oamenilor muncii sub raportul posibilităţii de învăţământ gratuit, asistenţă medicală gratuită, concedii de boem şi odihnă, ajutoare de boal şi de naştere, pe cămine culturale, bibiete, cinematografe, teatre, radio, posibilitatea de sport şi în fine prin cantine, cămine, şi creşe — înseamnă di «dlorul social aduce ami un pas de circa 20 lai sută în salariul medie p© care-i primesc oamenii muncă din ţara noastră. Economia noastră este în conferent creştere. Realizările acestea au fost posibile, datorită muncii pline, de abnegaţie şi dârzenie a clasei muncitoare, al cărei elan s’a manifestat în întecerea societistă. La basa succeselor noastre a stat ajutorul frăţesc şi desinteresat pe care ni l-a dat sub toate formele Uniunea Sovietică. Raportorul a scos mai departe în evidenţă colaborarea tot mai strânsă între ţara noastră şi celelalte ţări de democraţie populară, în cadrul Consiliului de Asistenţă Economică Mutuală. In continuare, vorbitorul a arătat şi o seamă de deficienţe care au rezultat în aplicarea primului nostru Plan. Printre lipsurile semnalate în cursul aplicării primului nostru Plan de Stat, trebue să amintim în primul rând faptul că în unele locuri au fost cazuri de nerespectare a sarcinilor privitoare în sortimentul şi calitatea produselor; în domeniul financiar, au fost cazuri de nerespectare a destinaţiei fondurilor alocate, în domeniul investiţiilor, lipsa de pregătire temeinică a devfeehii şi proiectelor de investiţii, etc. In unele sectoare, creşterea fondului de salarii nu a fost proporţional cu creşterea producţiei datorită normelor nejuste în practica muncii în acord. In circulaţia mărfurilor, au fost deasemenea deficienţe, cauzate de o insuficientă organizare a reţelei comerciale şi a sistemului de aprovizionare şi desfacere precum şi de faptul că nu s’a realizat o suficientă coordonare între comerţ şi industrie. Aceste lipsuri trebuesc grabnic Măturate. Planul pe 1950 a fost alcătuit în lumina necesităţilor ridicate de problemele desvoării economiei noastre în timpul viitorului plan de durată. Pentru a porni la îndeplinirea măreţelor obiective trasate de Partid astfel cum au fost arătate de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în expunerea sa de 23 August a. c., sarcinile Planului pe anul 1950 au fost astfel stabilite, încât ralizarea lor să constituie baza de plecare pentru planul de 5 ani. Noi trebue să devenim o ţară industrială cu o agricultură mecanizată. Noi nu putem norai la orice fel de industria, laszo, ei controlauutodustrie gtm producătoare de mașini care să asigure victoria economiei socialiste în toate sectoarele de activitate. Din această caisă, ca prim ar Planate, pe 1950 trebueau în vedere lărgirea banei extractive și energetice, adică comp!-tarea şi de»voîtarea potenţialului actual de epe rgie electrică, începerea ©OteBten tţBtor vi'tealor uzine hidro şi termo-electrice, deevoîtarea industriei noastre petrolifere, a exploatărilor de cărbuni, * fierului si * metalelor uefserceae. In desvoltare» industrii grele 00 va continua cu aceeaşi intensitate completarea şi desvoltarea instalaţiilor din centrele noastre siderurgice şi metalurgice actuale, precum şi începerea unor noui unităţi de producţie, în special în industria construcţiilor de maşini. Paralel cu dezvoltare» indlustrii grele, una din sarcinile importante ale Planului pe anul viitor, este creşterea serioasă a producţiei bunurilor de consum, printr’o mai completă atuterie a capacităţii existente fi prte crearea de nomunităţi de producţie. Sectorul socialist în agricultură va trebui să se întărească şi să se lărgească prin creşterea numărului de Staţiuni de Marini şi tractoare, prin losestram gospodăriilor agricole de Stat, prin întărirea şi creşterea nomăndui gospodăriilor agitate obiectiva. Reevoltarea regiunilor Este în stare de înapoiere economică de către regimul burgheao-moşi.-reac, cons',lue dea asmonea o preocupare de prim ordin » Psriteton şi Guvernului. Spre pildă, în Dobrogea, prin continuarra şi intencficarea lucrărilor b Canalul PuivăriU-M.ir .*-Ne»gx4, livrare de importanţă naţională, ae vor crea «*dîtS favorabile d«evoî‘ări economice » ţării şi a Dobrogeî în spec»'. Un obiectiv permanent di pteauTÂoi noastre ta dec» »4 plenahd p« 1980. ridicarea nivelului de trete al oazeiMk at muncii. Deasemeoea realizare» Ptenaîui pe 1950 va contribui la întărirea independenţei naţionale practica politică consecventă de prietenie şi colaborare multilaterală cu U. R. S. S. şi cu ţările de democraţie populară. Tov. Miron Constantineescu a arătat mai departe obiectivele care trebuesc atinse în cursul anului 1950 pe diferite sectoare aie industriei, la agricultură, comerţ şi cooperaţie, transporturi, ete., precum şi măturile care sunt de luat pentru atingere» aeretor obiectivei. CheaSf» realizării Plenatei de Stat sânt OMB-uri! «amc* die ţara noastră, sunt minerii şi petroliştii, oţelerii şi metalurgiştii, sunt textiiştii şi ţăranii muncitori sunt femeie şi feerii plini de entuziasm, sunt toţi cei ce muncesc cu râvnă şi elan pentru construirea societăţii socialiste. Lor le revine marele merit al realizării FTamilai pe 1949. Tuturor, le revine marea sarcină a realizării cantitative şi calitative a Phnubo ’*vn 1950. In faţa nc®stră stă acum sarcina reafizări celui de al doaea Pîaa de Stet al R. P. R. Noi pornim la indepiinirea acestei sarcini având un sprijin puternic: andlinul Marii Uniuni Sovietice fi a genialului ei conducător, tovarăşul Strife. Clasa muncitoare din R. P. R. şi întregul popor român ştiu — a spus în încheiere tov. Mieontfonstantfeescu — că datoresc tovarăşului StinaHrimrea, libertatea şi pacea, ştiu că-i datoresc succesele obţinute pe drumul contruirii socialfeenuluî. De aceea noi mărturisim dragostea neţărmurită ce i-o purtăm şi învăţăm continuu din înţeleciunea şi ştiinţa marelui geniu al omeniru , Iosif Vissarionovici Stalin, îndrumaţi de învăţătura stalinistă sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, urmând exerrp’ul măreţului popor sovietic şi folosind din pin experienţa lui, înainte pentru rsatiz-'ra şi dpăşirea Planului de Stat pe anul 1951.