Lupta Sibiului, martie 1950 (Anul 7, nr. 175-201)
1950-03-01 / nr. 175
Pagina 2 Chemarea adresată de muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii uzinelor „Sovromtractor“-Braşov către toţi muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din industria metalurgiei prelucrătoare Tovarăşi. Noi muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii uzinelor „Sovromtradtor“ Braşov, conduşi de organizaţia de partid şi mobilizaţi de sindicat, am reuşit să depăşim sarcinile Planului de Stat pe anul 1949. Acest succes l-am obţinut datorită antrenării noastre în întrecere socialistă, datorită minunatelor metode sovietice pe care le-am aplicat în munca noastră, precum şi ajutorului permanent dat de marea noastră prietenă Uniunea Sovieică, în materiale şi utilaje, însufleţiţi de cinstea ce ni s’a făcut prin decernarea „Drapelului Roşu“ pe ramură de producţie, noi suntem hotărîţi să pornim cu şi mai mult elan la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor din Planul de Stat pe 1950. Noi suntem hotărîţi să dăm ţării noastre cât mai multe tractoare, convinşi că în felul acesta vom contribui la transformarea socialistă a agriculturii, la desvoltarea economiei socialiste a Patriei noastre scumpe, la întărirea marelui front al păcii condus de Uniunea Sovietică. De aceea, chemăm la întrecere pe toţi muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din industria metalurgiei prelucrătoare, pentru îndeplinirea sarcinilor ce ne revin pe semestrul I al anului 1950, înainte de termen, luându-ne următoarele angajamente: 1. — Să depăşim planul de producţie cu 5 la sută; 2. — Să mărim productivitatea muncii cu 6,5 la sută faţă de plan; 3. — Să scădem rebuturile cu 4 la sută faţă de rebuturile minime din ultimul trimestru al anului 1919; 4. — Să reducem preţul de cost cu 5 la sută, faţă de preţul de cost planificat; 5. — Să studiem şi să aplicăm evidenţa operativă zilnică a preţului de cost la secţia forjă şi la turnătoria de fontă; 6.— Să sprijinim introducerea standardelor, respectându-le întocmai; 7. — Să sprijinim gospodărirea întreprinderii fără împrumuturi prin: a) descoperirea şi folosirea rezervelor interne ale întreprinderii b) folosirea completă a timpului de lucru; c) perfecţionarea procesului tehnologic ; 8. — Să sprijinim introducerea indicilor tehnico-economici şi realizarea lor la toate sectoarele; 9. — Să sprijinim conducerea întreprinderii pentru înfiinţarea de cursuri tehnice pentru inovatori pe lângă cabinetul tehnic; 10. — Să introducem metoda sovietică de tăiere rapidă a metalelor, aplicată de strungarul Bivolari, la toate secţiile mecanice; 11. — Să întărim disciplina în muncă, înlăturând absenţele nemotivate; 12. — Să sprijinim sindicatul în organizarea întrecerii pe profesiuni, ca până la 1 Mai, întrecerea să fie introdusă la toate secţiile. Tovarăşi, Convinşi că prin îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce ne revin din Planul de Stat pe 1930 dăm o contribuţie importantă la construirea socialismului la ţara noastră şi la întărirea frontului păcii, să desfăşurăm din ce în ce mai larg întrecerea socialistă pentru obţinerea de noi succese în îndeplinirea Planului de Stat. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, înainte pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat pe 1950! Trăiască Confederaţia Generală a Muncii! Trăiască Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român! Trăiască marea Ţară a Socialismului, Uniunea Sovietică, conducătoarea lagărului păcii, democraţiei şi socialismului, în frunte cu genialul ei conducător, Iosif Vissarionovici Stalin! Cronica muzicală Al X-lea Concert Simfonic al Filarmonicii de Stat Dirijor: Henry herbíng holst: Mihai Constantinescu (vioară) Ţinând seama de gustul crescând al publicului sibian pentru muzica simfonică, Filarmonica de Stat din oraşul nostru dovedeşte a fi permanent preocupată de a satisface cât mai deplin acest desiderat, pregătind concerte peste numărul celor programate. Miercuri 22 Februarie 1950 a avut loc Un asemenea concert simfonic extraordinar, al cărui punct de atracţie l-a constituit atât prrogramul variat şi de calitate cât şi numele solistului Mihai Constantinescu, care a executat celebrul Concert pentru vioară şi orchestră în re major de Beethoven (1770—1827), acest mare spirit umanitarist, adept înfocat al ideilor revoluţionare din epoca sa. Compus in 1806, istoria unicului Concert pentru vioară de Beethoven este foarte interesantă. Deşi este compus în epoca de plină maturitate a genialului compozitor, neputând fi comparat cu el decât Concertul în re major de Brahms, critica timpului situată pe poziţia idealistă, a adoptat ca de obicei, un punct de vedere intenţionat fundamental greşit, nefiind deloc dispusă să recunoască genialele calităţi inovatoare. Timp de un sfert de veac nimeni nu se ocupă de acest concert până când la 16 Martie 1834, tânărul muzician francez Henri Vieuxtemps îl execută consacrând definitiv valoarea lui nemuritoare. Concertul pentru vioară în re major contează printre marile capodopere, nu numai între concertele pentru vioară, dar chiar în repertoriul întregii muzici simfonice. Beethoven a descoperit noui posibilităţi ale Instrumentului. L’au executat cei mai mari artişti ai vioarei şi fiecare a găsit într’însul posibilitatea realizării unei concepţii tehnice şi artistice. Lucrarea necesită cea mai mare concentrare din partea solistului. Fiecare măsură treime meditată. Partea I-a (allegro iha non troppo) începe cu patru lovituri de timpan, care apoi se transformă în tema cu cele două motive principale executate de orchestră, cu o expunere destul de lungă urmată de intrarea solistului. La a zecea măsură o notă accentuată, repetată de patru ori, este o inovaţie care a scandalizat pe primii auditori, la fel ca şi încheierea părţii I-a cu tema principală cântată jos pe eparia da sol a viorii, producând un minunat efect muzical. In partea a II-a (larghetto) este de observat că tema principală este cântată numai de orchestră, în timp ce vioara ţese o broderie melodică. In orchestră, sunt de remarcat melodiile clarinetului şi ale fagotului. In schimb în partea IlI-a (rondo allegro) tema este atacată direct de vioară cu acompaniament foarte frumos din partea orchestrei. Cât priveşte interpretarea dată de tânărul solist Mihai Constantinescu trebue să subliniem şi de data aceasta că d-sa a reuşit să realizeze ceea ce numai un cunoscător experimentat îşi poate permite. Acompaniat cu multă atenţie din partea orchestrei, tov, Mihai Constantinescu a desfăşurat posibilităţile unei tehnici deplin mature, pe măsura interpretării într-un veritabil stil sobru, şi în acelaşi timp plin de intensitatea inspiraţiei sincere, convingătoare. Personalitatea artistului a apărut şi mai conturată după executarea Gavotei de Bach şi a Allemandei din Sonata a IV-a de Bach. Tot în partea I-a a concertului s-a executat „Poemul liric“ de Mircea Basarab, una din cele mai reuşite conpoziţii ale tânărului compozitor, fidelă regalelor clasice ale compoziţiei. Închegând just şi cu multa poezie o inspiraţie delicată. Scris în anul 1944, „Poemul liric“ a fost orchestrat în 1946. Bucata compozitorului român a fost valorificată cu multă grijă din partea orchestrei, fiind ascultată şi de data aceasta cu multă plăcere de publicul sibian. Partea a doua a concertului a fost deschisă cu „Opt cântece ruseşti“ de Anatolie Liadov, unul din cei patru mari compozitori ruşi de la sfârşitul secolului al XIX-lea: Seriabin, Rachmaninov, Glazunov şi Liadov. Cele „Opt cântece ruseşti“ sunt toate inspirate din frumosul şi nesecatul isvor al folklorului rus. Unele sunt melancolice, inspirate din întinsul stepei ruse, altele viguroase sau vioaie dansuri ruseşti. Liadov a fost unul dintre cei mai mari iubitori şi cultivatori ai folklorului rus. Filarmonica de Stat i-a interpretat cântecele cu o nuanţare pătrunzătoare a caracteristicilor muzicii populare ruse viu colorată. Concertul extraordinar al Filarmonicei de Stat a fost încheiat cu Simfonia în mi bemol major de Mozart, acest mare desmoştenit al societăţii timpului său, la fel ca şi Beethoven. Muzica sa constitue inelul de legătură între Ilaydin şi Beethoven, care va oglindi prefacerile sociale şi politice din epoca prăbuşirii feudalităţii şi creşterii puterii politice a burgheziei. Critica burgheză situată pe poziţia esteticii idealiste a văzut şi în această operă numai expresia vieţii şi gândirii autorului, pe care l-a situat cu totul în afara mediului istoric şi social deosebit de frământat al secolului al XVIII-lea. In Simfonia în mi bemol major ca de altfel în general la Mozart se regăsesc alături de elementel muzicii de divertisment, a muzicii galante (menuetto) care reflectă viaţa saloanelor aristocrate, elementete noui ale muzicii clasice şi romantice (allegro finale) şi în deosebi acea melodie care prin obârşia ei populară prevestea democratizarea artei muzicale înfăptuită în secolul următor de şcolile muzicale naţionale, de Chopin şi de celebra şcoală muzicală a clasicilor ruşi. Simfonia în milemul major (1788) critica idealistă a denumit-o „Cântecul lebedei“, dându-i o interpretare pesimistă. Acest lucru după cum a reeşit şi din interpretarea Filarmonicei de Stat din Sibiu, dirijată de tov. Henry Selbing, nu-şi are o explicaţie logică, fiind întemeiată subiectiv, întreaga simfonie străluceşte de o nesecată poftă de viaţă, de optimism. Temele pline de graţie, de voioşie sunt imprimate de o viguroasă energie ritmică şi plină de amploare sonoră prin varietatea coloritului strabidlor, aşa cum admirabil a reeşit şi din însăşi interpretarea Filarmonicii de Stat dirijată de tov. Henry Selbing. CRONICAR „LUPTA SIBIULUI** ANUL II (VII) — Nr. 175 (1466) Chemarea la întrecere socialistă adresată de muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii Stafiei Ploeşti-Triaj către tovarăşii lor din toate staţiile şi triajele C. F. R. Noi muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii din Staţia Ploeşti- Triaj, pornind cu avânt în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea primului nostru Plan de Stat, conduşi şi îndrumaţi permanent de PMR şi mobilizaţi de sindicat, am reuşit să obţinem următoarele realizări: — Tonajul tren marfă depăşit cu 2,4 la sută; — Regularitatea circulaţiei în proporţie de 84,6 la sută; — Staţionarea vagoanelor redusă de la 18,5 ore la 17,5 ore/vag, mărind productivitatea muncii cu 10 la sută. Aceste realizări se datoresc desvoltării întrecerii socialiste în cursul anului 1949, precum și folosirii noulor metode de muncă ale bravilor feroviari sovietici. Succesele noastre ne-au situat în fruntea staţiilor de triaj pe ţară, obţinând „Drapelul Roşu“. Aceasta constitue pentru noi o deosebită cinste şi în acelaşi timp un puternic imbold pentru a continua cu şi mai multă hotărîre lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor ce ne revin în primul semestru din Planul de Stat pe 1950, contribuind astfel la desvoltarea economiei RPR şi la lupta dârză dusă de frontul păcii în frunte cu URSS, contra uneltirilor la un nou războia ale imperialiştilor anglo-americani. Tovarăşi, Conştienţi de importanţa luptei pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat pe 1950, pentru construirea socialismului, pentru întărirea Patriei noastre ca factor activ al tronulului păcii, chemăm la întrecere socialistă pe primul semestru al anului 1950 pe muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii din toate staţiile şi triajele CFR şi ne luăm următoarele angajamente: 1. — Să asigurăm regularitatea şi siguranţa circulaţiei trenurilor 100 la sută. 2. — Să sporim tonajul pe tren de marfă cu 2 la sută faţă de norma din Plan. 3. — Să micşorăm staţionarea vagoanelor în tranzit cu manevră, cu un procent de 3 la sută. 4. — Să utilizăm capacitatea vagoanelor 100 la sută. 5. — Să realizăm normele de staţionare a vagoanelor la încărcare şi descărcare 100 la sută. 6. — Să asigurăm continuitatea brutului şi a trăsei cu 100 la sută. 7. — Să respectăm programul de alimentare a locomotivelor de manevră 100 la sută. 8. — Să respectăm turnalul partidelor de tren la 208 ore muncă, 100 la sută. 9. — Să asigurăm lucru de bună calitate şi să reducem preţul de cost cu 2 la sută. 10. — Să întărim disciplina In muncă prin înlăturarea lipsurilor şi întârzierilor. 11. — Să întărim vigilenţa prin prevenirea incendiilor, printr-o bună organizare a pichetelor şi posturilor de incendiu şi întărirea pazei. Să păstrăm cu stricteţe documentele de transport pentru a se evita rătăcirile de mărfuri care atrag după ele sosirea cu întârziere la locurile de desfacere; să asigurăm securitatea instalaţiilor tehnice de staţii şi cale. 12. — Să sprijinim conducerea întreprinderii pentru: a) Realizarea unei gospodării auxiliare care să contribue la îmbunătăţirea mesei la cantină şi reducerea preţului de cot. b) înfiinţarea unui post de prim ajutor. c) Amenajarea unui colţ roşu. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, să pornim cu toate forţele noastre şi elan sporit în întrecere socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor luate. Fiecare angajament îndeplinit, fiecare succes al nostru, va fi o nouă contribuţie la întărirea lagărului păcii, un răspuns hotărît dat aţâţătorilor la războiu. Nici un muncitor neantrenat în întrecerea socialistă! Nici o staţie în afara întrecerii! înainte pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat pe 1950! Trăiască Confederaţia Generală a Muncii! Trăiască Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central ! Trăiască I. V. Stalin, marele geniu al omenirii muncitoare, conducătorul frontului păcii, eliberatorul şi prietenul poporului nostru! Au mai lansat chemări la întrecere: muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii uzinei chimice „Nitramonia“ Făgăraş, către muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din industria chimică; muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii întreprinderii de construcţii nr. 2 Sovromconstrucţii, către toţi muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din întreprinderile de construcţii din RPR; muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii Depoului de Locomotive CFR Braşov către toţi muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din toate Depourile de Locomoţie a CFR, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii Atelierelor CFR T. Severin către muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii tuturor Atelierelor CFR din ţară. A apărut Buletinul de Standardizare publicaţie oficială a Comisriunii de Standardizare, Nr. 2 pe Februarie 1950. Ina farii de studii şi articole expunând diferite probleme în legitură cu standardizarea, atent mimfic prezintă deosebit interes pentru tehnicienii din întreprinderi, prin publicarea a trei proiecte de standard supuse anchetei publice: petrol pentru tractoare, benzi de oțel laminate la cald, cerneala de tipar. Indicatorul standardelor editate, tabelul rectificărilor de adus standardelor apărute și tabelril amânărilor de intrare în vigoare a standardelor, cuprind de asemenea informațiuni oficiale ce trebuiesc cunoscute de întreprinderile industriale.