Lupta Sibiului, martie 1950 (Anul 7, nr. 175-201)

1950-03-01 / nr. 175

Pagina 2 Chemarea adresată de muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii uzinelor „Sovromtractor“-Braşov către toţi muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din industria metalurgiei prelucrătoare Tovarăşi. Noi muncitorii, tehnicienii, in­ginerii şi funcţionarii uzinelor „Sov­­romtradtor“ Braşov, conduşi de or­ganizaţia de partid şi mobilizaţi de sindicat, am reuşit să depăşim sar­cinile Planului de Stat pe anul 1949. Acest succes l-am obţinut dato­rită antrenării noastre în între­cere socialistă, datorită minunatelor metode sovietice pe care le-am a­­plicat în munca noastră, precum şi ajutorului permanent dat de ma­rea noastră prietenă Uniunea Sovie­­­­ică, în materiale şi utilaje, însufleţiţi de cinstea ce ni s’a făcut prin decernarea „Drapelului Roşu“ pe ramură de producţie, noi suntem hotărîţi să pornim cu şi mai mult elan la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor din Planul de Stat pe 1950. Noi suntem hotă­rîţi să dăm ţării noastre cât mai multe tractoare, convinşi că în fe­lul acesta vom contribui la trans­formarea socialistă a agriculturii, la desvoltarea economiei socialiste a Patriei noastre scumpe, la întărirea marelui front al păcii condus de Uniunea Sovietică. De aceea, chemăm la întrecere pe toţi muncitorii, tehnicienii, ingi­nerii şi funcţionarii din industria metalurgiei prelucrătoare, pentru în­deplinirea sarcinilor ce ne revin pe semestrul I al anului 1950, îna­inte de termen, luându-ne urmă­toarele angajamente: 1. — Să depăşim planul de pro­ducţie cu 5 la sută; 2. — Să mărim productivitatea muncii cu 6,5 la sută faţă de plan; 3. — Să scădem rebuturile cu 4 la sută faţă de rebuturile mi­nime din ultimul trimestru al anu­lui 1919; 4. — Să reducem preţul de cost cu 5 la sută, faţă de preţul de cost planificat; 5. — Să studiem şi să aplicăm evidenţa operativă zilnică a preţu­lui de cost la secţia forjă şi la tur­nătoria de fontă; 6.­­— Să sprijinim introducerea standardelor, respect­ându-le întoc­mai; 7. — Să sprijinim gospodărirea întreprinderii fără împrumuturi prin: a) descoperirea şi folosirea re­zervelor interne ale întreprinderii b) folosirea completă a timpu­lui de lucru; c) perfecţionarea procesului teh­nologic ; 8. — Să sprijinim introducerea indicilor tehnico-economici şi rea­lizarea l­or la toate sectoarele; 9. — Să sprijinim conducerea întreprinderii pentru înfiinţarea de cursuri tehnice pentru inovatori pe lângă cabinetul tehnic; 10. — Să introducem metoda so­vietică de tăiere rapidă a metale­lor, aplicată de strungarul Bivo­lari, la toate secţiile mecanice; 11. — Să întărim disciplina în muncă, înlăturând absenţele nemo­­tivate; 12. — Să sprijinim sindicatul în organizarea întrecerii pe profesiuni, ca până la 1 Mai, întrecerea să fie introdusă la toate secţiile. Tovarăşi, Convinşi că prin îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce ne revin din Planul de Stat pe 1930 dăm o contribuţie importantă la construi­rea socialismului la ţara noastră şi la întărirea frontului păcii, să desfăşurăm din ce în ce mai larg întrecerea socialistă pentru obţine­rea de noi succese în îndeplini­rea Planului de Stat. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, înainte pen­tru îndeplinirea şi depăşirea Pla­nului de Stat pe 1950! Trăiască Confederaţia Generală a Muncii! Trăiască Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român! Trăiască marea Ţară a Socia­lismului, Uniunea Sovietică, con­ducătoarea lagărului păcii, demo­craţiei şi socialismului, în frunte cu genialul ei conducător, Iosif Vissarionovici Stalin! Cronica muzicală Al X-lea Concert Simfonic al Filarmonicii de Stat Dirijor: Henry herbíng holst: Mihai Constantinescu (vioară) Ţinând seam­a de gustul cres­când al publicului sibian pentru muzica simfonică, Filarmonica de Stat din oraşul nostru dovedeşte a fi permanent preocupată de a sa­tisface cât mai deplin acest desi­­derat, pregătind concerte peste nu­mărul celor programate. Miercuri 22 Februarie 1950 a avut loc Un asemenea concert simfonic extraor­dinar, al cărui punct de atracţie l-a constituit atât prrogramul variat şi de calitate cât şi numele solis­tului Mihai Constantinescu, care a executat celebrul Concert pentru vioară şi orchestră în re major de Beethoven (1770—1827), acest mare spirit umanitarist, adept în­focat al ideilor revoluţionare din epoca sa. Compus in 1806, istoria unicu­lui Concert pentru vioară de Be­ethoven este foarte interesantă. Deşi este compus în epoca de plină ma­turitate a genialului compozitor, ne­putând fi comparat cu el decât Con­­certul în re major de Brahms, cri­tica timpului situată pe poziţia idea­listă, a adoptat ca de obicei, un punct de vedere intenţionat fun­damental greşit, nefiind deloc dis­pusă să­­ recunoască genialele ca­lităţi inovatoare. Timp de un sfert de veac nimeni nu se ocupă de acest concert până când la 16 Martie 1834, tânărul muzician francez Henri Vieuxtemps îl execută consa­crând definitiv valoarea lui nemu­ri­toare. Concertul pentru vioară în re major contează printre marile ca­podopere, nu numai între concer­­tele pentru vioară, dar chiar în repertoriul întregii muz­ici simfo­nice. Beethoven a descoperit noui posibilităţi ale Instrumentului. L’au executat cei mai mari artişti ai vioarei şi fiecare a găsit într’însul posibilitatea realizării unei concep­ţii tehnice şi artistice. Lucrarea ne­cesită cea mai mare concentrare din partea solistului. Fiecare mă­sură treime meditată. Partea I-a (allegro iha non troppo) începe cu patru lovituri de timpan, care apoi se transformă în tema cu cele două motive prin­­cipale executate de orchestră, cu o expunere destul de lungă urmată de intrarea solistului. La a zecea mă­sură o notă accentuată, repetată de patru ori, este o inovaţie care a scandalizat pe primii auditori, la fel ca şi încheierea părţii I-a cu­ tema principală cântată jos pe epar­i­a da sol a viorii, producând un mi­nunat efect muzical. In partea a II-a (larghetto) este de observat că tema principală este cântată numai de orchestră, în timp ce vioara ţese o broderie me­lodică. In orchestră, sunt de re­marcat melodiile clarinetului şi ale fagotului. In sch­imb în partea IlI-a (rondo allegro) tema este atacată direct de vioară cu acompaniament foarte frumos din partea orches­trei. Cât priveşte interpretarea dată de tânărul solist Mihai Constantinescu trebue să subliniem şi de data a­­ceasta că d-sa a reuşit să reali­zeze ceea ce numai un cunoscă­tor experimentat îşi poate permite. Acompaniat cu multă atenţie din partea orchestrei, tov, Mihai Con­­stantinescu­ a desfăşurat posibilită­ţile unei tehnici deplin mature, pe măsura interpretării într-un veritabil stil sobru, şi în acelaşi timp plin de intensitatea inspiraţiei sincere, convingătoare. Personalitatea artis­tului a apărut şi mai conturată după executarea Gavotei de Bach şi a Allemandei din Sonata a IV-a de Bach. Tot în partea I-a a concertului s-a executat „Poemul liric“ de Mir­­cea Basarab, una din cele mai reu­şite c­onpoziţii ale tânărului compo­zitor, fidelă regalelor clasice ale compoziţiei. Închegând just şi cu­­ multa poezie o inspiraţie delicată. Scr­is în anu­l 1944, „Poemul liric“ a fost orchestrat în 1946. Bucata compozitorului român a fost valo­rificată cu multă grijă din partea orchestrei, fiind ascultată şi de data aceasta cu multă plăcere de publicul sibian. Partea a doua a concertului a fost deschisă cu „Opt cântece ru­seşti“ de Anatolie Liadov, unul din cei patru mari compozitori ruşi de la sfârşitul secolului al XIX-lea: Seriabin, Rachmaninov, Glazunov şi Liadov. Cele „Opt cântece ruseşti“ sunt toate inspirate din frumosul şi nesecatul isvor al folklorului rus. Unele sunt melancolice, inspirate din întinsul stepei ruse, altele vigu­roase sau vioaie dansuri ruseşti. Liadov a fost unul dintre cei mai mari i­ubitori şi cultivatori ai folklo­rului rus. Filarmonica de Stat i-a interpretat cântecele cu o nuanţare pătrunzătoare a caracteristicilor mu­zicii populare ruse viu colorată. Concertul extraordinar al Filar­monicei de Stat a fost încheiat cu Simfonia în mi bemol major de Mozart, acest mare desmoştenit al societăţii timpului său, la fel ca şi Beethoven. Muzica sa constitue inelul de legătură între Ilaydin şi Beethoven, care va oglindi preface­rile sociale şi politice din epoca prăbuşirii feudalităţii şi creşterii puterii politice a burgheziei. Critica burgheză situată pe po­ziţia esteticii idealiste a văzut şi în această operă numai expresia vie­­ţii şi gândirii autorului, pe care l-a situat cu totul în afara mediului is­toric şi social deosebit de frămân­­tat al secolului al XVIII-lea. In Simfonia în mi bemol major ca de altfel în general la Mozart se regăsesc alături de elementel muzicii de divertisment, a muzicii galante (menuetto) care reflectă viaţa saloanelor aristocrate, elemen­­tete noui ale muzicii clasice şi ro­­mantice (allegro finale) şi în deo­­sebi acea melodie care prin obârşia ei populară prevestea democratiza­rea artei muzicale înfăptuită în se­colul următor de şcolile muzicale naţionale, de Chopin şi de celebra şcoală muzicală a clasicilor ruşi. Simfonia în mi­lemul major (1788) critica idealistă a denumit-o „Cântecul lebedei“, dându-i o inter­pretare pesimistă. Acest lucru după cum a reeşit şi din interpretarea Filarmonicei de Stat din Sibiu, diri­jată de tov. Henry Selbing, nu­-şi are o explicaţie logică, fiind întemeiată subiectiv, întreaga simfonie strălu­ceşte de o nesecată poftă de viaţă, de optimism. Temele pline de gra­ţie, de voioşie sunt imprimate de o viguroasă energie ritmică şi pli­nă de amploare sonoră prin varieta­tea coloritului strab­idl­or, aşa cum admirabil a reeşit şi din însăşi in­terpretarea Filarmonicii de Stat di­rijată de tov. Henry Selbing.­ ­ CRONICAR „LUPTA SIBIULUI** ANUL II (VII) — Nr. 175 (1466) Chemarea la întrecere socialistă adresată de muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii Stafiei Ploeşti-Triaj către tovarăşii lor din toate staţiile şi triajele C. F. R. Noi muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii din Staţia Ploeşti- Triaj, pornind cu avânt în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea pri­mului nostru Plan de Stat, conduşi şi îndrumaţi permanent de PMR şi mobilizaţi de sindicat, am reuşit să obţinem următoarele realizări: — Tonajul tren marfă depăşit cu 2,4 la sută; — Regularitatea circulaţiei în proporţie de 84,6 la sută; — Staţionarea vagoanelor redu­să de la 18,5 ore la 17,5 ore/vag, mărind productivitatea muncii cu 10 la sută. Aceste realizări se datoresc des­­voltării întrecerii socialiste în cursul anului 1949, precum și folosirii noulor metode de muncă ale bra­­vilor feroviari sovietici. Succesele noastre ne-au situat în fruntea staţiilor de triaj pe ţară, obţinând „Drapelul Roşu“. Aceasta constitue pentru noi o deosebită cinste şi în acelaşi timp un puternic imbold pentru a con­tinua cu şi mai multă hotărîre lupta pentru îndeplinirea înainte de ter­men a sarcinilor ce ne revin în primul semestru din Planul de Stat pe 1950, contribuind astfel la des­­voltarea economiei RPR şi la lupta dârză dusă de frontul păcii în frun­te cu URSS, contra uneltirilor la un nou războia ale imperialiştilor an­­glo-americani. Tovarăşi, Conştienţi de importanţa luptei pentru îndeplinirea şi depăşirea Pla­nului de Stat pe 1950, pentru con­struirea socialismului, pentru întă­­rirea Patriei noastre ca factor ac­tiv al tronul­ului păcii, chemăm la întrecere socialistă pe primul se­mestru al anului 1950 pe munci­torii, tehnicienii şi funcţionarii din toate staţiile şi triajele CFR şi ne luăm următoarele angajamente: 1. — Să asigurăm regularitatea şi siguranţa circulaţiei trenurilor 100 la sută. 2. — Să sporim tonajul pe tren de marfă cu 2 la sută faţă de nor­ma din Plan. 3. — Să micşorăm staţionarea vagoanelor în tranzit cu manevră, cu un procent de 3 la sută. 4. — Să utilizăm capacitatea va­goanelor 100 la sută. 5. — Să realizăm normele de staţionare a vagoanelor la încărcare şi descărcare 100 la sută. 6. — Să asigurăm continuitatea brutului şi a trăsei cu 100 la sută. 7. — Să respectăm programul de alimentare a locomotivelor de manevră 100 la sută. 8. — Să respectăm turnalul par­tidelor de tren la 208 ore muncă, 100 la sută. 9. — Să asigurăm lucru de bună calitate şi să reducem preţul de cost cu 2 la sută. 10. — Să întărim disciplina In muncă prin înlăturarea lipsurilor şi întârzierilor. 11. — Să întărim vigilenţa prin prevenirea incendiilor, printr-o bună organizare a pichetelor şi pos­turilor de incendiu şi întărirea pa­zei. Să păstrăm cu stricteţe docu­mentele de transport pentru a se evita rătăcirile de mărfuri care a­­trag după ele sosirea cu întârziere la locurile de desfacere; să asigurăm securitatea instalaţiilor tehnice de staţii şi cale. 12. — Să sprijinim conducerea întreprinderii pentru: a) Realizarea unei gospodării au­xiliare care să contribue la îmbu­nătăţirea mesei la cantină şi redu­cerea pre­ţului de co­t. b) înfiinţarea unui post de prim ajutor. c) Amenajarea unui colţ roşu. Sub conducerea Partidului Mun­citoresc Român, să pornim cu toate forţele noastre şi elan sporit în în­trecere socialistă pentru îndeplini­rea şi depăşirea angajamentelor luate. Fiecare angajament îndeplinit, fiecare succes al nostru, va fi o nouă contribuţie la întărirea lagă­rului păcii, un răspuns hotărît dat aţâţătorilor la războiu. Nici un muncitor neantrenat în întrecerea socialistă! Nici o staţie în afara întrecerii! înainte pentru îndeplinirea şi de­păşirea Planului de Stat pe 1950! Trăiască Confederaţia Generală a Muncii! Trăiască Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central ! Trăiască I. V. Stalin, marele geniu al omenirii muncitoare, conducătorul frontului păcii, eli­beratorul şi prietenul poporului nostru! Au mai lansat chemări la între­cere: muncitorii, tehnicienii, ingi­nerii şi funcţionarii uzinei chimice „Nitramonia“ Făgăraş, către mun­­citorii, tehnicienii, inginerii şi func­­ţionarii din industria chimică; mun­citorii, inginerii, tehnicienii şi func­ţionarii întreprinderii de construc­ţii nr. 2 Sovromconstrucţii, către toţi muncitorii, tehnicienii, ingine­rii şi funcţionarii din întreprinde­rile de construcţii din RPR; mun­citorii, tehnicienii, inginerii şi func­ţionarii Depoului de Locomotive CFR Braşov către toţi muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii din toate Depourile de Locomoţie a CFR, muncitorii, tehnicienii, ingine­­rii şi funcţionarii Atelierelor CFR T. Severin către muncitorii, tehnicie­nii, inginerii şi funcţionarii tuturor Atelierelor CFR din ţară. A apărut Buletinul de Standardizare publicaţie oficială a Comisriunii de Standardizare, Nr. 2 pe Fe­bruarie 1950. Ina farii de studii şi articole expunând diferite probleme în legi­­tură cu standardizarea, atent mimfic prezintă deosebit interes pentru tehnicienii din întreprinderi, prin publi­carea a trei proiecte de standard supuse anchetei publice: petrol pentru tractoare, benzi de oțel laminate la cald, cerneala de tipar. Indicatorul standardelor editate, tabelul rectificărilor de adus standardelor apărute și tabelril amânărilor de intrare în vigoare a standardelor, cuprind de asemenea informațiuni oficiale ce trebuiesc cunoscute de întreprinderile industriale.

Next