Lupta Sibiului, mai 1950 (Anul 7, nr. 227-250)

1950-05-01 / nr. 227

Oameni ai ştiinţei, artei şi literaturii! Ridicaţi la un înalt nivel ştiinţa, arta şi literatura din Republica Populară Romană! Pagjjia 2 __________JAI&BA 818Kttbfa8r_______________________________________AMUL­U — Nr. 227 (1518) căi^ *­ «văi«*«« i-j~ pe drumul im­or importanto realizar» Organizarea şezătorilor literare 'In cadrul mai multor cămine cul­turale săteşti, ca de exemploi la RK Ki­­ail, Turnişor, Setimbăr, Tălmaci, Boiţa, preptan şi în­fiinţarea de cercuri literare fel fa­brici şi şcoli, atât pentru păstra­rea unei legături cât mai strân­­­se cu masele, cât și pentru des­en cetirea de noui talente, a con­stituit deasemenea o preocupare a Filialei limhwwi fietiito­r.rhr. Nu ne îndoim că primind un sprijin binemeritat mai larg din partea Comitetelu Provtizotii, Fî’Sala din Sibiu va putea desfă­şura pe viitor o activitate şi mai rodnică. Consecvente prisrMapkd şi sta­bilit, activitatea din ultimul timp a Căminelor Culturale orăşeneşti a fost legată de faptele sa­l0­ memorările de feheranitate po­litică şi istorică. Programele artistice care au încadrat cele 28 conferinţe au avut numere aderente la proble­mele discutate, întregindu-se prin aceasta caracterul special al fiecărei şezători ţinute. Una din problemele importan­te pentru a cărei rezolvare Sec­ţia Artă şi Cultură a Comitetu­lui Provizoriu Orăşenesc a depus un efort stăruitor, a fost ca prin mijlocirea căminelor culturale să se contribuie la înfrăţirea naţio­nalităţilor conlocuitoare şi duce­rea în comun a luptei pentru cul­turalizarea maselor, pentru socia­lism, pentru pace. Datorită acţiunii întreprinse s’au putut constata în curând efectele aşteptate. Am putea spu­ne că aspectul de astăzi al fe­lului cum se desfăşoară munca artistica-culurală din aceste in­stituţii se prezintă fundamen­­­tal schimbat şi că această muncă se găseşte axată de reali­tăţite tarife» din R. P. fr. au fost ti­părirea broşurii de versuri in efernate tovarăşului Stabil cu pri­lejul astei (ie a 70-a aniversări şi a peenwhii în ver?»ii ..Robftâ­...nCC Im . pa*« au fost citite in lakuaete .şi patru intui de 25.164 cititori. Nu­măru! cărţilor a creecut faţă de luna Decembrie 1949, cu 57­6 exemplare. Cete 16 aparate cuie­­im to­grafie» caure bmiAiWi­ftza pe lângă căminele cu Huna­ie, au dat 165 spectacole în faţa a peste 60.500 spectatori. Datorită grijii şi a Partidului şi Guvernului faţă de creşterea nivelului cultural şi politic al m­­eselor muncitoare, Teatrul de Stat din Sibiu înregistrează rel ac­­tivitatea sa zilnică o serie de în­semnate succese. Nivelul artistic şi ideologic al spectacolelor a continuat să crească. Piese sovie­tice ca „Argila şi porţelan“ de Arvid Grigutiş, „Moştenirea fata­lă“, ce L. Sei­in sau piese progre­siste româneşti ca „Iarbă rea“ de Aurel Baranga și „Caro de pe deal“, au avut întotdeauna săli pline, in total am fost puse în scenă, fel mi mai patru fem­i, nouă premiere, dintre care trei pentru teatru de păpuşi. Numărul spec­tacolelor în ultimele patru luni a fost de 108, iar al spectatorilor de circa 47.000. In acefet­ timp trebuie subliniat succesul pe care îl feiregistreaiză turneul efectuat fie o echipă a Teatrului de Stat in regionala sa compusă din şapte judeţe. Peste tot oamenii minori au făcut o primire căldu­roasă artiştilor sibieni. Filarmonica de Stat continuă şi ea atât să-şi îmbunătăţească pro­ducţiile din punct de vedere ca­litativ cât şi să sporească numă­rul lor. In ultimele patru hini au avut fete concerte lirofonice armane în fiecare săptămână. Dar p­e lângă concertele simfonice din sala Teatrului, Filarmonica de Stat are o bogată activitate muzicală, educativă, în fabrici şi în afară de instituţie, ori de câte ori a fost solicitată. In ulti­mele patru lumi Filarmonica de Stat a pregătit nu mai puţin de 16 concerte simfonice cu un re­pertoriu ales, orientat după prin­cipiul cultiv­ării tezaurului clasic pe de o parte şi popularizării ocm­ipozitorilor sovietici şi ro­mâni, pe de altă parte. Totodată, pentru a satisface cât mai de­plin gustul maselor muncitoare, alte 16 concerte simfonice s’au bucurat de concursul tot atâtor solişti oaspeţi ca: Magda Nicolau, Aihai Constantinescu, George Halmos, Radu Aldulescu, Joset­­te Harau, Valentin Gheorgh­u, etc. O mare atenţie nu a dat de asemea cultivăm gustului musi­cal la mijlocul maselor munci­toare din oraşele feterinate ca de evesniciu: Făgăraş, Mediaş, Sighişoara, Mumie»­ - Vâlcea, Casnăcie, etc. Filarmonica a con­fer­­at deasemenea de 4 ori chiar fer meii­ta diverselor fabrici, iar de 6 ori în cadrul organizaţiilor de masă. Numărul auditorilor din primele patru luni ale anu­lui fel curs se ridică la peste 10.200. Filiala Sibiu a Uniunii Scriito­rilor din R. P. R. precum şi Ce­­nacleul „Orizonturi Noi“, sprijinit ce­mite certuri literare fet­ii­iţa­­te în întreprinderi, au înregistrat deasem­enea succese însemnate. Lucrările citite, discuţiile care au avut fee, contrămie din ec fei ce la o min bună funcţienafre a acestuia. S’au citit în ultimele 4 fern 44 peejîH, 6 fee rări în peoeă îşi însuesc cultura“, aamenborlMce-€iiiiurd­e m oraşul ş* jibleţul S*&»u 3 piese «le teatru. Gafe poama realizări din ultimul timp Fitfelen HxIxÎm a lînnam IVsiu­vi ale danei muncitoare. Astfel, munţii, conduşi de Fai­­­felul Mun­citoresc Român, contribue din plin la 1.«săvârşir­ea revoluţiei cul­­tura­l în plia noastră. Îndruma­tă de Partid, inspirată din glo­rioasa experienţă a Uniunii So­viet­ice, activitatea cultural-ar­tistică din ţara noastră merse un pas cai uriaşele transformăr! revoluţionare în drum spre so­cialism. Nu există domenii­ de activitate în care să nu se fi pro­dus transformări structurale în ceea ce priveşte munca artistică­­culturală. Pătrunzând până în cele mai îndepărtate colţuri,ajun­gând nesurile, revoluţia cultura­lă din ţara noastră este o con­­trib­uţie deosebită pe drumul so­­rialsimihii. Pe acest drum nou, o creştere însemnată a înregistrat activita­tea artistică în masse. Este su­ficient să amintim succesul ob­ţinut de echipele artistice sin­dicale din Sibiu cu ocazia celii de al doilea con­cu­rs de coruri şi echipe de joc. Conştiente de însemnătatea muncii culţu­ ral-ar­tistice, organizaţiile de partid şi sindicate au sprijinit-o serios. Echipe ca ,,Firul Roşu“ din Tăl­măci, TPEIU. Sindicatul Salar­ia­­ţier din învăţământ, Libertatea, etc., au dovedit o creştere can­titativă şi calitativă deosebită. Şi acest succes nu este întâmplător. El se datorează unei munci te­meinice la care a contribuit atât Coniilitu Sindical Judeţean cât şi in­tra­dori artistici. De asemenea, antren­area la concurs a numeroa­se echipe noui ca cea a fabricii ,,Flamura Rom­e“. ..Independen­­ţa“, etc., ale unor sindicate, care până de curând nu activau pe tărâm artistic-cultural, trebuie deasemenea sublimata. În acela­şi timp, în prunele patru luni ale­gereri de al doilea Plan de Stat, au luat fiinţă alte numeroase clu­buri, colţuri roşii şi biblioteci sin­dicale Actualmente 33 oniri muncitoreş­ti şi 13 e­t­ip­­ de dan­suri au pregătit pentru lumi­noasa zi de 1 Mai, un­ bogat şi variat repertoriu reînoit, cu care vor demonstra cu entuziasm în miinetea măreţei sărbători. În vrrrm comportării frumase pe care au avut-o cu ocazia semifi­nalei de la Braşov, corul Sindica­tului matelltaţilor din învăţământ şi echipa de jocuri româneşti a to­neurirderii ..Steaua Runie“ au fost defecţionate spre a se pro­duse fei cadrul etapei lăsate a­ctMîcueswied, la B­ucureşti. Datorită grijei permanente a Partidului de evazi gardă al cla­sei muncitoare pentru ridicarea nivelului cultural al ţărănimii muncitoare, în prifilele pietru­ luni ale celui de al doilea Plan de Stat s’a continuat cu cofreecvenţă şi stăruinţă în activitate, cam­pania de culturalizare meerita de căminele săteşti încă d­u­­­­toamnă. Activitatea acel­or aşe­zăminte, adevărate semănătoare de lumină, a culmwiet insă după primul Congres al Căminelor Culturale, care a avut loc la fteb­­culeşti în luna ianuarie. Au avut loc fei ultimele patru bani 980 şezători duminicale cu circa 190.000 participanţi. Ife capitol special al activităţii culturate, desfăşurate de aceste cămine ffl constitue babtiotecite. Gete 90 fei­­blm­e 1 sătesfi din judeţul nostru dispun astări de 48.828 cărţi, mu ea „s»ciakigama acolo unde lain­ooste «Ic oameni Uniunea Populară Maghiară şi-a înglobat echipa sa culturală Câ­­mioulen Cultural „Ştefan Gheor­­ghi«“ dând reprezentaţii în acest cadru. La Cămin­l „Ilie Pin­­til­ie“ fei a cărui rază de activitate există un apreciabil număr de muncitori maghiari, s’a consti­tuit o echipă de teatru în lim­ba maghiară. In corul Căminu­lui „Ştefan Gheorghiu“ s’au pre­zentat individual elemente corale atât germane cât şi maghiare, activând cu toată stăruinţa. La Căminul „Vasile Roaită“, în ju­rul căruia există foarte mulţi muncitori germani, s’au execu­tat programe în care s’au jucat scenete, s’a recitat şi ste cântat în limba germană. Din aceste scurte constatări­ rezultă clar că munca de lă­murire şi tran­mitare dusă de Sec­ţia Artă -­ C'Tură şi-a avut efec­tul îmbucurător şi că străjuind pe,, aceasta linie dictată de in­teresele clasei muncitoare, pe­ care şi-a luat-o la sarcină, va putea închega o activitate ar­monică şi utilă, în care să cu­prindă şi să cointereseze con­ştient toate naţionalităţile con­­lactatoare făcând parte din ma­rea masă a muncitorimii noastre. Sarcina principală a Muzeului Bruk­enthal a fost aceea de a at­ace cât mai mulţi oameni ai muncii în incinta sa, spre a le face cunoscute operele muzeale de pictură, arheologic şi etnogra­fie. Au fost realizate în total 46 vîrf­e colective, ceea ce reprezintă o depăşire de 100 o/s a planului întocmit. Numărul total al insd­­tatorilor în ciuda sălilor neîn­­t­ăl­zite, a fost de 3.866, în rân­dul cărora s’a dus o campanie de lămurire asupra frumuseţii şi importanţei pieselor expuse şi a interesului d­e a f examinate de un număr cât mai mare de mun­citori. S’a perceput deasemenea redac­tarea unui ghid al pinacotecii în limb® română, fiind trataţi până în prezent 12 pictori. Este demn de menţionat faptul că pentru viitoarea secţie de istorie Si tâ­t Mai de MARSAC­HEI, CU AN ŞI ANI ÎN URMĂ GREI ÎNTÂI MAI FUR ăi SE STRÂNGEA DÂRZA MULŢIME, ŞI PORNEA ŞIRAGURI, ARBORÂND ÎN ÎNĂLŢIME WTERF?«F STEAGURI. AZI, CÂND PATRIA 'MFLOREIFE STEAGUL SUS SE 'NALŢĂ. E PARADĂ: UMSRA-ŞI SCURMĂ MOSCOVA 'n SALVfi VESTEŞtE PE PAVATE DÂRĂ, ÎNTÂI MAI DE VIAŢĂ. ÎNTÂI MAI ŞI PRIMĂVARĂ. MUZICI DEPĂRTATE. PE TRAMVAIE SPURCĂ IARĂ STEAGURI COLORATE. ÎN VĂZDUH, ROŞII BALOANE URCĂ SPRINTENELE, ŞI CA VALUL PE OCEANE !âîişi DRAPELE. Cânta tractoarele de EUGEN GIRONDA CÂNTĂ TRACTOARELE UN CÂNTEC NOU SUB SOARE Şl ŞTERG CU BRAZDE NEGRE SUTE DE RĂZOARE, DUC DRUMUL ÎNAINTE, SPRE VIAŢĂ FERICITĂ Şl CÂNTĂ ZIUA MUNCII, VOIOASĂ, ÎNSORITĂ. CÂNTĂ TRACTOARELE UN CÂNTEC NOU PE­ GGOARE Şl TRACTORIŞTII RÂD, E MARE SĂRBĂTOARE. AZI MASE MARI DE OAMENI DIN LUMEA MUNCITOARE ÎN RÂNDURI STRÂNSE LUPTĂ CA SĂ MENŢIE SOARE PE TOT CE CONSTRUIT -AU, ÎN FABRICI, PE OGOARE. CÂNTĂ TRACTOARELE UN CÂNTEC NOU PE PLAI, E ZIUA LINIŞTITĂ ŞI 'N RÂURI MERG ŢĂRANII, BĂTRÂNI! ÎN TOIEGE ÎŞI POARTĂ VESEL!­ANI! SPRE COLECTIV, TOŢI CÂNTĂ ÎNTÂIA ZI DE MAI. a laruukiâei, la amenajarea cârtiţa tocmai se lucrează, au fost achi­ziţionate încă două tablouri în ulei reprezentând pe Hygea şi Aescuiap. De curând s’a terminat apoi aranjarea cu mobilier şi alte obiecte a secţiei dedicată stilu­lui baroc, în două încăperi adec­vate prin ornamentaţie. In pre­zent se studiază plăcile de te­racotă, broderii şi ţesături din Ardeal din secolul XVII—XVIII. In cinstea zilei de 1 Mai, Mu­zeul Brukenthal a organizat o interesantă prezentare a felului cum au evoluat în timp diversele meşteşuguri în drum spre in­dustria de astăzi. Numeroasele stampe şi cărţi, vor putea edifica pe vizitatori asupra condiţioni­­lor în care se exercitau în trecut aceste meşteşugiri, în special cel al tiparului, compactoria, extrac­ţiile miniere, construcţiile, con­fecţia articolelor de uz personal şi casnic, mijloace şi unelte de care se ajutau aceşti meşteşugari. Muzeul de Istorie Naturală a fost vizitat în ultimele patru luni de un număr de 1698 vizita­tori în 36 grupe. S-au dat 257 consultaţii ştiinţifice elievtilore, profesorilor şi tehnicienilor sil­vici şi agricoli, precum şi specia­­liştilor veniţi din Cluj şi Bucu­reşti spre a consulta colecţiile acestui muzeu în vederea stu­dierii faunei şi florei din R. P. R. S-a înfiinţat apoi pe lângă mu­zeu un observator ornitologic fel cadrul căruia urmează a se stu­dia problemele legate de mişca­rea faunei ornitologice din re­­giiunea Sibiului. Acest obser­­­vator funcţionează în strânsă le­gătură cu Centrala Ornitologi­că de pe lângă Institutul de cer­cetări agronomice din Bucureşti. Cu sprijinul Sindicatului Sala­riaţilor din învăţământ s-a pus apoi baza unui observator de cercetări ştiinţifice la Păltiniş, unde se va studia fauna şi flora regiunilor subalpine şi alpine din munţii Cibinului. Acest observa­tor a fost instalat în cabana Sin­dicatului Salariaţilor din învăţă­mânt şi va începe să funcţioneze de la 1 Mai 1950. Tot în cinstea zilei de 1 Mai Muz­eul de Istorie Naturală a des­chis într-una din sălile Căminu­lui Cultural „Ştefan Gheorghiu“, o expoziţie documentară repre­zentând transformările fizice şi biologice pe pământ, apariţia omului şi a scoarţei pământeşti, în imagini însoţite de explicaţii ştiinţifice. * Din această scurtă prezentare se vede clar amploarea luată de activitatea culturală şi artis­tică în Sibiu. Mişcarea culturală artistică din oraşul nostru este acum mai vie ca niciodată, este mai puternică pentru că este je­­gntă cu rădăcini adânci de po­por, pentru că este condusă şi în­drumată de Partid, care a înar­mat-o ca cea mai înaltă con­cepţie despre lume: marxism­­cenirism­ul. Nouii creatori fac din producţiile lor o armă hotă­râtă. O armă care va învinge moartea spre care vor să ne îm­pingă aţâţătorii la un nou război imperialiştii anglo -americani. Oamenii muncii din Sibiu gă­sesc în manifestările culturale­­artistice un imbold preţios pen­tru îndeplinirea Planului de Stat, n­e­*tru Pace. EUGEN ANDREI

Next