Lupta Sibiului, mai 1950 (Anul 7, nr. 227-250)
1950-05-01 / nr. 227
Oameni ai ştiinţei, artei şi literaturii! Ridicaţi la un înalt nivel ştiinţa, arta şi literatura din Republica Populară Romană! Pagjjia 2 __________JAI&BA 818Kttbfa8r_______________________________________AMULU — Nr. 227 (1518) căi^ * «văi«*«« i-j~ pe drumul imor importanto realizar» Organizarea şezătorilor literare 'In cadrul mai multor cămine culturale săteşti, ca de exemploi la RK Kiail, Turnişor, Setimbăr, Tălmaci, Boiţa, preptan şi înfiinţarea de cercuri literare fel fabrici şi şcoli, atât pentru păstrarea unei legături cât mai strânse cu masele, cât și pentru desen cetirea de noui talente, a constituit deasemenea o preocupare a Filialei limhwwi fietiitor.rhr. Nu ne îndoim că primind un sprijin binemeritat mai larg din partea Comitetelu Provtizotii, Fî’Sala din Sibiu va putea desfăşura pe viitor o activitate şi mai rodnică. Consecvente prisrMapkd şi stabilit, activitatea din ultimul timp a Căminelor Culturale orăşeneşti a fost legată de faptele sal0 memorările de feheranitate politică şi istorică. Programele artistice care au încadrat cele 28 conferinţe au avut numere aderente la problemele discutate, întregindu-se prin aceasta caracterul special al fiecărei şezători ţinute. Una din problemele importante pentru a cărei rezolvare Secţia Artă şi Cultură a Comitetului Provizoriu Orăşenesc a depus un efort stăruitor, a fost ca prin mijlocirea căminelor culturale să se contribuie la înfrăţirea naţionalităţilor conlocuitoare şi ducerea în comun a luptei pentru culturalizarea maselor, pentru socialism, pentru pace. Datorită acţiunii întreprinse s’au putut constata în curând efectele aşteptate. Am putea spune că aspectul de astăzi al felului cum se desfăşoară munca artistica-culurală din aceste instituţii se prezintă fundamental schimbat şi că această muncă se găseşte axată de realităţite tarife» din R. P. fr. au fost tipărirea broşurii de versuri in efernate tovarăşului Stabil cu prilejul astei (ie a 70-a aniversări şi a peenwhii în ver?»ii ..Robftâ...nCC Im . pa*« au fost citite in lakuaete .şi patru intui de 25.164 cititori. Număru! cărţilor a creecut faţă de luna Decembrie 1949, cu 576 exemplare. Cete 16 aparate cuieim tografie» caure bmiAiWiftza pe lângă căminele cu Hunaie, au dat 165 spectacole în faţa a peste 60.500 spectatori. Datorită grijii şi a Partidului şi Guvernului faţă de creşterea nivelului cultural şi politic al meselor muncitoare, Teatrul de Stat din Sibiu înregistrează rel activitatea sa zilnică o serie de însemnate succese. Nivelul artistic şi ideologic al spectacolelor a continuat să crească. Piese sovietice ca „Argila şi porţelan“ de Arvid Grigutiş, „Moştenirea fatală“, ce L. Seiin sau piese progresiste româneşti ca „Iarbă rea“ de Aurel Baranga și „Caro de pe deal“, au avut întotdeauna săli pline, in total am fost puse în scenă, fel mi mai patru femi, nouă premiere, dintre care trei pentru teatru de păpuşi. Numărul spectacolelor în ultimele patru luni a fost de 108, iar al spectatorilor de circa 47.000. In acefet timp trebuie subliniat succesul pe care îl feiregistreaiză turneul efectuat fie o echipă a Teatrului de Stat in regionala sa compusă din şapte judeţe. Peste tot oamenii minori au făcut o primire călduroasă artiştilor sibieni. Filarmonica de Stat continuă şi ea atât să-şi îmbunătăţească producţiile din punct de vedere calitativ cât şi să sporească numărul lor. In ultimele patru hini au avut fete concerte lirofonice armane în fiecare săptămână. Dar pe lângă concertele simfonice din sala Teatrului, Filarmonica de Stat are o bogată activitate muzicală, educativă, în fabrici şi în afară de instituţie, ori de câte ori a fost solicitată. In ultimele patru lumi Filarmonica de Stat a pregătit nu mai puţin de 16 concerte simfonice cu un repertoriu ales, orientat după principiul cultivării tezaurului clasic pe de o parte şi popularizării ocmipozitorilor sovietici şi români, pe de altă parte. Totodată, pentru a satisface cât mai deplin gustul maselor muncitoare, alte 16 concerte simfonice s’au bucurat de concursul tot atâtor solişti oaspeţi ca: Magda Nicolau, Aihai Constantinescu, George Halmos, Radu Aldulescu, Josette Harau, Valentin Gheorghu, etc. O mare atenţie nu a dat de asemea cultivăm gustului musical la mijlocul maselor muncitoare din oraşele feterinate ca de evesniciu: Făgăraş, Mediaş, Sighişoara, Mumie» - Vâlcea, Casnăcie, etc. Filarmonica a conferat deasemenea de 4 ori chiar fer meiita diverselor fabrici, iar de 6 ori în cadrul organizaţiilor de masă. Numărul auditorilor din primele patru luni ale anului fel curs se ridică la peste 10.200. Filiala Sibiu a Uniunii Scriitorilor din R. P. R. precum şi Cenacleul „Orizonturi Noi“, sprijinit cemite certuri literare fetiiiţate în întreprinderi, au înregistrat deasemenea succese însemnate. Lucrările citite, discuţiile care au avut fee, contrămie din ec fei ce la o min bună funcţienafre a acestuia. S’au citit în ultimele 4 fern 44 peejîH, 6 fee rări în peoeă îşi însuesc cultura“, aamenborlMce-€iiiiurde m oraşul ş* jibleţul S*&»u 3 piese «le teatru. Gafe poama realizări din ultimul timp Fitfelen HxIxÎm a lînnam IVsiuvi ale danei muncitoare. Astfel, munţii, conduşi de Faifelul Muncitoresc Român, contribue din plin la 1.«săvârşirea revoluţiei cultural în plia noastră. Îndrumată de Partid, inspirată din glorioasa experienţă a Uniunii Sovietice, activitatea cultural-artistică din ţara noastră merse un pas cai uriaşele transformăr! revoluţionare în drum spre socialism. Nu există domenii de activitate în care să nu se fi produs transformări structurale în ceea ce priveşte munca artisticăculturală. Pătrunzând până în cele mai îndepărtate colţuri,ajungând nesurile, revoluţia culturală din ţara noastră este o contribuţie deosebită pe drumul sorialsimihii. Pe acest drum nou, o creştere însemnată a înregistrat activitatea artistică în masse. Este suficient să amintim succesul obţinut de echipele artistice sindicale din Sibiu cu ocazia celii de al doilea concurs de coruri şi echipe de joc. Conştiente de însemnătatea muncii culţu ral-artistice, organizaţiile de partid şi sindicate au sprijinit-o serios. Echipe ca ,,Firul Roşu“ din Tălmăci, TPEIU. Sindicatul Salariaţier din învăţământ, Libertatea, etc., au dovedit o creştere cantitativă şi calitativă deosebită. Şi acest succes nu este întâmplător. El se datorează unei munci temeinice la care a contribuit atât Coniilitu Sindical Judeţean cât şi intradori artistici. De asemenea, antrenarea la concurs a numeroase echipe noui ca cea a fabricii ,,Flamura Rome“. ..Independenţa“, etc., ale unor sindicate, care până de curând nu activau pe tărâm artistic-cultural, trebuie deasemenea sublimata. În acelaşi timp, în prunele patru luni alegereri de al doilea Plan de Stat, au luat fiinţă alte numeroase cluburi, colţuri roşii şi biblioteci sindicale Actualmente 33 oniri muncitoreşti şi 13 etip de dansuri au pregătit pentru luminoasa zi de 1 Mai, un bogat şi variat repertoriu reînoit, cu care vor demonstra cu entuziasm în miinetea măreţei sărbători. În vrrrm comportării frumase pe care au avut-o cu ocazia semifinalei de la Braşov, corul Sindicatului matelltaţilor din învăţământ şi echipa de jocuri româneşti a toneurirderii ..Steaua Runie“ au fost defecţionate spre a se produse fei cadrul etapei lăsate actMîcueswied, la Bucureşti. Datorită grijei permanente a Partidului de evazi gardă al clasei muncitoare pentru ridicarea nivelului cultural al ţărănimii muncitoare, în prifilele pietru luni ale celui de al doilea Plan de Stat s’a continuat cu cofreecvenţă şi stăruinţă în activitate, campania de culturalizare meerita de căminele săteşti încă dutoamnă. Activitatea acelor aşezăminte, adevărate semănătoare de lumină, a culmwiet insă după primul Congres al Căminelor Culturale, care a avut loc la ftebculeşti în luna ianuarie. Au avut loc fei ultimele patru bani 980 şezători duminicale cu circa 190.000 participanţi. Ife capitol special al activităţii culturate, desfăşurate de aceste cămine ffl constitue babtiotecite. Gete 90 feiblme 1 sătesfi din judeţul nostru dispun astări de 48.828 cărţi, mu ea „s»ciakigama acolo unde lainooste «Ic oameni Uniunea Populară Maghiară şi-a înglobat echipa sa culturală Câmioulen Cultural „Ştefan Gheorghi«“ dând reprezentaţii în acest cadru. La Căminl „Ilie Pintilie“ fei a cărui rază de activitate există un apreciabil număr de muncitori maghiari, s’a constituit o echipă de teatru în limba maghiară. In corul Căminului „Ştefan Gheorghiu“ s’au prezentat individual elemente corale atât germane cât şi maghiare, activând cu toată stăruinţa. La Căminul „Vasile Roaită“, în jurul căruia există foarte mulţi muncitori germani, s’au executat programe în care s’au jucat scenete, s’a recitat şi ste cântat în limba germană. Din aceste scurte constatări rezultă clar că munca de lămurire şi tranmitare dusă de Secţia Artă - C'Tură şi-a avut efectul îmbucurător şi că străjuind pe,, aceasta linie dictată de interesele clasei muncitoare, pe care şi-a luat-o la sarcină, va putea închega o activitate armonică şi utilă, în care să cuprindă şi să cointereseze conştient toate naţionalităţile conlactatoare făcând parte din marea masă a muncitorimii noastre. Sarcina principală a Muzeului Brukenthal a fost aceea de a atace cât mai mulţi oameni ai muncii în incinta sa, spre a le face cunoscute operele muzeale de pictură, arheologic şi etnografie. Au fost realizate în total 46 vîrfe colective, ceea ce reprezintă o depăşire de 100 o/s a planului întocmit. Numărul total al insdtatorilor în ciuda sălilor neîntălzite, a fost de 3.866, în rândul cărora s’a dus o campanie de lămurire asupra frumuseţii şi importanţei pieselor expuse şi a interesului de a f examinate de un număr cât mai mare de muncitori. S’a perceput deasemenea redactarea unui ghid al pinacotecii în limb® română, fiind trataţi până în prezent 12 pictori. Este demn de menţionat faptul că pentru viitoarea secţie de istorie Si tât Mai de MARSACHEI, CU AN ŞI ANI ÎN URMĂ GREI ÎNTÂI MAI FUR ăi SE STRÂNGEA DÂRZA MULŢIME, ŞI PORNEA ŞIRAGURI, ARBORÂND ÎN ÎNĂLŢIME WTERF?«F STEAGURI. AZI, CÂND PATRIA 'MFLOREIFE STEAGUL SUS SE 'NALŢĂ. E PARADĂ: UMSRA-ŞI SCURMĂ MOSCOVA 'n SALVfi VESTEŞtE PE PAVATE DÂRĂ, ÎNTÂI MAI DE VIAŢĂ. ÎNTÂI MAI ŞI PRIMĂVARĂ. MUZICI DEPĂRTATE. PE TRAMVAIE SPURCĂ IARĂ STEAGURI COLORATE. ÎN VĂZDUH, ROŞII BALOANE URCĂ SPRINTENELE, ŞI CA VALUL PE OCEANE !âîişi DRAPELE. Cânta tractoarele de EUGEN GIRONDA CÂNTĂ TRACTOARELE UN CÂNTEC NOU SUB SOARE Şl ŞTERG CU BRAZDE NEGRE SUTE DE RĂZOARE, DUC DRUMUL ÎNAINTE, SPRE VIAŢĂ FERICITĂ Şl CÂNTĂ ZIUA MUNCII, VOIOASĂ, ÎNSORITĂ. CÂNTĂ TRACTOARELE UN CÂNTEC NOU PE GGOARE Şl TRACTORIŞTII RÂD, E MARE SĂRBĂTOARE. AZI MASE MARI DE OAMENI DIN LUMEA MUNCITOARE ÎN RÂNDURI STRÂNSE LUPTĂ CA SĂ MENŢIE SOARE PE TOT CE CONSTRUIT -AU, ÎN FABRICI, PE OGOARE. CÂNTĂ TRACTOARELE UN CÂNTEC NOU PE PLAI, E ZIUA LINIŞTITĂ ŞI 'N RÂURI MERG ŢĂRANII, BĂTRÂNI! ÎN TOIEGE ÎŞI POARTĂ VESEL!ANI! SPRE COLECTIV, TOŢI CÂNTĂ ÎNTÂIA ZI DE MAI. a laruukiâei, la amenajarea cârtiţa tocmai se lucrează, au fost achiziţionate încă două tablouri în ulei reprezentând pe Hygea şi Aescuiap. De curând s’a terminat apoi aranjarea cu mobilier şi alte obiecte a secţiei dedicată stilului baroc, în două încăperi adecvate prin ornamentaţie. In prezent se studiază plăcile de teracotă, broderii şi ţesături din Ardeal din secolul XVII—XVIII. In cinstea zilei de 1 Mai, Muzeul Brukenthal a organizat o interesantă prezentare a felului cum au evoluat în timp diversele meşteşuguri în drum spre industria de astăzi. Numeroasele stampe şi cărţi, vor putea edifica pe vizitatori asupra condiţionilor în care se exercitau în trecut aceste meşteşugiri, în special cel al tiparului, compactoria, extracţiile miniere, construcţiile, confecţia articolelor de uz personal şi casnic, mijloace şi unelte de care se ajutau aceşti meşteşugari. Muzeul de Istorie Naturală a fost vizitat în ultimele patru luni de un număr de 1698 vizitatori în 36 grupe. S-au dat 257 consultaţii ştiinţifice elievtilore, profesorilor şi tehnicienilor silvici şi agricoli, precum şi specialiştilor veniţi din Cluj şi Bucureşti spre a consulta colecţiile acestui muzeu în vederea studierii faunei şi florei din R. P. R. S-a înfiinţat apoi pe lângă muzeu un observator ornitologic fel cadrul căruia urmează a se studia problemele legate de mişcarea faunei ornitologice din regiiunea Sibiului. Acest observator funcţionează în strânsă legătură cu Centrala Ornitologică de pe lângă Institutul de cercetări agronomice din Bucureşti. Cu sprijinul Sindicatului Salariaţilor din învăţământ s-a pus apoi baza unui observator de cercetări ştiinţifice la Păltiniş, unde se va studia fauna şi flora regiunilor subalpine şi alpine din munţii Cibinului. Acest observator a fost instalat în cabana Sindicatului Salariaţilor din învăţământ şi va începe să funcţioneze de la 1 Mai 1950. Tot în cinstea zilei de 1 Mai Muzeul de Istorie Naturală a deschis într-una din sălile Căminului Cultural „Ştefan Gheorghiu“, o expoziţie documentară reprezentând transformările fizice şi biologice pe pământ, apariţia omului şi a scoarţei pământeşti, în imagini însoţite de explicaţii ştiinţifice. * Din această scurtă prezentare se vede clar amploarea luată de activitatea culturală şi artistică în Sibiu. Mişcarea culturală artistică din oraşul nostru este acum mai vie ca niciodată, este mai puternică pentru că este jegntă cu rădăcini adânci de popor, pentru că este condusă şi îndrumată de Partid, care a înarmat-o ca cea mai înaltă concepţie despre lume: marxismcenirismul. Nouii creatori fac din producţiile lor o armă hotărâtă. O armă care va învinge moartea spre care vor să ne împingă aţâţătorii la un nou război imperialiştii anglo -americani. Oamenii muncii din Sibiu găsesc în manifestările culturaleartistice un imbold preţios pentru îndeplinirea Planului de Stat, ne*tru Pace. EUGEN ANDREI