Lupta Sibiului, iunie 1950 (Anul 7, nr. 251-276)

1950-06-11 / nr. 260

Să păşim înainte cu hotărîre­a în luptă pentru pace, pentru viaţă Pacea va învinge războiul, omeni­rea progresistă va împinge in flinte ! istoria spre noui şi I luminoase culmi. Rezoluţia Comite­tului Permanent ai Congresului Partizanilor Păcii, care s’a întrunit în sesiune de curând ]n Londra, Hotărîrea Comitetului Per­manent pentru apărarea păcii din RPR, spun răspicat şi în numele maselor lorgi că sunt şi vor ră­mâne o forţă uriaşă şi puternică în stare să împiedece războiul. încheierea epimpaniei pentru strângerea de semnături în Repu­blica noastră, pe Apelul Comitetu­lui Permanent a­l Partizanilor Păcii, la espt la Stockholm, a prilejuit o trecere în revistă a forţelor păcii, o trecere în revistă a majorităţii sd­robitoare a poporului nostru, dornic de a se avânta prin muncă creatoare spre un viitor luminos, hotărît să înlăture din cale pe toţi cei ce se pun de-a­ curmezişul pro­gresului omenirii. Peste zece milioane de semnături în ţara noastră, peste o sută de milioane în lumea întreagă, iată hotărîrea politică plină de forţă şi conştienţă a acelei părţi din ome­nire care a aruncat sămânţa păcii în mijlocul svârcolirilor criminale ale imperialiştilor, condamnaţi de istorie la inevitabilă pieire. In van încercau imperialiştii să dovedească că uripşa acţiune pentru pace din lume este o „chestiune interesând doar pe comunişti“. 17.000 de comitete pentru pace şi 10.000.000 semnături în Republica noastră este un răspuns dat aţâţă­torilor la războaie. In judeţul nostru au semnat 138.027 oameni cinstiţi ţie apelul ce cheamă la luptă pen­­t­ru pace. Da, este fidevârat că la noi şi in lumea întreagă, comuniştii, avantgardişti ai omenirii munci­toare, s’au pus în fruntea acţiunii pentru pape. Comuniştii sunt ceea ce are omenire­a mai bun, sunt avantgardiştii­ istoriei, sunt cei ce prin lupta lor consecventă şi or­ganizată, luptă pentru onoarea, binele şi liber­tatea omenirii. Ei au fost şi sunt aceia cărora le revine sarcina de a mobiliza masele induse în eroare de otrava propagandei războinice, la luptă pentru pace. Masele au înţeles că pasivitatea lor serveşte scopurilor imperialiste. Masele ştiu acum că luarea de po­ziţie fermă contra celor ce urzesc planuri războinice, înseamnă primul pas hotărîtor spre înfrângerea duşmanului. Oamenii muncii din lumea întreagă înfierează cu in­dignare spravolniciile imperialişti­lor. Ei cunosc cauza­ destituirii lui Joliot-Curie, a condamnării eroinei Raymonde Dieu, care s’a aruncat în faţa trenului încărcat cu muniţii, cauza trimiterii în judecată a lui Eugenie Cotton. Ei ştiu că „vina“ acestora şi a altor luptători pro­gresişti prigoniţi este că se opun cu mintea, cu inima, cu trupul, deslănţuirii unui măcel mondial. „Jurăm să rămânem soldaţi ai păcii“, au declarat 35 de recniţi din oraşul Bordeaux, care au semnat Apelul sesiunii de la Stockholm. Sute de muncitori din Rotterdam, ajutaţi de soţiile lor, au rupt cor­donul format din poliţişti pentru ca să împiedice descărcarea arma­mentului american, sosit în acest port la începutul lunii trecute. 105 fruntaşi politici din Sirip au trimis la ONU o srisopie în care cer interzicerea bombei ptomise. „Jurăm solemn că vom lupta cu abnegaţie pentru prietenia inde­structibilă dintre poporul japonez şi popoarele Uniunii Sovietice, pentru că numai această prietenie poate aduce poporului nostru feri­cire, independenţă naţională şi pace, libertate şi democraţie“, spun într’o scrisoare colectivă, adresată lui I. V. Stalin cei 66.434 de pri­zonieri de războiu japonezi repa­­triaţi din Uniunea Sovietică. Fapte şi acţiuni din lumea în­treagă, mişcări tot mai puternice, demonstraţii tot mai hotărîte do­vedesc că bărbaţi cinstiţi, m­ame, copii, tineri şi bătrâni se alătură frontului partizanilor păcii, recunos­când în fruntea acestuia Uniunea Sovietică, ţara cea mai consecventă şi cea mai neclintită în lupta pen­tru pace. Comitetele noastre de luptă pen­tru pace au pornit la lucru, lă­murind, mobilizând şi formând din fiecare om cinstit un luptător pen­tru pace. Combativitatea oamenilor muncii creşte pe zi ce trece, odată cu tre­zirea conştiinţei lor de oameni cinstiţi, până acum nelămuriţi sau induşi în eroare. Zamfir Nicolae, om­­ de serviciu la Biroul ptasatului militar al Statelor Unite din Bucu­reşti, a dat pe faţă, fără preget, faptul că diplom­aţii americani au încercat să facă să dispară lăzi cu muniţii compromiţătoare. Zamfir Nicolae a săvârşit un act patriotic. El şi milioane de oameni cinstiţi ca el, vor şti cum să interpreteze cuvintele lui Tito, rostite la ordinul stăpânilor săi, la Voce a Americi. El, şi alţii, ştiu că atunci când Tito spune că întreaga campanie pentru pace este „fără sens“,­ tră­dătorul poporului iugoslav este in­terpretul acelora care încearcă în van să camufleze cursa de înarmare a repeţiunii mondiale în frunte cu Statele Unite ale Americii. Oamenii muncii din lumea întreagă, de orie® neam, de orice credinţă, de orice culoare, au învăţat să-şi cunoască duşmanul. El este unul şi acelaşi, imperialismul setos de câştig cu orice preţ şi întotdeauna de pe spinarea maselor. Noi oamenii muncii din Repu­blica Populară Română, dăm un răspuns hotărît celor ce întunecă­rarea cu ameninţări criminale. Noi de aici răspundem muncind în fa­brici pentru o producţie sporită, pe ogoare, pentru o recoltă îmbelşu­gată, în şcoli, iepu­re, cămine, pen­tru o ştiinţă adevărată. Semănătorilor de moarte le opunem munca noastră creatoare de viaţă, lupta noastră a oamenilor muncii din lumea întreagă, care în frunte cu invincibila Ţară a Socialismului vom câştiga bătălia pentru pace. Comitetul de luptă pentru apărarea păcii Sectorul­ui Centru—Sibiu organizează în ziua de 11 iunie, orele 11 a. m., în sala Teatrului de Stat, o mare manifestaţie în cadrul Luptei pentru pace Cu această ocazie se va conferenţia despre „Lupta pentru apărarea păcii“. Conferinţa va fi urmată de un bogat pro­gram artistic alcătuit din coruri, recitări și muzică,­­ opere originale ale autorilor și compozitorilor locali. Intrarea liberă. fROLEIAftl Difi TOATE UBITMA! SI­BI­ULNI ORQHM AL COMITETULUI JUU.PMR SIBIU $1 fll COMITETULUI PROVIZORIU JUDETEAN SI ORĂȘENESC Anul II (VII) — Wt. 260 (1551) Duminecă 11 Lume 1950 4 pagini 4 Lei Zorile unei noui zile de muncă de abia se iviseră şi din toate colţurile oraşului muncitorii se îndreptau spre locurile de muncă. La orele 5 dimineaţa grupuri de muncitori şi funcţionari se în­dreptau spre staţiile de tramvaie sau locul de aşteptare al maşini­lor pentru a fi duşi la fabricile, uzinele, Întreprinderile sau insti­tuţiile la care fiecare lucrează. Muncitorii de la IMS Sibiu, au venit cu excepţia câtorva ca: Mihai Pantea, Elena Ciucu, Au­rora Forsea, Paul Iliescu, Iosif Gregor, toţi mai de dimineaţă. La orele 6 au început lucrul. Voinţa de muncă a muncitorilor, odată cu începerea lucrului, se împleteşte cu zumzetul motoare­lor şi sgomotul strungurilor. Fie­care muncitor de aci ştie ce are de făcut. Strungarii Maier Fried­rich şi Miron Negrila, tâmplarul Gheorghe Barac, lăcătuşul Nico­­lae Sbârcea şi Ion Zeicu, rotarul Nicolae Dojea, angrenaţi în în­treceri socialiste, izbutesc să din ceas de ceas produse de bună calitate şi totodată să depăşească normele cu peste 500­0. Un nu­măr de peste 40 muncitori lu­crează acum la reparaţia maşini­lor agricole necesare în campania de strângere a recoltei Aceşti muncitori nu precupeţesc niciuun moment din timpul lor liber şi pentru a-şi îndeplini angajamen­tul luat de a da până la 17 iunie gata 14 secerători legători şi 5 cositoare, ei muncesc cu multă râvnă. Eforturile muncitorilor de la IMS în repararea unui important număr de maşini agricole, fără a stingheri îndeplinirea planului, trebue să fie uun exemplu bun pentru toţi ceilalţi muncitori, aşa cum de altfel muncitorii şi func­ţionarii ce au întârziat în ziua de 9 iunie constitue un exemplu rău. Lipsurile relatate trebuiesc remediate în interesul bunului mers al producţiei în toate sec­ţiile şi birourile întreprinderii IMS Sibiu. Sprijinind lupta pentru o recoltă îmbelşugată Muncitorii metalurgişti de la I. M. S. Sibiu repară uneltele agreole ale ţărănimii muncitoare Un grup de ţârani muncitori din regiunea Făgăraşului in vizita la gospodăriile agricole colective din Şelimbar şi Apaldul de Sus, jud. Sibeiu Un grup de 30 de membri ai gospodă­riei agricole recent înfiinţată din co­muna Noul-Român jud. Făgăraş, şi-au luat răgazul să viziteze gospodăriile a­­gricole colective înfiinţate în comunele din judeţul Sibiu. Imbrăcaţ, în haine de sărbătoare, cu drapele şi cu lozinci mobilizatoare, cei treizeci de ţărani muncitori, din Noul­ Român, au fost primiţi la Comitetul de Partid Judeţean Sibiu, în dimi­neaţa zilei de joi, 8 iunie a. c., de unde s-au deplasat la Gospodăria Agri­colă Colectivă „6 Martie”, din Şelim­­băr Sibiu. La sosirea în raionul Gospodăriei de la Şelimbăr, ţăranii muncitori de la Valea Oltului au fost întâmplaţi de către colectivul de conducere al unităţii co­lective locale, în frunte cu tov. I. Dia­­conescu, organizatorul de Partid şi de tov. Alex. Brudariu, brigadier, de faţă fiind reprezentanţii Comitetului Provi­zoriu al comunei şi ai organizaţiilor de masă. .După ce a vizitat întregul inventar imobil şi mobil al raionului gospodă­riei colective, grupul de ţărani mun­citori dela Noul Român s’a interesat înde­aproape de latura practică a metode­lor pe baza cărora se desfăşoară muncă, criteriile de retribuire a membrilor din colect­e, insistân - se asupra resurselor de venit pe care şi le-a organizat unitatea. Crescătoria de păsări —­inîţâart la cele 300 bucă­ţi pui produşi de cloci­­toarea artificială dela Sălişte — a re­ţinut în deosebi atenţia delegaţiei de ţă­rani făgărăşeni, care s’au convins pe deplin de grija pe care Partidul o are faţă de problema creării resurselor de venit pe seama ţărănimii muncitoare por­­nită pe drumul muncii în colectiv. La Gospodăria Agricolă Colectivă „Brazdă Nouă” din Apaldul de Sus, pe care au vizitat-o în aceeaşi zi, cei 30 delegaţi ai unităţii de la Noul Român au arătat un deosebit interes faţă de o altă resursă de venit p­e care colec­tivul şi-a creat-o abia de câteva săp­tămâni — stupina, cu cele 50 poşniţe sistematice, parte închiriate, parte con­struite în atelierul de tâmplări pro­priu. La despărţire un reprezentant al gru­pului de ţărani muncitori din jud. Fă­găraş s-a adresat ţăranilor muncitori din cele două gospodării agricole colective sibiene cu următoarele cuvinte: — „Pentru la anul vă provocăm la întrecere, cu cel mai frumos grâu în­spicat, cu stupina și cu crescătoria de orătănii... Să le arătăm chiaburilor de ceea ce sunt în stare cei din colec­tive”. Muncitorii constructori de pe şantierul amenajări a întreprinderii de Construcţii Nr. 5, Sibiu aplică cu bune rezultate metodele sovietice * de zidărit Muncitorii de la Intrepri­nd­erea de Construcţii Nr. 5 din Sibiu — şan­tierul amenajări­i au aplicat în cursul zilei de 9 iunie a. c., pentru a doua oră în acest an, metoda sovietică de zidărie. Muncitorii constructori de pe acest şantier s’au constituit în trei echipe formate din câte oun zidar şi doi ucenici. Echipa I-p este formată din to­varăşii Beer Andrei, Ioan Gh. şi Mohoru­d Fr­iederich, echipa două din tovarăşii Köber Iosif, Petre Badiu şi Bulion Alfred, iar echipa a treia din Andrei Repenauier, Iosif Huber şi Martin Albrecht. In cadrul întrecerii socialiste por­nită între cele trei echipe, s-a evi­denţiat în mod deosebit echipa I-a, condusă de tov. Beer Andrei, care a depăşit norma cu 89 p­ 0. Echipa II-a şi a III-a au depăşit normele în prima zi a aplicării acestei avansate metode de muncă cu 84 °o • Aplicând metodele sovietice de muncă, muncitorii constructori si­bienii contribuie la lupta pentru în­deplinirea Plimului de Stat şi la apăirea p­ăcii, îmbuna­ti­ţindu - şi în acelaşi timp nivelul de viaţă prin plusul de câştig realizat prin de­păşirea normelor. Gospodăria agroviticolă de Stat din comuna Apaldul de Sus, judeţul S­iiu In clişeu, brigada l-a condusă de tov. Kalerna Stefan’, la săpatul viei

Next