Lupta Sibiului, octombrie 1950 (Anul 7, nr. 354-379)

1950-10-01 / nr. 354

IUL. 2005 Gospodariile agricole colective cin Regiunea Sibiu pe d­rumul prosperităţii şi multă bucu­­rie au primit ţăra­nii muncitori din fostul iid'61. Sibiu vestea înfiinţării in luli 1949, a primei gospodării Agricole­ Colecti­ve, la Turnişor. . Nu întâmplător acest®! pripe Gospodării Agricole colective i s’a dat numirea de „Zorile”. Intr’adevăr, odată cu v­oia în­fiinţării Gospodăriei pela Tur­ti­­sor, zori nou­i şi Imn Pioase, ’au deschis pentru toți ţăranii mun­citori din această­ regiune, ca­re vedeau cupa se apropie cu paşi repezi sorocul împlinirii vi­sului de vo­u­­uri: îngenunchierea definitivă a chiaburimii exploa- tatoare şi păşirea pe calea cea nouă a bunei stări, lipsită de mizerie şi sărăcie; înfiinţarea în Iulie 19­19 a primei Gospodării Agricole Co­lective in fostul judeţ Sibiu — alături de celelalte patru, de la Luna de Jos — Cluj, Zăbrani- Arad, Răşcani-Vaslui şi Laslea Târnava Mare, işi găseşte punc­tul de plecare în Rezoluţia şe­dinţei plenare a CC al PMR din 3—5 Martie acelaşi an. Această Rezoluţie Casa sarcinile Parti­dului in lupta pentru întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, în sco­pul transformării socialiste a agriculturii. „Acolo unde ţăranii săraci şi mijlocaşi­­ preciza Rezoluţia vor fi hotărîţi de a trece la or­ganizarea socialistă a agricul­turii şi unde vor exista cele mai bune condiţiuni tehnice pentru aceasta, se va putea organiza, la­ început, un număr restrâns de gospodării agricole colec­tive”, şi Rezoluţia arăta mai de­parte ca „aceste prime gospodă­rii agricole colective vor avea rolul unor­ gospodării colective model”. Aşa­dar le revenea sarcina, primelor gospodării colective, de a constitui un­ mijloc pentru a arăta concret, cu fapte, supe­rioritatea lor asupra gospodă­riilor agricole particulare. Dar, înfiinţarea gospodăriilor agricole colective mai constituia şi un nou sprijin pe care clasa muncitoare şi Partidul ei în­ţelegea să-l dea ţărănimii mun­citoare, în vederea trecerii ei la o producţie de tip superior, capabilă să o smulgă din mi­zeria, în care o aruncase regimu­rile trecute de cruntă exploa­tare. încă de la înfiinţarea sa, Par­tidul Comunist Român şi-a dat seama că numai alianţa între cei ce muncesc la oraşe şi sate chezăşueşte viitorul fericit al poporului muncitor, şi că acest lucru nu este cu putinţa decât printr’o hotărîtă luptă pentru lichida­ea elementelor exploata­toare şi îngrădirea tot mai as­cuţită a ci­­aburilor. Gospodăriile agricole colec­tive înfiinţate şi pe cale de a se înfiinţa, vor arăta ţărănimii să­race şi mijlocaşe că singura cale de aşi construi o viaţa mai bu­nă — lipsită de nevoile apăsă­toare pe care le naşte continuu cultivarea pământului cu mij­loace învechite în gospodăriile individuale — este calea colec­tivizării agriculturii. Colectiviza­rea agriculturii est©, într’adevăr singura cale în măsură să dea putinţă pentru o mai intensă cultură a pămân­tului, storcându-i acestuia cât mai multe roade şi de o cât mai bună calitate. Numai socializarea agricultu­rii va pune ţărănimea munci­toare în situaţia de a da mun­citorimii dela oraş şi statului nostru, cantităţile de cereale ne­cesare unei bune aprovizionări, precum şi plante industriale ne­cesare unei sporite producţii in­dustriale. La rândul ei —­ împli­nind aceste sarcini — ţărăni­mea muncitoare va putea bene­ficia de o producţie sporită de bunuri industriale de tot felul, de care are absolută nevoie. Atât pentru ţăranii muncitori din Regiunea Sibiu, cât şi pen­tru întreaga ţărănime munci­toare din RPR, problema con­struirii socialismului în agri­cultură este strâns legată de problema eliberării de sub ju­gul oricărei forme de exploa­tare chiabur’ească. De acest adevăr şi-au dat seama mulţi ţărani săraci şi mijlocaşi din regiunea Il­­ Iu, care s’au înscris în primele şi următoarele gospodării agrico­le Colective, azi în număr de 54 pe întreg cuprinsul regiunii. Gospodăriile agricole colec­tive, ca cea dela Turnişor şi Selimbăr — raionul Sibiu, Apal­dul de sus, — raionul Sebeş, Laslea-raionul Sighişoara sau Hosman raionul Agnita,etc., au luat fiinţă după ce membrii au fost pe deplin lămuriţi de fo­loasele ce­ le vor avea de pe urma muncii în colectiv cu mijloace mecanizate şi cu spri­jinul larg al Partidului, al Gu­vernului şi al întreprinderilor patronale. Rezultatul? Gospodăriile a­­­gricole colective înfiinţate in Regiunea Sibiu se află pe calea progresului, înregistrând o pro­ducţie de grâu la hectar ne mai­întâlnită până acum, creindu-şi noui şi importante resurse de venit şi asigurând o justă răs­plătire a zilelor-muncă. La Hos­man, din raionul Agnita, chiar după unele calcule preliminarii, îi revine în medie fiecărui mem­bru pentru o zi-muncă peste 1000 lei în produse şi bani. Iată pentru ce nu întâmplător la Turnişor alte 21 familii de ţă­rani muncitori — cerând — au fost primite în rândurile mem­brilor gospodăriei agricole colec­tive. Păşind pe acest drum, ţără­nimea muncitoare ştie că va avea o îndrumare permanentă din partea Partidului, un nepre­cupeţit sprijin din partea Gu­vernului şi al oamenilor mun­cii de la oraşe şi că numai astfel va putea să scape de mizerie şi sărăcie. Peste 1.500.000 lei economii la uzinele „Nitramonia“ din Fagaras La uzinele „Nitramonia” din făgăraş, un colectiv de ingineri şi subingineri îndrumaţi şi spri­jiniţi de comitetul de Partid, au făcut o inovaţie. După lungi şi minuţioase în­cercări ing. Banca Dumitru, subingner Suciu Aurel, şi Irancă Constantin, au folosit pentru fabricarea cleiurilor şi lacurilor acetat de butii car­e până în prezent nu era întrebuin­ţat la această fabricaţie. Această, materie se găseşte din abundenţă la noi în ţară şi este cu mult mai ieftină decât celelalte materii care se între­buinţau la fabricarea cleiului şi lacurilor. Prin această inovaţie s-au rea­lizat economii de lei 1.664.433 lei. PAUNESCU DUMITRU corespw SIBIULUI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR SIBIU $1 AL COMITETULUI PROVIZORIU REGIONAL Ana) U ( VII) —­­Nr. 354 1645 Duminecă 1 Oct. 1950 4 pagini 4 Lei In anii 1946—1950 în URSS suma totală a creditelor acordate pentru construirea de locuinţe individuale a depăşit 3.000.000.000 ruble MOSCOVA, 30 (Agerpres). — Potrivit datelor publicate de Banca Centrală Comunală a URSS, suprafaţa­ locuinţelor in­dividuale construite de către oamenii muncii din URSS pe baza creditelor primite din par­tea Statului în cursul anilor 1946—1950, a depăşit cu mult nivelul de 12.000.000 metri pă­traţi prevăzut de Planul Cinci­nal Stalinist de după războiu. In aceşti ani, suma totală a creditelor acordate în acest scop a depăşit 8.000.000.000 ruble. In Uniunea­ Sovietică au fost create cele mai bune condiţii pentru oamenii muncii care-şi construesc locuinţe individuale. In afară de creditele acordate pe termen lung (de la 7 la 10 ani), oamenii muncii primesc din par­tea Statului tot felul de mate­riale de construcţii. De aseme­nea, Sovietele locale de depu­taţi ai oamenilor muncii repar­tizează gratuit loturi de pământ celor care vor să-şi construiască locuinţe individuale. Gospodăriei Agricola de Stat „Gh. Coşbuc" Mediaş a terminat însămânţările de toamnă rândurilor încluşi­Gospodăria Agricolă de Stat „Gh. Coşbuc“ Mediaş a termi­nat însămânţările în ziua de 27 Septemvrie. Au fost însă­mânţate cu grâu de toamnă 280 sovietică sate. De asemenea, s-au mai însă­mânţat 20 ha cu borceag de toamnă, necesar hranei vitelor. Secţia IV „Vajdahaszy“ a terminat prima însămânţările la 25 Septemvrie a. c., adică cu 5 zile înainte, datorită elanului muncitorilor şi mai bunei pre­gătiri a terenului, reuşind că până la 27 Septemvrie să reali­zeze şi sarcina din plan majo­rată dela 65 h­a la 72 ha. ha, din care 50 ha după metoda Comuna Copşa-Mică fruntaşa in campania însămânţărilor Ţăranii muncitori din raionul­­ secară şi 20 ha borceag de Mediaş, mobilizaţi de organiza-­ toamnă în sectorul de Stat, iar ţiile de bază şi comitetele pro­vizorii comunale, iau parte cu însufleţire in muncă la îndepli­nirea la timp şi în bune condi­ţiuni a campaniei însâmânţări­­lor de toamnă. Până la 27 Septemvrie au fost însămânţate 521 ha grâu, 20 ha în sectorul particular 260 ha grâu, 32 ha secară şi 1 ha bor­ceag, în frunte fiind comunele Copşa Mică cu 24 ha grâu însă­mânţate, Soroştin cu 21 ha şi Richiş cu 5 ha. Comitetele provizorii comu­nale trebue să intensifice munca de mobilizare a ţăranilor mun­citori pentru îndeplinirea la timp a planului însămânţărilor de toamnă şi în acelaşi timp să menţină legătură strânsă cu Co­mitetul Provizoriu Raional Me­diaş, comunicând la timp rezul­tatele campaniei pentru a fi cefu­ralizittd.. • ••V­­A. GR­ECU Hotărîrea Consiliului de Mân­dtri pentru stab­ila preţurilor plafon de achiziţie şi preţurilor da vânzare cu aminuntul pentru unele produse agricole şi pentru reg­emen­tarea corner­ţa­ui cu aceste produse ART. 1. — Preţurile plafon de cumpărare pentru cartofi, ceapă, fa­sole, mazăre şi linte, achiziţionate de organele Statului şi organizaţiile cooperatiste din cantităţile rămase Felul Fasole comună Fasole ouşoară d) Mazăre boabe, uscată: — lei 15 kgr. — preţ­ unic pe întreaga ţară. e) Linte boabe,­ uscată: — lei 20 kgr. — preţ unic pe întreaga ţară. ART. 2. — Preţurile de vânzare cu amănuntul (la consumator), pen­tru produsele prevăzute la art. 1 de mai sus, se stabilesc după cum urmează: a) Cartofi: — din cota obligatorie — lei 5 kgr., în întreaga ţară; — din achiziţii — lei 7 kgr. în regiunile Suceava, Bacău, Stalin şi Sibiu şi lei 6 kgr. în restul ţării. b) Ceapa de apă: lei 12 kgr.; ceapa de arpagic lei 14 kgr. — pre­ţuri unice pe întreaga ţară. c) Fasole boabe, uscată: — fasole comună, lei 20 kgr., fa­sole ouşoară lei 25 kgr. — preţuri unice pe întreaga ţară. d) Mazăre boabe, uscată: — lei 22 kgr. — preţ unic pe întreaga ţară. e) Linie boabe, uscată, lei 25 kgr. — preţ unic pe întreaga ţară. ART. 3. — Rabaturile comerciale ale unităţilor comerciale ale Statu­lui şi celor cooperatiste se stabilesc după cum urmează: a) Cartofi din cota obligatorie producătorilor după predarea cote­lor obligatorii se stabilesc după cum urm­ează: a) Cartofi, calitatea I lei 5 kgr., MOLDOVA MUNTENIA lei 16 kgr. lei 15 kgr. lei 14 kgr. lei 13 kgr. b) Cartofi din achiziţii 18,/o; c) Ceapă 25°/o; d) Fasole, mazăre şi linte 20',/o. ART. 4. — Cotele de perisabili­tate incluse în rabaturile comerciale nu vor putea depăşi la cartofi la/o, la ceapă 1.500 m, la fasole, mazăre şi linte O.SOo/o, din preţurile de vân­zare cu amănuntul. ART. 5. — Achiziţiile centralizate, făcute de organele Statului şi or­ga­­nizaţiile cooperatiste, se pot face simultan cu operaţiunile de colec­tare ale Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, în aceleaşi localităţi, dar numai dela producătorii care fac dovadă că au predat cotele obligatorii, sau au fost scutiţi de predarea acestor cote. ART. 6. — Cumpărările direct dela producător in scopul revânzări pro­duselor agricole prevăzute în pre­zenta Hotărîre se vor face mimai de către organele Statului și organiza­țiile cooperatiste. ART. 7. — Ministerul Comerțului Interior, în colaborare cu Centrocoop și Comitetele Provizorii ale Sfaturi­lor Populare, va lua toate măsurile necesare, folosind toate mijloacele posibile, pentru asigurarea unei cat mai bune desfaceri feţ consalitarism­ a calitatea II lei 4 kgr., calitatea 111 lei 3 kgr. b) Ceapă: ceapa de apă lei 0 kgr., ceapa de arpagic lei 11 kgr. e) Fasole boabe uscată: RESTUL ŢĂRII lei 16 kgr. lei 20 kgr. produselor menţionate in hiptărirea de faţă. ART. 8. — Preţurile de vânzare cu amănuntul pentru cartofi, ceapă, fasole, mazăre şi linte, practicate în­­ comerţul particular, precum şi de către producătorii care desfac aceste produse direct la consumatori nu vor putea depăşi preţurile cu amănuntul stabilite prin art. 2 al Hotărîrii de faţă. ART. 9. — Pentru încurajarea pro­ducătorilor care isi desfac produsele de mai sus rămase disponibile după predarea cotelor obligatorii direct , piaţă, aceştia vor fi scutiţi de taxa de piaţă la vânzarea acestor pro­duse. ART. 10. — In vederea asigurări condiţiunilor de higiena şi sănătate pentru massa consumatorilor precum și în vederea împiedicării speculei producătorii vor desface produsele prevăzute in prezenta Hotărîre nu­mai în pieţele şi oboarele publice. ART. 11. — Comitetele Provizorii ale Sfaturilor Populare sunt obligate: a) să organizeze controlul respec­tării din partea producătorilor a o­­bligației de a preda cotele obliga­torii, înainte de a contracta vânzări din cota liberă; b) să organizeze comtroled reepsc­­{Qwtmea*e în pagina £♦)

Next