Lupta Sibiului, iunie 1952 (Anul 9, nr. 2154-2178)

1952-06-11 / nr. 2162

PROLETART DTM TOATE TARILE. UNITI-VAI rff I BJI O LU 1 ORGAN AL CO MITE TU L­UI RE­G IO NAL'PMRS IBI II SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul IX — MNr. 2162 Miercuri, 11 Iunie 1952 ! 4 pagini - 20 bani Patru ani de la naţionalizare Se împlinesc astăzi 4 ani de când clasa muncitoare condusă de partid, a smuls din mâinile capitaliştilor ex­ploatatori principalele mijloace de pro­ducţie industrială. Actul revoluţionar al naţionalizării, pe lângă faptul că a dat o lovitură de moarte elemente­lor capitaliste de la noi, a retezat ten­taculele caracatiţei imperialiste care in cârdăşie cu burghezia română aca­parase cele mai importante ramuri ale economiei naţionale şi a deschis mili­oanelor de oameni ai muncii drumul spre culmile socialismului. In regiunea noastră, muncitoarele de la fosta fabrică Româno-Fir sau muncitorii de la exploatarea forestieră Feltrineri din Tălmaciu, au simţit din plin exploatarea capitaliştilor străini englezi şi italieni, ale căror capitaluri investite în aceste întreprinderi creş­teau mereu. La fel de mizeră era şi viaţa muncitorilor din celelalte între­prinderi, indiferent dacă exploatatorul era Rieger, Datky sau Fulea. Zeci de ani, capitaliştii străini şi băştinaşi­­ au supt ca lipitorile bogăţiile ţării noastre şi vlaţa muncitorilor, care ro­boteau din zori până noaptea târziu pentru un salariu mizer. 23 August 1944 a însemnat zorile unei vieţi noi. Glorioasele Armate So­vietice au eliberat poporul nostru de sub jugul fascist. Poporul muncitor a rupt cătuşele iar de aici înainte clasa muncitoare a pornit pe drumul con­struirii socialismului în ţara noastră, pe drumul făuririi unui trai fericit. Un pas uriaş pe drumul trasat de partid, pe drumul care deschide noi posibilităţi economice patriei noastre, l-am făcut în ziua de 11 iunie 1948, când au fost alungate pentru totdea­una din întreprinderi elementele capi­taliste, şi s’a creat primul şi cel mai important sector socialist al economiei noastre naţionale, sectorul industriei socialiste, în baza desvoltării căruia progresează întreaga economie a ţării. In cuvântarea pe care a ţinut-o la data de 11 iunie 1948 în faţa Marii Adunări Naţionale, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus printre altele: „Trecerea celei mai importante părţi a mijloacelor de producţie in mâna sta­tului este o necesitate, deoarece aceste arme economice se smulg din mâinile acelora de la care am smuls armele politice". Oamenii muncii nu mai lucrează pentru interesele străine ale capita­liştilor Ei îşi gospodăresc acum cu chibzuinţă avutul pe care cu atâta trudă l-au clădit odinioară pentru stă­pâni şi în posesia căruia au intrat la 11 Iunie 1948. Participarea activă a tuturor muncitorilor la problemele mari ce s’au pus încă dela început în pri­vinţa gospodăririi întreprinderilor so­cialiste de tip nou, s’a manifestat multilateral şi cu entuziasm. Munci­torii ştiu că tot ce clădesc aparţine poporului şi contribue intens la în­tărirea lagărului păcii din care facem parte. Avântul lor creator nu cunoaşte margini şi greutăţi care să le stăvi­lească entuziasmul în muncă. în 1948, la data naţionalizării, în­treprinderile aveau pierderi pe în­treaga ţară în valoare totală de 5.612 milioane lei, datorită sabotajului organizat de capitalişti. După alunga­rea acestora în numai 6 luni, între­prinderile respective obţinuseră bene­ficii de 2.156 milioane lei. In regiunea noastră, ca în întreaga ţară, starea industriei era mult înapo­iată. Este suficient să amintim fabri­­catele neînsemnate din Cisnădie, unde condiţiile de muncă erau cu totul r­e­­corespunzătoare, iar capacitatea lor de producţie era mică. Astăzi în Cis­nădie avem întreprinderi mari şi ele continuă să crească. Una dintre între­prinderile cisnădiene, Mătasea Roşie, figurează printre fabricile care deţin titlul de fruntaşe în ramura textilă iar o serie de alte întreprinderi din acest centru textil luptă pentru acea­stă distincţie. In Sighişoara deasemeni câteva fa­­bricate cu utilaj neîndestulător au de­venit prin comasare o întreprindere socialistă puternică iar la Mediaş în­treprinderea „Vasia Vasilescu" s-a des­­voltat de 3 ori faţă de stadiul în care se afla la data naţionalizării. O serie de alte întreprinderi mărunte, astăzi nu mai sunt de recunoscut: uzina Independenta, fosta fabrică Rieger, a crescut de 3 ori în decursul acestor 4 ani şi produce o serie de maşini şi unelte care nu se fabricau în ţara noastră. Progrese mari au înregistrat şi întreprinderile Metalurgica, Balanţa, Virola, Elastic, etc. O serie de şan­tiere noi, transformă locuri pustii în oraşe muncitoreşti. Sectorul socialist al industriei creşte continuu, el devenind sursa principală de venituri a statului nostru de de­mocraţie populară. Aceasta este po­sibil tocmai datorită faptului că spre deosebire de producţia în sistemul ca­pitalist, la baza producţiei în sistemul socialist stă planificarea. Pretutindeni, în freamătul acesta al vieţii noi, ajutorul poporului sovietic este nelimitat. Sovromurile, expresia cea mai adâncă a acestui ajutor, aduc patriei și poporului muncitor un deo­sebit sprijin. Din Uniunea Sovietică, țara constructorilor comunismului, în­treprinderile noastre primesc utilaj nou, modern, cu ajutorul căruia muncitorii îşi sporesc câştigurile şi dau produse mai multe şi de mai bună calitate. Succesele minunate obţinute pe tă­râmul industriei ne dovedesc price­perea cu care clasa muncitoare, con­dusă de partid, îşi gospodăreşte avu­tul, fără burghezie, împotriva bur­gheziei, mai bine decât burghezia. Muncitorii noştri au desminţit minci­noasa teorie reformistă că muncitorii trebue mai întâi să înveţe să conducă şi numai după aceea să preia puterea. • Desvoltarea industriei noastre duce la o şi mai strânsă alianţă a clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare prin schimbul de mărfuri dintre oraşe şi sate. Totodată creşterea puterii in­dustriei socialiste constitue o armă puternică în lupta pe care o ducem împotriva ultimelor rămăşiţe exploa­tatoare. Conştiinţa că astăzi nu se mai mun­ceşte pentru huzurul unui pumn de exploatatori, a descătuşat iniţiativele masselor, care participă activ la lupta pentru întărirea lagărului păcii. Mun­citori ca Victor Cojocaru de la între­prinderea Firul Roşu din Tălmaciu, care a conceput mecanizarea procesu­lui de spălare şi acidulare a materia­lelor. Carol Volonin, fruntaş în pro­ducţie, Constantin Mălai, mecanic de locomotivă, cincisutist, alături de mi­lioanele de oameni ai muncii din în­treaga ţară, şi-au afirmat hotărîrea de a lupta tot mai dârz pentru con­struirea socialismului şi pentru apăra­rea păcii. In anii aceştia ai planului nostru cincinal, economia ţării noastre va cunoaşte o mare desvoltare. Cu aju­torul Uniunii Sovietice, Republica Populară Română va deveni o ţară cu o industrie socialistă desvoltată şi cu o agricultură mecanizată în cea mai mare parte. Trebue să facem însă totul pentru desvoltarea întreprinderi­lor noastre, prin folosirea în toate domeniile a experienţei înaintate a oamenilor sovietici. Să facem ca fie­care întreprindere să fie o unitate pu­ternică din punct de vedere tehnic şi profesional, o fortăreaţă în lupta po­porului muncitor pentru pace, împo­triva duşmanilor omenirii, aţâţătorii la un nou măcel mondial, americano­­englezii şi slugile lor. Comitetele sind­iale, sub îndrumarea organizaţiilor de bază, trebue să in­tensifice întrecerea socialistă, să facă masselor muncitoare cunoscute meto­dele avansate de muncă ale fruntaşi­lor întrecerii, să activizeze cabinetele tehnice şi cercurile ASIT în munca de răspândire a ştiinţei şi tehnicii înaintate sovietice, factori strict legaţi de victoriile noastre. Să ne adăpăm în toate domeniile activităţii noastre din învăţăturile dascălilor noştri Marx, Engels, Lenin, Stalin şi să fim demni apărători ai victoriilor pe care le-am cucerit sub conducerea partidului. Nu­mai astfel vom face ca ţara noastră să înflorească, iar bunurile poporului câştigate prin luptă să sporească. In cinstea ssîbei g?e 23 Mes^msîî La Râul Sadului se va aprinde „becul lui Ilici Deşi aveau energie electrică în apropiere, ţăranii muncitori din sa­tul Râul Sadului — raionul Sibiu nu au avut posibilitatea de a se folosi de binefacerile energiei electrice (lumină, cinematograf, radio, etc­). Acţionarii, proprietarii uzinelor din aceste locuri, n’au avut nic’un in­teres să introducă lumina electrică în satul Râul Sadului. Burghezia a avut interesul­­ ca locuitorii acestui sat să rămână înapoiaţi, în întuneric, orbiţi de opaiţele cu petrol, săraci pe care să-i exploateze mai uşor, să le fie mână de lucru ieftină pentru lucrările uzinelor lor din care stor­­ceau bani grei, pentru a-şi petrece viaţa în vilele şi cazinourile lor din Elveţia, Franţa, Austria, etc. Era prin anul 1927, luna Martie, ziua 20, când stăpânul uzinelor Sadu şi Sibiu era Henrich, director ge­neral al U.E.S.-ului. Locuitorii sa­tului Râul Sadului au adresat o ce­rere acestui exploatator pentru elec­trificarea satului. Dar acesta nu s a sinchisit de rugămintea ţăranilor din Râul Sadului. Cereri asemănătoare au fost adresate de locuitorii satu­lui Râul Sadului şi fostei Societăţi Electrice SETA in 1937, 1938, dar conducătorii acestei societăţi, Sten­­zel Si Comşa au procedat la fel ca Prietenul de la Uzina Electrică, Henrich. In 1944, prin luna Mai au revenit din nou locuitorii Râul Sadului la Uzina Electrică Sibiu pentru elec­trificarea satului lor­ Dar nici de data aceasta nu au prim­it răspunsul aşteptat. A venit însă măreaţa zi de 23 August 1944, ziua eliberării ţării noastre de către glorioasele Armate Sovietice şi prin lupta clasei munci­toare condusă de Partidul său de avantgardă, au fost înlăturaţi ex­ploatatorii care au supt vl­aţa Po­porului nostru. « Eliberaţi de sub jugul hitlerist şi din exploatarea capitaliştilor de la „H.E.W." şi „SETA” ţăranii munci­tori din Râul Sadului au păşit spre o viaţă liberă. La îndrumarea or­ganizaţiei de bază din sat şi cu spri­jinul muncitorilor şi tehnicienilor din IRES, ţăranii muncitori au pus mână de la mână materiale şi bană necesari pentru electrificarea satului lor. Suma de lei 142.000 la cât se urcă toată lucrarea, este contri­buţia locuitorilor din Râul Sadului din resursele lor locale. Deasemenea ţăranii muncitori din Râul Sadului, din sursele lor locale, au adunat stâlpii de brazi, care, im­pregnaţi, vor servi la electrificarea satului lor­O Parte importantă o formează munca voluntară necalificată şi transportul local al materialului, sculelor şi echipei de muncitori elec­tricieni ce vor efectua lucrul cali­ficat. Electrificarea acestui sat se datorează şi muncii de lămurire dusă de organizaţia de bază din sat şi de muncitorii IRES-ului, precum şi acţiunii de popularizare a electri­ficării satelor dusă Prin conferinţele ţinute la căminul cultural din sat de către inginerii şi tehnicienii de la IRES. Proectul tehnic al întregii lu­crări fiind terminat şi materialele de asemenea în parte pregătite, nu rămâne decât ca echipa Punctului de exploatare din Sibiu a IRES-ului, care în Prezent este angajată la lucrări de întreţinere la liniile de trans­port, să se deplaseze la faţa locului şi electrificarea satului va fi făcută în cel mult 8 zile. Râul Sadului este Primul sat din regiunea Sibiu care se electrifică numai prin resurse locale. Exemplul acestui sat Poate servi ca model pentru sfaturile populare comunale în mobilizarea ţăranilor muncitori şi folosirea resurselor lo­cale în acţiunea de electrificare a satelor, în înlăturarea beznei în care ne-au lăsat burghezia autohtonă aliată cu cea din Occident. Nu va mai trece mult timp şi pe uliţele satului Râul Sadului se va aprinde „becul lui Ilici”, lampă dă­tătoare de lumină şi progres, rezul­tat al strădaniei muncitorilor din acel sat, călăuziţi de partidul clasei muncitoare, de partidul nostru drag. GRIGORE SÂRBI, inginer la I­ R. E.-Sibiu.­ ­( îşi îndeplinesc cu cinste angajamentele In urma angajamentelor luate in cinstea alegerii tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej în calitate de preşe­dinte al Consiliului de Miniştri, muncitorii întreprinderii »Balanţa’ din Sibiu obţin importante succese în muncă. Aşa de exemplu stahanovistul Ioan Pârău, monteur în secţia de cântare speciale, îşi depăşeşte zilnic planul cu peste 60%. In prima zi după meetingul în care s’a anunţat alegerea tovarăşu­lui Gh. Gheorghiu-Dej ca preşedinte al Consiliului de Miniştri, întreg pla­nul trasat pentru toată uzina, dato­rită efortului depus în cinstea ma­relui eveniment, a fost îndeplinit şi depăşit cu 3% la tonaj, printre Pri­mele secţii fiind secţia cântare spe­ciale, care este fruntaşe de un an de zile. Rezultate însemnate au obţinut şi brigăzile utemiste. S-a evidenţiat brigada I-a, condusă de tov. Kraska din secţia maşini, care şi-a depăşit planul cu peste 100%, dând produse numai de calitate superioară. D. NICOLAE, coresp. Cum a organizat sfatul popular al rai noului Sibiu lupta pentru combaterea dăunătorilor în agricultură Trecând la aplicarea îndrumărilor guvernului şi partidului nostru, cu privire la ridicarea continuă a pro­ducţiei agricole şi îmbunătăţirea con­diţiilor de trai ale celor ce muncesc, secţiunea agricolă a sfatului popular raional, Sibiu, prin serviciul său de protecţia plantelor şi-a fixat ca sar­cină organizarea unei lupte bazată pe ştiinţa înaintată sovietică pentru salvarea culturilor supuse atacurilor diferiţilor dăunători. Se ştie că aproape toate culturile agricole suferă anual pierderi însem­nate din cauza atacurilor produse de diferiţi dăunători de natură vegetală: ciuperci, bacterii, virusuri, plante parazitare şi din cauza dăunătorilor animali ca: insecte, mamifere roză­toare, etc. precum şi a buruienilor. Dintre dăunătorii animali ai pomi­lor unul dintre cei mai periculoşi este păduchele din San José, care din anul 1936, când a apărut în ţară la noi, a nimicit un număr de peste 6000.000 pomi. Exemplul de mai sus reprezintă numai pagubele produse de cei mai periculoşi dăunători în agricultură, dar să ne gândim câte pagube se produc anual la diferite culturi, de către alţi atâţia dăunători , pagube cărora micii cultivatori nu le dădeau nicio atenţie, sau le socoteau ca ceva inevitabil. Astăzi când agriculturii i se dă atenţia cuvenită prin transformarea socialistă a agriculturii, introducerea metodelor ştiinţifice de muncă, este ne­cesar a se ţine seama de impor­tanţa economică a combaterii dău­nătorilor, pentru ca întreaga pro­ducţie agricolă să fie folosită la îm­bunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii. Analizând situaţia raionului Sibiu, în lumina celor arătate mai sus, se constată că şi în acest raion se înregistrază încă anual pierderi în­semnate în producţie, datorită ne­­acordării atenţiei cuvenite problemei combaterii dăunătorilor în agricultură de către organele chemate să dirijeze producţia agricolă. Pentru popularizarea în massa ţă­ranilor muncitori a cunoştinţelor ne­cesare pntru protecţia plantelor, cu ocazia cursurilor agricole de iarnă şi în cercurile miciuriniste din gos­podăriile agricole colective şi cămi­nele culturale, s-au organizat 14 con­ferinţe în care s’au arătat mijloacele de recimoaştrea şi combaterea dife­riţilor dăunători principali ai cultu­rilor. In vedrea combaterii măturei grâu­lui şi a tăciunelui din cereale, s’au înfiinţat 46 centre de tratare în sec­torul individual şi 14 în sectorul so­cialist. Aceste centre au fost apro­vizionate cu substanţele insecto-fun­­gicide necesare şi încadrate cu câte un responsabil instruit asupra pro­cedeelor de tratare umedă şi uscată a seminţelor de cereale. Pentru combaterea dăunătorilor la pomi şi mai ales pentru distruge­rea focarelor de răspândire a pădu­chelui de San Jose, s au organizat 6 centre de stropire a pomilor în comu­nele cu masive pomicole mai mari: Cisnădie, Cisnădioara, Sălişte, Sibiu, Răşinari, Poplaca, Orlat, Cacova şi Ocna Sibiului. Aceste centre au fost dotate cu un număr total de 18 pompe carosabile şi 34 pompe portabile, a­­vând echipe de lucru formate din câte 10—30 oameni la fiecare cen­tru. Oamenilor din echipe li s’au făcut instructajul cuvenit şi li s’au dat haine de protecţie. S’au folosit în total 5500 kg ulei horticol dat de Ministerul Agricul­turii. Pentru combaterea dăunătorilor le­gumelor s-a organizat desinfectarea răsadniţelor şi tratarea seminţelor de legume la gospodăriile agricole co­lective din raion. Dintre gospodăriile agricole colective care au aplicat con­ştiincios aceste măsuri sunt gospo­dăriile agricole colective din Şelim­­băr, Turnişor şi Cristian. Rezulta­tele aplicării acestor măsuri s’au şi arătat prin aceea că aceste gospo­dării au obţinut răsaduri sănătoase, de bună calitate, fără a avea pierderi. Pentru combaterea dăunătorilor de culturi s'a distribuit gospodării­lor agricole colective, cantitatea de 200 kg Nitroxan, cantităţi însem­nate de alte preparate, precum şi aparatura necesară, o­ra­­­n­­z­â­nd 11 -de lucrări de combatere, în special a gândacului bălos, apărut în mare măsură din cauza timpului secetos din primăvara anului curent. Tot în acest scop s'au pus la dis­poziţia gospodăriilor agricole colec­tive din Turnişor şi Şelimbăr, pre­cum şi a­ gospodăriei agricole de stat din Cisnădie, o hipomotopompă, din cele primite din URSS. In vederea combaterii manei în vii, s'a făcut repartiţia sulfatului de cupru necesar Pentru toate comu­nele şi s’au trimis instrucţiuni spe­ciale pentru prepararea soluţiei, data Şi modul aplicării stropirilor în vii­ Pentru stropirile de vară a Pomi­lor care au început la 5 Iunie, în vederea combaterii Primei generaţii a larvelor păduchelui de San Jose, s'a făcut aprovizionarea cu sulf, var, lemne de foc şi inventar necesar pentru fierberea soluţiei sulfocalcice, aceste materiale repartizându-se în Prezent Pe centrele de stropire fixate. O sarcină importantă ce revine în prezent organelor agricole ale sfaturilor populare comunale şi or­ganizaţiilor de massă, este ca să organizeze aplicarea măgurilor agro­tehnice, îmbinate cu lupta contra dăunătorilor, pentru a asigura o Producţie agricolă cât mai mare. Inginer GH. POPA referent tehnic de Protecţia plantelor la secţia agricolă a sfatului Popular al raionului Sibiu / In interiorul ziarului Un cămin cultural cu o frumoasă activitate (pag. 2-a). De ce vreau să devin felcer (Pag. 2-a). Și-au amenajat Prin muncă vo­luntară un teren de volei (pag- 2-a). Alegerile sindicale la sfatul popu­lar regional Sibiu (pag. 2-a). Prin desvoltarea ramurilor anexe, la întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective (Pag. 3-a). Să aplicăm cu strictețe, la timp și în spiritul luptei de clasă hotărî­­rile partidului și guvernului (pag.3- a). Corespondente Si scrisori pe*terne gospodărești (pag. 3-a). Lidice — un avertisment dat în­tregii lumi (pag. 4-a). Libertate lui Jachrues Duclos! (pag. 4-a). Comunicatul conducerii Partidului Comunist Italian asupra rezultatului alegerilor (pag. 4-a). Scrisoarea lui Kim Ir Sen şi a lui Pen Teh Huai către Mark Clark (pag. 4-a). Noua şi odioasa diversiune a guver­nanţilor de la Paris (pag. 4-a)."

Next