Lupta Sibiului, iunie 1952 (Anul 9, nr. 2154-2178)
1952-06-11 / nr. 2162
PROLETART DTM TOATE TARILE. UNITI-VAI rff I BJI O LU 1 ORGAN AL CO MITE TU LUI REG IO NAL'PMRS IBI II SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul IX — MNr. 2162 Miercuri, 11 Iunie 1952 ! 4 pagini - 20 bani Patru ani de la naţionalizare Se împlinesc astăzi 4 ani de când clasa muncitoare condusă de partid, a smuls din mâinile capitaliştilor exploatatori principalele mijloace de producţie industrială. Actul revoluţionar al naţionalizării, pe lângă faptul că a dat o lovitură de moarte elementelor capitaliste de la noi, a retezat tentaculele caracatiţei imperialiste care in cârdăşie cu burghezia română acaparase cele mai importante ramuri ale economiei naţionale şi a deschis milioanelor de oameni ai muncii drumul spre culmile socialismului. In regiunea noastră, muncitoarele de la fosta fabrică Româno-Fir sau muncitorii de la exploatarea forestieră Feltrineri din Tălmaciu, au simţit din plin exploatarea capitaliştilor străini englezi şi italieni, ale căror capitaluri investite în aceste întreprinderi creşteau mereu. La fel de mizeră era şi viaţa muncitorilor din celelalte întreprinderi, indiferent dacă exploatatorul era Rieger, Datky sau Fulea. Zeci de ani, capitaliştii străini şi băştinaşi au supt ca lipitorile bogăţiile ţării noastre şi vlaţa muncitorilor, care roboteau din zori până noaptea târziu pentru un salariu mizer. 23 August 1944 a însemnat zorile unei vieţi noi. Glorioasele Armate Sovietice au eliberat poporul nostru de sub jugul fascist. Poporul muncitor a rupt cătuşele iar de aici înainte clasa muncitoare a pornit pe drumul construirii socialismului în ţara noastră, pe drumul făuririi unui trai fericit. Un pas uriaş pe drumul trasat de partid, pe drumul care deschide noi posibilităţi economice patriei noastre, l-am făcut în ziua de 11 iunie 1948, când au fost alungate pentru totdeauna din întreprinderi elementele capitaliste, şi s’a creat primul şi cel mai important sector socialist al economiei noastre naţionale, sectorul industriei socialiste, în baza desvoltării căruia progresează întreaga economie a ţării. In cuvântarea pe care a ţinut-o la data de 11 iunie 1948 în faţa Marii Adunări Naţionale, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus printre altele: „Trecerea celei mai importante părţi a mijloacelor de producţie in mâna statului este o necesitate, deoarece aceste arme economice se smulg din mâinile acelora de la care am smuls armele politice". Oamenii muncii nu mai lucrează pentru interesele străine ale capitaliştilor Ei îşi gospodăresc acum cu chibzuinţă avutul pe care cu atâta trudă l-au clădit odinioară pentru stăpâni şi în posesia căruia au intrat la 11 Iunie 1948. Participarea activă a tuturor muncitorilor la problemele mari ce s’au pus încă dela început în privinţa gospodăririi întreprinderilor socialiste de tip nou, s’a manifestat multilateral şi cu entuziasm. Muncitorii ştiu că tot ce clădesc aparţine poporului şi contribue intens la întărirea lagărului păcii din care facem parte. Avântul lor creator nu cunoaşte margini şi greutăţi care să le stăvilească entuziasmul în muncă. în 1948, la data naţionalizării, întreprinderile aveau pierderi pe întreaga ţară în valoare totală de 5.612 milioane lei, datorită sabotajului organizat de capitalişti. După alungarea acestora în numai 6 luni, întreprinderile respective obţinuseră beneficii de 2.156 milioane lei. In regiunea noastră, ca în întreaga ţară, starea industriei era mult înapoiată. Este suficient să amintim fabricatele neînsemnate din Cisnădie, unde condiţiile de muncă erau cu totul recorespunzătoare, iar capacitatea lor de producţie era mică. Astăzi în Cisnădie avem întreprinderi mari şi ele continuă să crească. Una dintre întreprinderile cisnădiene, Mătasea Roşie, figurează printre fabricile care deţin titlul de fruntaşe în ramura textilă iar o serie de alte întreprinderi din acest centru textil luptă pentru această distincţie. In Sighişoara deasemeni câteva fabricate cu utilaj neîndestulător au devenit prin comasare o întreprindere socialistă puternică iar la Mediaş întreprinderea „Vasia Vasilescu" s-a desvoltat de 3 ori faţă de stadiul în care se afla la data naţionalizării. O serie de alte întreprinderi mărunte, astăzi nu mai sunt de recunoscut: uzina Independenta, fosta fabrică Rieger, a crescut de 3 ori în decursul acestor 4 ani şi produce o serie de maşini şi unelte care nu se fabricau în ţara noastră. Progrese mari au înregistrat şi întreprinderile Metalurgica, Balanţa, Virola, Elastic, etc. O serie de şantiere noi, transformă locuri pustii în oraşe muncitoreşti. Sectorul socialist al industriei creşte continuu, el devenind sursa principală de venituri a statului nostru de democraţie populară. Aceasta este posibil tocmai datorită faptului că spre deosebire de producţia în sistemul capitalist, la baza producţiei în sistemul socialist stă planificarea. Pretutindeni, în freamătul acesta al vieţii noi, ajutorul poporului sovietic este nelimitat. Sovromurile, expresia cea mai adâncă a acestui ajutor, aduc patriei și poporului muncitor un deosebit sprijin. Din Uniunea Sovietică, țara constructorilor comunismului, întreprinderile noastre primesc utilaj nou, modern, cu ajutorul căruia muncitorii îşi sporesc câştigurile şi dau produse mai multe şi de mai bună calitate. Succesele minunate obţinute pe tărâmul industriei ne dovedesc priceperea cu care clasa muncitoare, condusă de partid, îşi gospodăreşte avutul, fără burghezie, împotriva burgheziei, mai bine decât burghezia. Muncitorii noştri au desminţit mincinoasa teorie reformistă că muncitorii trebue mai întâi să înveţe să conducă şi numai după aceea să preia puterea. • Desvoltarea industriei noastre duce la o şi mai strânsă alianţă a clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare prin schimbul de mărfuri dintre oraşe şi sate. Totodată creşterea puterii industriei socialiste constitue o armă puternică în lupta pe care o ducem împotriva ultimelor rămăşiţe exploatatoare. Conştiinţa că astăzi nu se mai munceşte pentru huzurul unui pumn de exploatatori, a descătuşat iniţiativele masselor, care participă activ la lupta pentru întărirea lagărului păcii. Muncitori ca Victor Cojocaru de la întreprinderea Firul Roşu din Tălmaciu, care a conceput mecanizarea procesului de spălare şi acidulare a materialelor. Carol Volonin, fruntaş în producţie, Constantin Mălai, mecanic de locomotivă, cincisutist, alături de milioanele de oameni ai muncii din întreaga ţară, şi-au afirmat hotărîrea de a lupta tot mai dârz pentru construirea socialismului şi pentru apărarea păcii. In anii aceştia ai planului nostru cincinal, economia ţării noastre va cunoaşte o mare desvoltare. Cu ajutorul Uniunii Sovietice, Republica Populară Română va deveni o ţară cu o industrie socialistă desvoltată şi cu o agricultură mecanizată în cea mai mare parte. Trebue să facem însă totul pentru desvoltarea întreprinderilor noastre, prin folosirea în toate domeniile a experienţei înaintate a oamenilor sovietici. Să facem ca fiecare întreprindere să fie o unitate puternică din punct de vedere tehnic şi profesional, o fortăreaţă în lupta poporului muncitor pentru pace, împotriva duşmanilor omenirii, aţâţătorii la un nou măcel mondial, americanoenglezii şi slugile lor. Comitetele sindiale, sub îndrumarea organizaţiilor de bază, trebue să intensifice întrecerea socialistă, să facă masselor muncitoare cunoscute metodele avansate de muncă ale fruntaşilor întrecerii, să activizeze cabinetele tehnice şi cercurile ASIT în munca de răspândire a ştiinţei şi tehnicii înaintate sovietice, factori strict legaţi de victoriile noastre. Să ne adăpăm în toate domeniile activităţii noastre din învăţăturile dascălilor noştri Marx, Engels, Lenin, Stalin şi să fim demni apărători ai victoriilor pe care le-am cucerit sub conducerea partidului. Numai astfel vom face ca ţara noastră să înflorească, iar bunurile poporului câştigate prin luptă să sporească. In cinstea ssîbei g?e 23 Mes^msîî La Râul Sadului se va aprinde „becul lui Ilici Deşi aveau energie electrică în apropiere, ţăranii muncitori din satul Râul Sadului — raionul Sibiu nu au avut posibilitatea de a se folosi de binefacerile energiei electrice (lumină, cinematograf, radio, etc). Acţionarii, proprietarii uzinelor din aceste locuri, n’au avut nic’un interes să introducă lumina electrică în satul Râul Sadului. Burghezia a avut interesul ca locuitorii acestui sat să rămână înapoiaţi, în întuneric, orbiţi de opaiţele cu petrol, săraci pe care să-i exploateze mai uşor, să le fie mână de lucru ieftină pentru lucrările uzinelor lor din care storceau bani grei, pentru a-şi petrece viaţa în vilele şi cazinourile lor din Elveţia, Franţa, Austria, etc. Era prin anul 1927, luna Martie, ziua 20, când stăpânul uzinelor Sadu şi Sibiu era Henrich, director general al U.E.S.-ului. Locuitorii satului Râul Sadului au adresat o cerere acestui exploatator pentru electrificarea satului. Dar acesta nu s a sinchisit de rugămintea ţăranilor din Râul Sadului. Cereri asemănătoare au fost adresate de locuitorii satului Râul Sadului şi fostei Societăţi Electrice SETA in 1937, 1938, dar conducătorii acestei societăţi, Stenzel Si Comşa au procedat la fel ca Prietenul de la Uzina Electrică, Henrich. In 1944, prin luna Mai au revenit din nou locuitorii Râul Sadului la Uzina Electrică Sibiu pentru electrificarea satului lor Dar nici de data aceasta nu au primit răspunsul aşteptat. A venit însă măreaţa zi de 23 August 1944, ziua eliberării ţării noastre de către glorioasele Armate Sovietice şi prin lupta clasei muncitoare condusă de Partidul său de avantgardă, au fost înlăturaţi exploatatorii care au supt vlaţa Poporului nostru. « Eliberaţi de sub jugul hitlerist şi din exploatarea capitaliştilor de la „H.E.W." şi „SETA” ţăranii muncitori din Râul Sadului au păşit spre o viaţă liberă. La îndrumarea organizaţiei de bază din sat şi cu sprijinul muncitorilor şi tehnicienilor din IRES, ţăranii muncitori au pus mână de la mână materiale şi bană necesari pentru electrificarea satului lor. Suma de lei 142.000 la cât se urcă toată lucrarea, este contribuţia locuitorilor din Râul Sadului din resursele lor locale. Deasemenea ţăranii muncitori din Râul Sadului, din sursele lor locale, au adunat stâlpii de brazi, care, impregnaţi, vor servi la electrificarea satului lorO Parte importantă o formează munca voluntară necalificată şi transportul local al materialului, sculelor şi echipei de muncitori electricieni ce vor efectua lucrul calificat. Electrificarea acestui sat se datorează şi muncii de lămurire dusă de organizaţia de bază din sat şi de muncitorii IRES-ului, precum şi acţiunii de popularizare a electrificării satelor dusă Prin conferinţele ţinute la căminul cultural din sat de către inginerii şi tehnicienii de la IRES. Proectul tehnic al întregii lucrări fiind terminat şi materialele de asemenea în parte pregătite, nu rămâne decât ca echipa Punctului de exploatare din Sibiu a IRES-ului, care în Prezent este angajată la lucrări de întreţinere la liniile de transport, să se deplaseze la faţa locului şi electrificarea satului va fi făcută în cel mult 8 zile. Râul Sadului este Primul sat din regiunea Sibiu care se electrifică numai prin resurse locale. Exemplul acestui sat Poate servi ca model pentru sfaturile populare comunale în mobilizarea ţăranilor muncitori şi folosirea resurselor locale în acţiunea de electrificare a satelor, în înlăturarea beznei în care ne-au lăsat burghezia autohtonă aliată cu cea din Occident. Nu va mai trece mult timp şi pe uliţele satului Râul Sadului se va aprinde „becul lui Ilici”, lampă dătătoare de lumină şi progres, rezultat al strădaniei muncitorilor din acel sat, călăuziţi de partidul clasei muncitoare, de partidul nostru drag. GRIGORE SÂRBI, inginer la I R. E.-Sibiu. ( îşi îndeplinesc cu cinste angajamentele In urma angajamentelor luate in cinstea alegerii tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej în calitate de preşedinte al Consiliului de Miniştri, muncitorii întreprinderii »Balanţa’ din Sibiu obţin importante succese în muncă. Aşa de exemplu stahanovistul Ioan Pârău, monteur în secţia de cântare speciale, îşi depăşeşte zilnic planul cu peste 60%. In prima zi după meetingul în care s’a anunţat alegerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej ca preşedinte al Consiliului de Miniştri, întreg planul trasat pentru toată uzina, datorită efortului depus în cinstea marelui eveniment, a fost îndeplinit şi depăşit cu 3% la tonaj, printre Primele secţii fiind secţia cântare speciale, care este fruntaşe de un an de zile. Rezultate însemnate au obţinut şi brigăzile utemiste. S-a evidenţiat brigada I-a, condusă de tov. Kraska din secţia maşini, care şi-a depăşit planul cu peste 100%, dând produse numai de calitate superioară. D. NICOLAE, coresp. Cum a organizat sfatul popular al rai noului Sibiu lupta pentru combaterea dăunătorilor în agricultură Trecând la aplicarea îndrumărilor guvernului şi partidului nostru, cu privire la ridicarea continuă a producţiei agricole şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale celor ce muncesc, secţiunea agricolă a sfatului popular raional, Sibiu, prin serviciul său de protecţia plantelor şi-a fixat ca sarcină organizarea unei lupte bazată pe ştiinţa înaintată sovietică pentru salvarea culturilor supuse atacurilor diferiţilor dăunători. Se ştie că aproape toate culturile agricole suferă anual pierderi însemnate din cauza atacurilor produse de diferiţi dăunători de natură vegetală: ciuperci, bacterii, virusuri, plante parazitare şi din cauza dăunătorilor animali ca: insecte, mamifere rozătoare, etc. precum şi a buruienilor. Dintre dăunătorii animali ai pomilor unul dintre cei mai periculoşi este păduchele din San José, care din anul 1936, când a apărut în ţară la noi, a nimicit un număr de peste 6000.000 pomi. Exemplul de mai sus reprezintă numai pagubele produse de cei mai periculoşi dăunători în agricultură, dar să ne gândim câte pagube se produc anual la diferite culturi, de către alţi atâţia dăunători , pagube cărora micii cultivatori nu le dădeau nicio atenţie, sau le socoteau ca ceva inevitabil. Astăzi când agriculturii i se dă atenţia cuvenită prin transformarea socialistă a agriculturii, introducerea metodelor ştiinţifice de muncă, este necesar a se ţine seama de importanţa economică a combaterii dăunătorilor, pentru ca întreaga producţie agricolă să fie folosită la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii. Analizând situaţia raionului Sibiu, în lumina celor arătate mai sus, se constată că şi în acest raion se înregistrază încă anual pierderi însemnate în producţie, datorită neacordării atenţiei cuvenite problemei combaterii dăunătorilor în agricultură de către organele chemate să dirijeze producţia agricolă. Pentru popularizarea în massa ţăranilor muncitori a cunoştinţelor necesare pntru protecţia plantelor, cu ocazia cursurilor agricole de iarnă şi în cercurile miciuriniste din gospodăriile agricole colective şi căminele culturale, s-au organizat 14 conferinţe în care s’au arătat mijloacele de recimoaştrea şi combaterea diferiţilor dăunători principali ai culturilor. In vedrea combaterii măturei grâului şi a tăciunelui din cereale, s’au înfiinţat 46 centre de tratare în sectorul individual şi 14 în sectorul socialist. Aceste centre au fost aprovizionate cu substanţele insecto-fungicide necesare şi încadrate cu câte un responsabil instruit asupra procedeelor de tratare umedă şi uscată a seminţelor de cereale. Pentru combaterea dăunătorilor la pomi şi mai ales pentru distrugerea focarelor de răspândire a păduchelui de San Jose, s au organizat 6 centre de stropire a pomilor în comunele cu masive pomicole mai mari: Cisnădie, Cisnădioara, Sălişte, Sibiu, Răşinari, Poplaca, Orlat, Cacova şi Ocna Sibiului. Aceste centre au fost dotate cu un număr total de 18 pompe carosabile şi 34 pompe portabile, având echipe de lucru formate din câte 10—30 oameni la fiecare centru. Oamenilor din echipe li s’au făcut instructajul cuvenit şi li s’au dat haine de protecţie. S’au folosit în total 5500 kg ulei horticol dat de Ministerul Agriculturii. Pentru combaterea dăunătorilor legumelor s-a organizat desinfectarea răsadniţelor şi tratarea seminţelor de legume la gospodăriile agricole colective din raion. Dintre gospodăriile agricole colective care au aplicat conştiincios aceste măsuri sunt gospodăriile agricole colective din Şelimbăr, Turnişor şi Cristian. Rezultatele aplicării acestor măsuri s’au şi arătat prin aceea că aceste gospodării au obţinut răsaduri sănătoase, de bună calitate, fără a avea pierderi. Pentru combaterea dăunătorilor de culturi s'a distribuit gospodăriilor agricole colective, cantitatea de 200 kg Nitroxan, cantităţi însemnate de alte preparate, precum şi aparatura necesară, oranzând 11 -de lucrări de combatere, în special a gândacului bălos, apărut în mare măsură din cauza timpului secetos din primăvara anului curent. Tot în acest scop s'au pus la dispoziţia gospodăriilor agricole colective din Turnişor şi Şelimbăr, precum şi a gospodăriei agricole de stat din Cisnădie, o hipomotopompă, din cele primite din URSS. In vederea combaterii manei în vii, s'a făcut repartiţia sulfatului de cupru necesar Pentru toate comunele şi s’au trimis instrucţiuni speciale pentru prepararea soluţiei, data Şi modul aplicării stropirilor în vii Pentru stropirile de vară a Pomilor care au început la 5 Iunie, în vederea combaterii Primei generaţii a larvelor păduchelui de San Jose, s'a făcut aprovizionarea cu sulf, var, lemne de foc şi inventar necesar pentru fierberea soluţiei sulfocalcice, aceste materiale repartizându-se în Prezent Pe centrele de stropire fixate. O sarcină importantă ce revine în prezent organelor agricole ale sfaturilor populare comunale şi organizaţiilor de massă, este ca să organizeze aplicarea măgurilor agrotehnice, îmbinate cu lupta contra dăunătorilor, pentru a asigura o Producţie agricolă cât mai mare. Inginer GH. POPA referent tehnic de Protecţia plantelor la secţia agricolă a sfatului Popular al raionului Sibiu / In interiorul ziarului Un cămin cultural cu o frumoasă activitate (pag. 2-a). De ce vreau să devin felcer (Pag. 2-a). Și-au amenajat Prin muncă voluntară un teren de volei (pag- 2-a). Alegerile sindicale la sfatul popular regional Sibiu (pag. 2-a). Prin desvoltarea ramurilor anexe, la întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective (Pag. 3-a). Să aplicăm cu strictețe, la timp și în spiritul luptei de clasă hotărîrile partidului și guvernului (pag.3- a). Corespondente Si scrisori pe*terne gospodărești (pag. 3-a). Lidice — un avertisment dat întregii lumi (pag. 4-a). Libertate lui Jachrues Duclos! (pag. 4-a). Comunicatul conducerii Partidului Comunist Italian asupra rezultatului alegerilor (pag. 4-a). Scrisoarea lui Kim Ir Sen şi a lui Pen Teh Huai către Mark Clark (pag. 4-a). Noua şi odioasa diversiune a guvernanţilor de la Paris (pag. 4-a)."